Pretenţii. Sentința nr. 5198/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 5198/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 5198/2015

Dosar nr._ - pretenții-

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5198

Ședința publică de la data de 21 aprilie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: Cătălina-Maria Bran

Grefier: S. A. G.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul L. D. și pe pârâții C. I. și C. M. VETERINAR C. I., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamantul personal, avocat I. C. pentru pârâtul C. M. Veterinar C. I., lipsă fiind pârâtul C. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța pune în discuția părților lipsa calității procesuale pasive a pârâților invocată prin întâmpinare.

Avocat pentru reclamantă arată că pârâtul C. I. ca persoană fizică nu are calitate procesuală pasivă, calitate procesuală pasivă având doar C. M. Veterinar C. I..

Reclamantul arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.

Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.

În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reclamantul solicită admiterea acțiunii și arată că a depus documentele care atestă faptul că a vaccinat animalele și din care rezultă câte avea la acea dată și solicită ca pârâtul C. Veterinar Cloană I. sau pârâtul medicul veterinar C. I. să îi plătească banii pe care trebuia să îi încaseze ca subvenție. Solicită cheltuieli de judecată, taxă de timbru.

Avocat pentru pârât C. M. Veterinar C. I. solicită respingerea acțiunii ca nefondată. Din probe rezultă faptul că s-au făcut mișcări de capete animale pentru cele aflate pe numele reclamantului. Cei de la APIA verifică numărul animalelor doar în baza de date. La termenul anterior s-au depus vaccinările și există o diferență de capete, astfel în 2010 sunt 26, în 2011 sunt 29 capete, iar în 2012 apar 51 de capete aceste înregistrări sunt menționate în baza de date verificată și de cei de la APIA.. Aceste vaccinări nu corespund cu cererea făcută de reclamant către Apia. Arată că este vina reclamantului dacă a declarat un număr mai mare decât în realitate. Arată că proba testimonială este subiectivă întrucât și martorul a avut aceleași probleme ca și reclamantul. Au fost sacrificate animale, dar nu au fost declarate. Nimeni nu a umblat în baza de date.

În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele

Prin acțiunea înregistrată la data de 04.06.2014, reclamantul L. Danuț a solicitat în contradictoriu cu pârâta Cloanța I. ca prin hotărârea ce se va pronunța obligarea pârâtului la suma de 4800 lei reprezentând de 4800 lei reprezentând contravaloarea sprijin financiar plata primei pentru exploatația ce i s-ar fi cuvenit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură- Centrul Județean pentru 34 de capete caprine și 62 capete ovine, proprietatea reclamantului sprijin aferent anului 2012.

În fapt, reclamantul este crescător de animale: ovine si caprine din care un număr de 62 capete ovine și 34 capete caprine animale, existenta în proprietatea reclamantului, la data formulării cererii pentru acordarea subvenției aferente anului 2012.

Prin cererea formulata către Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura-Centrul județean D. la data de 23.04.2012, reclamantul a solicitat sa-i fie acordata prima pentru exploatatia unui număr de 62 capete ovine si 34 capete caprine, identificate prin înscrierile din evidentele instituției.

Conform Ordinului M.A.D.R. nr 98/2010 privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plați naționale directe complementare in sectorul zootehnic la speciile-caprine si ovine si totodată conform Ordinului nr.67/2012 pentru modificarea si completarea anexei la OMADR nr.98/2010 alin. 14 anexai, capitolul 3,pentru a beneficia de sprijin financiar din partea Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura- Centrul județean D. trebuie ca, crescătorul de animale pentru care se solicita sprijin financiar sa detina în exploatatie pana la data de 20.08.2012 numărul de animale pentru care s-a făcut cererea.

La data de 28.08.2012 "Agentia de Plați si Intervenție pentru Agricultura–Centrul județean D. i-a comunicat înștiințarea de respingere Prima pe cap de animal- specia ovine/caprine nr.DJ 5157/27.08.2012, prin care a fost informat ca nu beneficiază de subvenția aferenta celor 62 ovine si 34 caprine întrucat au fost mișcate"" animale inainte de 20.08.2012.

Reclmantul arată ca nu a efectuat nici un fel de activitate in acest sens, nu a vândut nici un animal din cele declarate la data formulării cererii către Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D..

Consideră reclamantul că nu a putut beneficia de sprijinul financiar întrucât-in urma verificărilor in Registrul N. al Exploatatiilor s-a constat ca 10 capete caprine si 34 capete ovine au fost "mișcate", respectiv radiate de la de la rolul său, astfel ca reclamantul nu îndeplinește conditiile arătate mai sus si anume de a menține in proprietatea sa animalele -62 capete ovine si 34 capete caprine- pana la data de 20.08.2012.

Totodată precizează reclamantul că nu a făcut vreodată solicitarea de a se radia acest număr de animale deoarece a deținut in proprietate animalele-62 capete ovine si 34 capete caprine- pana la data de 20.08.2012.

La fata locului, de la data introducerii cererii-23.04.2012 si pana in prezent nu s-a deplasat nici o comisie care sa verifice efectivele de animale declarate. De asemenea, nici medicul veterinar, Cloanța I. de care aparține, nu s-a deplasat in aceasta perioada pentru o verificare in cest sens.

Arată ca impotriva înștiințării de respingere Prima pe cap de animal- specia ovine/caprine nr.DJ 5157/27.08.2012 emisa de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D. am formulat contestație, la 06.09.2012, contestatie care insa a fost respinsa de APIA D., considerându-se de aceasta ca in urma verificării administrative in Registrul N. al Exploatațiilor, reclamantul a mișcat un număr de 34 capete ovine la 04.07.2012, astfel număr de animale rămas in exploatație mai mic de 50 capete ovine cum prevăd dișpozitiile legale.

Apoi a formulat acțiune in instanța pentru anularea-Instiintarii de respingere Prima pe cap de animal-specia ovine/caprine nr. DJ5157/27.08.2012 emisa de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D. si obligarea acesteia la plata primei pentru exploatatia a 62 ovine si 34 caprine. A fost respinsa acțiunea reclamantului prin sentința nr. 6449/2013 emisa la data de 14.05.2013 de Tribunalul D. Secția C. Administrativ si Fiscal in dosarul nr._/63/2012, sentința care a fost menținută de Curtea de Apel C., constatându-se ca înștiințarea de respingere a fost emisa in aplicarea dispozițiilor OMADR 98/2010. S-a considerat ca prin interogarea bazei de date a RNE a reieșit ca din 62 capete ovine au fost confirmate ca existente in exploatatie un număr de 28, iar din cele 36 capete caprine a fost confimate doar 26 . Modificările efectuate in baza de date a RNE la data de 04.07.2012 de către medicul veterinar C. I..

Cu aceasta ocazie și-a dat seama ca cel care a procedat cu rea-credinta si cu intenția directa de a îl prejudicia este paratul Cloanța I. care este medicul veterinar din . a apelat si cu care a avut anumite divergente în ultima perioada. Acesta, prin modificările efectuate fara baza reala in Registrul N. al Exploatatiilor și prin radierea radierea acestor animale, nu a urmărit decât sa îl prejudicieze in sensul de a nu beneficia de ajutorul financiar plata primei primei pentru exploatatia pe cap de animal. "

De altfel acesta si soția lui au afirmat fata de oamenii din . de suferit in urma discuțiilor contradictorii avute cu aceștia.

Arată faptul ca a incercat sa găsească o rezolvare amiabila a situație create si a invitat la mediere pe parați, insa aceștia au refuzat sa se prezinte, comunicandu-i ca poate sa se adreseze instanței de judecata daca vrea sa-și recuperez banii.

Având in vedere cele precizate mai sus, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța sa oblige parații la plata sumei de 4800 lei reprezentând contravaloarea sprijinului financiar- plata primei pentru exploatatia- ce i s-ar fi cuvenit de la Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura- Centrul județean D. pentru 34 capete caprine si 62 capete ovine, proprietatea reclamantului, sprijin aferent anului 2012.

In drept își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.1357 cod civil si următoarele.

In dovedirea acțiunii intelege sa se folosească de proba cu interogatoriu paratilor ce urmează sa fie citați cu aceasta mențiune si actele care sunt anexate la prezentă cerere de chemare in judecata si următorii martori :P. M. I., P. F G. .

A atașat copie conformă cu originalul următoarele acte: sentința nr.6449/2013 pronunțata la 14.05.2013 de Tribunalul D., Secția C. Administrativ si Fiscal in dosarul nr._/63/2012, decizia civila nr._ pronunatata la 09.12.2013 de Curtea de Apel C., Secția C. Administrativ si Fiscal in dosarul nr._/63/2012, proces-verbal de informare prealabila asupra avantajelor medierii emis la 17.12.2013 la Birou Mediator L. T., decizia nr. D023323/16.10.2012 emisa de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D., copie de CI L. D., bonuri de confirmare primire emise la 23.04.2012, instiintare de respingere nr.DJ 5157 emisa la 27.08.2012 de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D., răspuns la contestație nr._ emis la 10.09.2012 de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D., Contestație la înștiințarea de respingere Prima pe cap de animal-speciaovine/caprine nr.DJ5157/27.08.2012 emisa de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura -Centrul județean D. -extras din RNE, decizie nr.2182/2013 pronunțata la 11.12.2013 de către Tribunalul D. Secția Civila in dosarul nr._/215/2012, răspuns nr._ din 18.10.2012 emis de către Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul județean D., act adițional nr. 1 din 04.03.2005 la contractul de concesiune nr.195 din 10.10.2003 -contract prestări servicii nr.63 din 19.03.2003.

La data de 07.07.2014, reclamantul L. D. a depus cerere de complinire a acțiunii la care a atașat taxa de timbru în cuantum de 340 de lei.

La data de 23.09.2014, pârâtul C. I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.

Pe cale de excepție a invocat excepția puterii de lucru judecat în prezenta cauză constatată prin sentința nr. 6449/2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2013, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr._/09.09.2013 a Curții de Apel C..

Prezenta hotărâre invocată stabilește fără echivoc culpa reclamantului L. D. în ceea ce privește prima pe cap de animal, specia ovine - caprine și modalitatea prin care aceste plăți nu au fost aprobate, de către APIA - CENTRUL Județean D..

Tot pe cale de excepție, invocă excepția lipsei calității procesual pasive a lor, a pârâtelor, întrucât nu există nicio legătură de cauzalitate între respingerea plății solicitate si activitatea specifica de serviciile veterinare prestate de către Cabinetul M. Veterinar doctor Cloanța I..

Acțiunea reclamantului a fost respinsa pentru ca "nu îndeplinea criteriile de aprobare a plații, respectiv un număr de capete care sa fie menținută in exploatatia de la aceeași adresa, iar mișcările de capete trebuiau inregistrate si anunțate in timp util, pentru a se putea actualiza baza de date RNE.

Pe fond solicită să se aibă în vedere ca abia in martie respectiv aprilie 2012, acesta a adus animalele la vaccinat, iar in urma acestuia s-a constatat ca animalele nu au mai fost vaccinate de aproximativ 2 ani si ca a ieșit un număr de capete care a fost nedeclarat, acest lucru s-a făcut prin cumpărarea crotaliilor.

Aceasta constatare a fost făcuta pe baza crotaliilor inregistrate cu ocazia vaccinarii. Aceste diferențe au reieșit datorita faptului ca reclamantul a mai achiziționat animale fara acte si care nu au fost anunțate la Cabinetul Sanitar Veterinar, in vederea modificării in baza de date RNE.

Din probele administrate deja de prima instanța si din constatările făcute de către APIA reiese faptul ca la data de 27.08.2014 au fost confirmate ca existente in exploatatia reclamantului un număr de 20 ovine si 26 caprine, iar acesta nu îndeplinea minimul de 50 capete de la femele ovine la data de 01.06.2010, 31.08.2010, întârziere de 2 ani de zile.

Or in aceste condiții, culpa ii aparține in integralitate, proprietarului de exploatatie, in speța reclamantul care avea obligația sa solicite vaccinarea, crotaliile si sa puna la dispoziție medicului veterinar, toate actele necesare pentru ca acesta sa actualizeze baza de date RNE.

Susținerea reclamantului cum ca trebuiau efectuate controale si cum ca culpa ar aparține in integralitate medicului veterinar este eronata, intrucat acest control se efectuează de către cei de la APIA.

Nu exista nicio obligație legala si profesionala a medicului veterinar de a face politia animalelor, toate mișcările de capete respectiv cumpărarea si vânzarea acestora trebuiesc anunțate la medical veterinar pentru ca ele sa fie certificate clinic-sanatos si ulterior înregistrate.

Pe cale de consecința, orice neadvertenta in baza de date RNE, bazata pe transferul de animale ii aparține exclusive proprietarului.

Înțelege sa ne dovedească cele afirmate cu proba cu acte precum si orice alt mod de aflare a adevărului.

Pentru aceste motive solicită respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.

La data de 21.10.2014, reclamantul L. D. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâții loanță I. și C. M. Veterinar doctor C. I. prin care a solicitat să se înlăture apărarea nefondată și nelegală a pârâților.

Prin întâmpinarea formulata în cauză, pârâții au solicitat respingerea acțiunii invocând excepția puterii de lucru judecat, ca urmare a sentinței nr. 6449/2013 pronunțata de către Tribunalul D. in dosarul nr._/63/2013, hotărâre rămasa definitiva si irevocabila prin decizia nr._/09.09.2013 a Curții de Apel C..

Solicită respingerea acestei excepții având in vedere următoarele considerente: pârâții apreciază în mod greșit că judecarea litigiului de fata, având ca obiect pretenții nu se mai poate judecata întrucât reclamanatul a formulat contestație împotriva notificării de respingere a cererii de acordare a primei pe cap de animal din specia ovine, caprine- 2012, a APIA D., pe calea contenciosului administrativ si aceasta s-a respins. APIA D. a procedat la respingerea cererii de acordare a sprijinului financiar aferent anului 2012 având in vedere prevederile legii speciale in aceasta materie, prin raportare la o situație de fapt constatata cu ocazia verificării administrative a registrului N. al Exploatatiilor, situație constata si de instanța de contencios administrativ. Prin litigiul de fata reclamantul solicită instanței sa lămurească situația de fapt ce a generat aceasta soluție pentru APIA. Pe de alta parte nu se află in situația prevăzută de atr.138 Cod proc.civ. respectiv identitate de cauza, obiect, parte in dosarele precizate de parați in intampinare. Apoi se invoca de parați excepția lipsei calității procesual pasive a acestora intrucat nu exista o legătura de cauzalitate intre respingerea plații solicitate si activitatea specifica de servicii veterinare prestate de Cabinetul M. veterinar doctor Cloanța I..

Solicită respingerea acestei excepții intrucat pârâții apreciază în mod greșit că nu au calitate procesual pasiva intrucat asa cum i-a specificat APIA D. cel care operează in baza de date, inclusiv sub aspectul mișcărilor efectivelor de animale si data la care acestea au avut loc, este medicul veterinar la serviciile căruia a apelat, respectiv Cloanța I.. Așadar singurul care are acces la baza de date de la APIA este medicul veterinar, iar acesta a făcut modificări fara acceptul reclamantului si fara sa tina cont de situația de fapt . Arată faptul ca in perioada 2009-2012, reclmantul a fost inregistrat in evidente, cu animalele la medicul veterinar, Cloanța I., având in acest sens formulare de identificare semnate si stampilate de către medicul veterinar. De asemenea se stie ca orice animal se cumpăra cu formulare de mișcare, vizate de medicul veterinar, iar reclamantul nu a achiziționat animale fara acte si fara a anunța medicul veterinar.

Acesta, prin modificările efectuate fara baza reala in Registrul N. al Exploatatiilor si prin radierea acestor animale, nu a urmărit decât sa se prejudicieze, in sensul de a nu beneficia de ajutorul financiar- plata primei pentru exploatatia pe cap de animal.

Pentru aceste motive solicită respingerea tuturor excepțiilor invocate de către pârâții și admiterea acțiunii reclamantului așa cum a fost formulată in sensul ca prin hotărârea ce se va pronunța sa obligați parații la plata sumei de 4800 lei reprezentând contravaloarea sprijinului financiar- plata primei pentru exploatatia-ce i s-ar fi cuvenit de la Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura-Centrul județean D. pentru 34 capete caprine si 62 capete ovine, proprietatea reclamantului, sprijin aferent anului 2012.

Anexat s-a depus: formular de identificare nr._, formular de identificare nr._, formular de identificare nr._.

Prin încheierea de ședință din data de 09.12.2014, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul reclamantului, proba cu martorul P. M. I., probe solicitate de reclamant și a respins proba cu martorul P. F G., solicitată de reclamant.

La termenul din data de 09.12.2015, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile aflate la dosar, proba cu interogatoriul pârâtului C. I. și proba testimonială cu martorul P. M. I., iar pentru pârâtul C. M. Veterinar C. I. proba cu interogatoriului reclamantului L. D..

La același termen, instanța a calificat excepția puterii de lucru judecat a hotărârii pronunțate în contencios administrativ, invocată de pârâți, ca fiind o apărare de fond și, în temeiul art. 248 alin. 4 N.C.p.c., a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.

La termenul de judecată de la 03.02.2015, instanța a administrat proba cu interogatoriul reclamantului, propus de pârât C. M. Veterinar C. I., proba testimonială cu martorul P. M. I. și a constatat lipsa pârâtului C. I., legal citat pentru interogatoriu. La același termen s-a pus în vedere pârâtului C. M. Veterinar C. I. și a fost citat pârâtul C. I. să depună o listă a numărului crotaliilor identificate în gospodăria reclamantului la data controlului din 04.07.2012, respectiv formularul de identificare în care se menționează numărul de animale și numărul crotaliilor acestora, întocmit la data controlului efectiv în gospodăria reclamantului la data de 04.07.2012, parafat de medicul veterinar și înscrisurile depuse de reclamant pentru anul 2012 prin care a declarat și înregistrat animalele, înscrisurile fiind depuse la 10.03.2015.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Reclamantul a înțeles să cheme în judecată, pe temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, pe pârâții C. I. și C. M. VETERINAR C. I., arătând că, prin fapta proprie a acestora, din anul 2012, de a nu înregistra corect în baza de date numărul animalelor aflate în gospodăria sa, a fost prejudiciat, în sensul pierderii ajutorului APIA pe care îl putea obține.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată prin întâmpinare, instanța reține că motivul invocării acesteia rezidă în aprecierea pârâților privind lipsa legăturii de cauzalitate între pierderea de către reclamant a subvenției acordate de APIA și activitatea veterinară prestată de către pârâți.

O astfel de motivare a excepției invocate de pârâți se referă, însă, la unul din elementele răspunderii civile delictuale, ce trebuie analizat alături de condiția existenței unei faptei ilicite, a unui prejudiciu și a vinovăției. Ca atare, analiza raportului de cauzalitate între prejudiciul produs și fapta săvârșită presupune o analiză pe fondul raportului juridic dedus judecății, instanța fiind chemată a stabili existența tuturor condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a celor chemați în judecată. Analiza calității procesuale pasive, într-o astfel de răspundere civilă, se confundă cu analiza pe fond a tuturor elementelor necesare pentru stabilirea în sarcina pârâților a răspunderii civile pentru fapta proprie.

Prin urmare, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția invocată de pârâți, urmând a analiza pe fond raportul juridic dedus judecății cu toate elementele răspunderii civile delictuale.

Pe fond, potrivit art. 1349 alin. 1 N.C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane".

Potrivit art. 1357 N.C.civ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: a) existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu; d) existența vinovăției, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.

Sub aspectul existenței unei fapte ilicite se impune precizarea că poate constitui faptă ilicită nu numai o acțiune, dar și o omisiune, iar orice abținere de la îndeplinirea acelei activități sau de la săvârșirea acțiunii prevăzută de normele imperative ale legii constituie faptă ilicită, concluzionându-se că inacțiunea este faptă ilicită în toate cazurile când legea prevede imperativ obligația unei persoane de a acționa într-un anumit fel, adică de a avea o conduită pozitivă, obligație care însă nu a fost respectată.

În ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața justiției), fiind admisibil orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori, întrucât este vorba de dovedirea unor fapte juridice – stricto sensu.

Ținând cont de aceste condiții ale răspunderii pentru fapta proprie, instanța reține că fapta imputată pârâților constă în efectuarea de modificări în registrele cabinetului veterinar și în Registrul Național al Exploatațiilor, cu privire la numărul de animale pe care reclamantul le crește în gospodăria sa. Prejudiciul pretins de reclamant este reprezentat de contravaloarea sumei pe care ar fi realizat-o sub forma unui ajutor financiar de la APIA, ajutor a cărui acordare era condiționata de existența unui anumit număr de animale în gospodăria solicitantului.

Cu privire la fapta imputată pârâților, instanța reține că în cauză nu s-a dovedit săvârșirea acesteia, pentru următoarele argumente.

Reclamantul a solicitat ajutor financiar de la APIA la data de 23.04.2012, susținând că are în gospodărie spre creștere 62 capete ovine și 34 capete caprine, însă la data de 20.08.2012, în Registrul Național al Exploatațiilor apăreau înregistrate mai puțin cu 10 capete caprine și 34 capete ovine decât cele declarate.

Înregistrarea animalelor aflate în gospodăria privată a unei persoane se face de medicul veterinar din . declarației solicitantului, fiecare animal fiind identificat printr-un număr unic de crotalie.

Prin sentința nr. 6449/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul D.-Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._/53/2012 s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, că înregistrarea din Registrul Național al Exploatațiilor realizată de medicul veterinar C. I., la 04.07.2012, este reală. Astfel s-a arătat că la data de 27.12.2012, APIA a realizat o interogare a bazei de date a Registrului Național al Exploatațiilor, constatând că un număr de 34 ovine și 10 caprine nu au fost menționate în exploatația reclamantului L. Dănuș până la data de 20.08.2012, modificarea în baza de date fiind efectuată la 04.07.2012. Întrucât modificările se efectuează de medicul veterinar, acesta a fost audiat ca martor, rezultând că în urma campaniei de vaccinare din martie-aprilie 2012 au fost vaccinate și animalele reclamantului, crotaliile animalelor fiind înregistrate cu această ocazie, iar în urma comparării bazei de date a RNE cu cele constate în teren, s-a procedat la modificarea datelor. Totodată, s-a reținut din depoziția acestuia că reclamantul era obligat ca anterior depunerii dosarului la APIA să se prezinte la medicul veterinar pentru stabilirea situației reale din teren, fără ca acesta se conformeze, precum și faptul că a fost înștiințat prin tehnicienii veterinari că are obligația de a actualiza baza de date.

Conform acestei hotărâri judecătorești, s-a confirmat că la data de 27.08.2012 existau în gospodăria reclamantului un număr de 28 ovine și 26 caprine, iar reclamantul nu a îndeplinit una din condițiile de eligibilitate, aceea de a menține în exploatație la adresa menționată în cerere în perioada 01.06._12 efectivul de ovine și caprine pentru care se solicită prima.

Reclamantul a recunoscut la interogatoriul administrat la propunerea pârâtului Cloanța I. că toate mișcările de animale trebuie înregistrate la medicul veterinar și pentru fiecare animal născut, vândut sau sacrificat trebuie anunțat medicul veterinar pentru aviz sanitar și pentru aplicarea crotaliilor, respectiv predarea de crotalii.

Ca atare și pentru anul 2012 când a solicitat către APIA ajutor financiar în temeiul Ordinului nr. 98/2010, reclamantul trebuia să se adreseze medicului veterinar de la domiciliul său din Amărăștii de Jos, pentru identificarea acestora.

Deși reclamantul a susținut că s-a prezentat la medic pentru înregistrarea animalelor și a crotaliilor, din formularele de identificare depuse chiar de către acesta, rezultă că reclamantul a înregistrat la medicul veterinar animalele doar în anul 2008 și în anul 2010 (f. 63-65), iar nu și în anul 2012, anterior formulării cererii de acordare a ajutorului financiar adresată APIA, respectiv anterior datei de 23.04.2012.

E adevărat că în anul 2012 înregistrarea în RNE s-a realizat de medicul veterinar C. I., dar aceasta a fost efectuată ulterior depunerii la APIA a cererii de acordare a subvenției, și ca urmare a campaniei de vaccinare a animalelor, ocazie cu care, față de numărul de animale găsit în gospodăria reclamantului ca având crotalii, pârâtul C. I. a rectificat și baza de date a RNE.

Acest aspect rezultă atât din declarația martorului P. M. I. care cunoaște că în anul 2012, pârâtul C. I. a trimis tehnicienii veterinari în vederea vaccinării animalelor din gospodăriile aflate în Amărăștii de Jos, dar și din mențiunile sentinței civile nr. 6449/14.05.2013 conform căreia medicul veterinar a realizat o campanie de vaccinare în martie-aprilie 2012, ocazie cu care au fost înregistrate crotaliile animalelor reclamantului.

Deși martorul P. M. I. a susținut că reclamantul a avut de la medicul veterinar un formular similar celui aflat la fila 64, în care erau menționate animalele, rasa și ., semnat de medicul veterinar și pe baza căruia a formulat cerere către APIA, la fel cum a procedat și martorul, instanța reține că reclamantul nu a depus un astfel de formular pentru anul 2012, deși i s-a solicitat, singurele depuse fiind pentru anii anteriori (f. 63-65).

Reclamantul nu a dovedit că, la data formulării cererii sale către APIA, 23.04.2012, precum și interogării bazei de date pentru data de 20.08.2012, avea înregistrate, cu număr de crotalie pentru fiecare cap de animal, cele 62 ovine și 34 caprine pentru care a solicitat subvenții.

Prin urmare, modificarea înregistrărilor din baza RNE efectuată de către pârâtul C. I. în calitate de titular al Cabinetului M. Veterinar C. I. a fost realizată, așa cum s-a stabilit și cu putere de lucru judecat prin sentința civila nr. 6449/14.05.2013, pe baza datelor identificate în teren cu ocazia vaccinării animalelor aflate în gospodăria reclamantului, iar faptul că acesta ar mai fi achiziționat ulterior controlului și alte animale, fără a le înregistra și a lua un număr unic de crotalie pentru fiecare, îi este imputabil.

Reține, astfel, instanța că nu există nicio faptă delictuală a pârâților, medicul veterinar acționând în îndeplinirea atribuțiilor profesiei sale și realizând înregistrarea în RNE pe baza datelor obținute în urma controlului efectuat, iar neluarea de către reclamant a măsurilor necesare pentru înregistrarea ulterioară și a altor animale cumpărate, îi este imputabilă acestuia din urmă.

Reținând lipsa unei fapte ilicite, fapta pârâtului C. I. în calitate de titular al Cabinetului M. Veterinar C. I. având caracter licit și conform constatărilor efectuate cu ocazia vaccinării, instanța nu va mai analiza îndeplinirea condiției vinovăției, fiind rămasă fără suport, dar nici a prejudiciului suferit de reclamant, iar în privința condiției existenței unei legături de cauzalitate instanța remarcă faptul că prejudiciul pe care l-a suferit reclamantul nu se datorează vreunei fapte a pârâților, ci propriei neglijențe.

În raport de toate aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii pentru fapta proprie, ca urmare a inexistența faptei ilicite a pârâților, instanța va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul L. D. cu domiciliul în ., ., județul D. în contradictoriu cu pârâții C. I. cu domiciliul în ., ., județul D. și C. M. VETERINAR C. I. cu sediul în ., nr.35, județul D., ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi 21 aprilie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

C. M. B. S. A. G.

Red. jud. C.M.B.

Tehnored. gref. S.A.G.

15.06.2015, 5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 5198/2015. Judecătoria CRAIOVA