Ordin de protecţie. Sentința nr. 5/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 538/215/2015
DOSAR nr._ - Emitere Ordin de Protecție -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA - JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5.213
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 21 APRILIE 2015
COMPLETUL DE MINORI ȘI FAMILIE CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - R. B. - JUDECĂTOR
GREFIER – L. N. N.
MINISTERUL PUBLIC A FOST REPREZENTAT DE PROCUROR – V. S.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile având ca obiect instituire ordin de protecție, formulată de reclamanta S. M., în contradictoriu cu pârâtul T. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta personal și asistată de avocat G. A. F., pârâtul personal și asistat de avocat J. R. precum și martorii Ș. V. propus de reclamantă și Cheiță M. propusă de pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, s-a depus un set de acte de către apărătorul pârâtului, un exemplar fiind comunicat și părții adverse, s-au audiat martorii prezenți, sub prestare de jurământ, în conformitate cu prevederile art. 311 și urm. c.proc.civ., declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosar, după care, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile art. 394 C.Proc.Civ., instanța a dispus închiderea dezbaterilor și a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a învederat instanței că solicită admiterea acțiunii, doar în măsura în care a fost dovedită.
Avocat G. A. F. pentru reclamantă, având cuvântul, a solicitat instanței admiterea cererii așa cum a fost formulată și emiterea unui ordin de protecție prin care să se dispună obligarea pârâtului să păstreze o distanță minimă determinată de 500 metri față de reclamanta – victimă, față de școala unde fiica părților este elevă, interzicerea pârâtului de a avea contacte telefonice, prin corespondență sau orice alt mod cu reclamanta victimă sau cu rudele acesteia( S. P. C. – fratele reclamantei și S. A. – mama ei), în vederea prevenirii și combaterii oricăror alte forme de violență din partea acestuia, asupra sa.
S-a mai învederat de către apărătorul reclamantei faptul că de mai mult timp pârâtul s-a manifestat foarte agresiv verbal față de reclamantă, amenințând-o cu diverse acte de violență, ajungându-se la o situație greu de suportat de către aceasta; se impune apărarea victimelor de agravarea violențelor în familie, pentru a se preveni producerea unor tragedii în familie, cu cheltuieli de judecată, depunându-se și chitanța avocațială în acest sens.
Avocat J. R. pentru pârât, având cuvântul, a solicitat instanței respingerea cererii deoarece nu sunt întrunite condițiile legale de instituire a unui ordin de protecție, în sensul că nu s-a dovedit pericolul concret pe care persoana pârâtului l-ar reprezenta față de reclamantă sau de rudele acesteia, nu există un certificat medico-legal care să dovedească presupusele agresiuni ale pârâtului față de reclamantă și nici vreun proces verbal de contravenție prin care el să fi fost amendat pentru violență în familie; s-a mai învederat că nu sunt întrunite condițiile speciale care trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru admisibilitatea unui ordin de protecție, acestea fiind: a) existența cererii persoanei a cărei viață, integritate fizică ori psihică sau a cărei libertate este pusă în pericol; b) să existe o stare de pericol ce poate aduce atingere vieții, integrității fizice sau a libertății persoanei, ceea ce justifică și o urgență ca și condiție de admisibilitate; c) Starea de pericol să fie reprezentată de existența unui act de violență de orice natură; d) Starea de pericol să fie provocată de un membru de familie; s-au solicitat și cheltuieli de judecată, depunându-se chitanțe avocațiale în acest sens.
INSTANȚA
La data de 14 ianuarie 2015 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, cererea de emitere a unui ordin de protecție formulată de reclamanta S. M. împotriva pârâtului T. D..
Prin prezenta cerere, reclamanta au solicitat obligarea pârâtului să păstreze o distanță minimă determinată de 500 metri față de reclamanta – victimă, față de școala unde fiica părților este elevă, interzicerea pârâtului de a avea contacte telefonice, prin corespondență sau orice alt mod cu reclamanta victimă sau cu rudele acesteia( S. P. C. – fratele reclamantei și S. A. – mama ei), în vederea prevenirii și combaterii oricăror alte forme de violență din partea acestuia, asupra sa.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părțile au întreținut relații de concubinaj o perioadă, care s-au deteriorat în timp, din relațiile lor a rezultat minora T. D. E., născută la data de 18.09.2007, iar pârâtul are o fire foarte violentă, care deseori i-a aplicat reclamantei un tratament inuman, i-a luat minora cu forța de lângă ea, în plină stradă; pârâtul are probleme psihice, fiind internat de mai multe ori la Spitalul de Psihiatrie Poiana M., atunci când minora avea un an și câteva luni, în anul 2009, el a deschis fereastra și a amenințat că se aruncă împreună cu copilul de la etaj.
În continuarea motivării cererii s-a mai învederat că reclamanta a fost supusă în trecut la lovituri și bătăi crunte din partea pârâtului, el i-a luat minora cu forța împreună cu mama lui, iar pentru a i-l înapoia îi punea condiția ca reclamanta să îl primească înapoi; când se enerva pârâtul spărgea geamurile de la apartament, îi spărgea telefonul mobil reclamantei, pentru ca aceasta să nu mai comunice cu nimeni, distrugea lucruri în casă, iar în prezent reclamanta trebuie să se ascundă în diverse locații împreună cu minora, întrucât îi este teamă de pârât.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile Legii 217/2003, așa cum a fost modificată prin Legea 25/2012.
Reclamanta a atașat cererii și formularul anexă la Legea 25/2012 bifat cu măsurile solicitate.
În scop probator s-au depus la dosar xerocopii de pe cartea de identitate a petentei, certificat de naștere al minorei, acte de stare civilă ale rudelor reclamantei, față de care se solicită instituirea ordinului de restricție – fratele și mama ei, certificat de căsătorie al părinților reclamantei, adeverința nr. 898/25.02.2015 emisă de Școala Gimnazială " N. B. " din C., referitoare la minoră, delegație avocațială.
La data de 10 martie 2015 pârâtul a depus la dosar o întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și lipsa inadmisibilității cererii reclamantei, iar în ceea ce privește fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
În motivarea cererii sale s-a arătat că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă, deoarece el locuiește în Calafat, iar petenta în C.; pe rolul Judecătoriei C. se află în curs de soluționare dosarul nr._/215/2014, prin care a solicitat stabilirea unui program de legături personale ale lui cu minora rezultată din relațiile părților.
S-a mai precizat că pârâtul a fost implicat atât în mod direct, cât și prin intermediul părințior lui, în procesul de creștere și îngrijire la minorei, încă din momentul nașterii sale, iar în prezent minora nu mai frecventează cursurile școlare, iar pârâta nu se ocupă corespunzător de creșterea și educarea minorei.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 c.proc.civ.
În scop probatoriu, în conformitate cu prevederile art. 311 și urm. c.proc.civ., la solicitarea părților, instanța a încuviințat la termenul din 10.03.2015 administrarea probei testimoniale, fiind audiați la termenul din 10 martie 2015, martorii Ș. V. propus de reclamantă și Cheiță M. propusă de pârât, ale căror declarații au fost consemnate și depuse la dosar.
Prin încheierea de ședință de la data de 10.03.2015 instanța a dispus respingerea excepțiilor invocate de pârât pentru motivele menționate în acea încheiere.
La solicitarea instanței, prin adresa nr._/23.03.2015 emisă de IPJ D. – Poliția Mun. C. – Secția 4 Poliție, s-a comunicat faptul că T. D. și S. M. au fost sancționați contravențional la data de 11.04.2014, conform Legii nr. 61/1991 republicată, fiind anexate în acest sens procesele verbale de contravenție ._ și . nr._ din data de 11.04.2014.
La data de 31.03.2015 reclamanta a învederat că imobilul în care locuiește și față de care se solicită ca pârâtul să nu se apropie la o distanță de 100 metri este situat în C., . D 26b, apt. 5, scara 2, județul D..
La termenul din 31.03.2015, în conformitate cu prevederile art. 351 și urm. c.proc.civ., s-au luat interogatorii de către părți reciproc, răspunsurile acestora fiind consemnate și depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată faptul că, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, reclamanta și pârâtul au întreținut relații de concubinaj, din relațiile lor s-a născut minora T. D. E., la data de 18.09.2007, iar ulterior aceștia s-au despărțit în fapt.
În ceea ce privește declarația martorului Ș. V. propus de reclamantă și audiat la acest termen, în calitate de unchi al acesteia, instanța reține că în urmă cu circa 5 ani, părțile s-au despărțit în fapt, după ce întreținuseră relații de concubinaj cu câțiva ani înainte.
Din relațiile lor s-a născut minora T. D. E., la data de 18. 09. 2007, iar de când reclamanta a fost izgonită de acasă de către pârât, acesta s-a întors la ea, în noul domiciliu, motivând că vrea să se împace cu ea, și să vadă minora, martorul crede că vroia să fie întreținut de reclamantă.
A mai declarat martorul că de un an, reclamanta s-a mutat într-o locuință a cărei adresă îi este teamă să o comunice pârâtului, de teamă să nu vină la ea.
În urmă cu câteva săptămâni, pârâtul s-a dus la școală la minoră, pentru a o vedea și a-i da un pachet, iar ulterior reclamanta i-a spus martorului că minora s-a ascuns de el sub bancă, probabil că i-a fost frică de el .
În urmă cu câteva ore, pârâtul l-a amenințat pe martor că îl omoară; pârâtul are o fire violentă, în urmă cu 7-8 ani, el a văzut când pârâtul a lovit în zona maxilarului un coleg de serviciu, pentru că i-a luat o sticlă cu apă.
Când minora avea 2 ani, pârâtul a luat-o în brațe, a deschis fereastra și a amenințat-o pe reclamantă că se va arunca cu minora pe geam, chiar martorul l-a văzut la geam cu minora, la fața locului a venit și poliția, probabil că reclamanta l-ar fi amenințat că se desparte de el, acesta ar fi motivul amenințării lui.
Martorul a auzit că pârâtul a lovit primarul din Calafat, în urmă cu peste un an, deoarece acesta ar fi refuzat să îi întocmească dosar pentru ajutorul social.
Mai cunoaște martorul că de când s-au despărțit in fapt părțile, reclamantul a amenințat pe fratele, pe mama și cumnata reclamantei; cât timp părțile locuiau împreună, pârâtul o lovea aproape zilnic pe reclamantă, din diverse motive, pe fondul consumului excesiv de alcool.
Martorul a precizat că nu s-au formulat plângeri penale de către reclamantă sau rudele sale cu privire la aspectele declarate anterior, iar reclamanta nu s-a dus la IML pentru a scoate certificat medico- legal.
Personal martorul a văzut-o lovită de multe ori cât timp părțile locuiau împreună, el nu a văzut fotografii ale reclamantei lovită, nu există astfel de fotografii; martorul a văzut-o lovită pe reclamantă în urmă cu patru- cinci ani; reclamanta se teme de pârât, că ar putea să o lovească.
De atunci martorul nu știe să mai fi existat altercații între soți.
În anul 2014, paratul a avut grijă de minoră, cât timp reclamanta era în Italia la muncă .
Minora i-a spus martorului acum o lună, că îi este teamă ca tatăl ei să nu se împace cu mama ei; minorei nu îi este teamă că tatăl ar lovi-o pe ea, ci că ar putea să o lovească pe mama ei.
Martora Cheiță M., propusă de pârât și audiată la acest termen, în calitate de proprietară a unui apartament pe care l-a închiriat pârâtului o perioadă, știe că din luna august până în septembrie 2014, pârâtul a locuit în acel apartament împreună cu minora T. D. E., născută la 18.09.2007 și rezultată din relațiile de concubinaj ale părților.
Niciodată reclamanta nu i s-a plâns martorei că pârâtul ar fi violent în familie.
Martora a constatat că pârâtul este coleric și repezit, dar în nici un caz nu este violent în familie, nu are cunoștință despre vreun astfel de caz.
La sfârșitul lunii august 2014, reclamanta i-a telefonat martorei, din Italia și a rugat-o să îi dea pârâtului cel de-al doilea rând de chei de la imobil, pentru a locui cu minora acolo.
Când martora a fost să perceapă chiria de la pârât, pe 18.09.2014, a constatat că minora era bine îngrijită, bucuroasă și se juca cu o păpușă.
Niciodată martora nu a auzit că în apartamentul ei părțile să se fi certat și nici nu a venit vreodată poliția acolo.
Nicidecum minora nu era traumatizată sau speriată cât timp martora a stat la pârât; ea nu îi cunoaște foarte bine ca persoană pe pârât, nici pe reclamantă.
A mai declarat martora că nu consideră că pârâtul este un pericol pentru viața sau integritatea reclamantei, însă există o comunicare mai slabă între pârât și minoră, fiind necesară evaluarea lor psihologică.
Reclamanta i s-a părut martorei reținută, închistată din punct de vedere psihologic față de pârât, de teama ca minora să nu pățească ceva.
Martora a văzut personal că la acest termen părțile s-au certat pentru copil.
Potrivit prevederilor art. 2, așa cum a fost modificat prin pct. 3 al art. I, din Legea nr. 25/2012 de modificare a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie „ Violenta in familie reprezintă orice actiune sau inactiune intentionată, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestată fizic sau verbal, savarsită de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate.
(2) Constituie, de asemenea, violență in familie împiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale ”.
În conformitate cu prevederile art. 2(1) din legea nr. 217/2003 modificată prin Legea nr. 25/2012, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, „ Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme:
a) violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
b) violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;
c) violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
d) violenta sexuala - agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;
e) violenta economica - interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
f) violenta sociala - impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
g) violenta spirituala - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare ”.
Așa cum se menționează în cuprinsul art. 2(3) din legea nr. 217/2003, așa cum a fost modificat prin introducerea pct. 4 al art. I din Legea nr. 25/2012, „ Victima violentei in familie are dreptul:
a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private;
b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale;
d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi;
e) la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii ”.
Prin dispozițiile art. 23 din Legea nr. 217/2003 republicată, se stipulează că „ (1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
(2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.
(3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii ”.
După cum se știe, fapta este o manifestare a individului în sfera realității, în cadrul relațiilor sociale, iar pericol social prezintă orice activitate contrară normelor în vigoare, deoarece împiedică normala desfășurare a relațiilor sociale.
În speța de față, în urma analizării probelor administrate, instanța constată că asupra reclamantei au fost exercitate de către pârât acte de violență psihică și fizică, însă acestea nu au fost de o gravitate atât de mare încât să pună în pericol viața și integritatea fizică ori psihică sau libertatea persoanei, în sensul dispozițiilor legale anterior enumerate, iar cu minora pârâtul nu a fost violent.
Astfel, martorul Ș. V., propus de reclamantă, a declarat că de circa un an reclamanta s-a mutat într-o locuință a cărei adresă îi este teamă să o comunice pârâtului; de circa 4-5 ani martorul nu a auzit să mai fi existat altercații între soți.
Martora Cheiță M. a învederat că o perioadă în anul 2014 pârâtul s-a ocupat exclusiv de minoră, cât timp reclamanta era plecată din țară, niciodată aceasta nu i s-a plâns martorei că pârâtul ar fi violent; minora era bine crescută și îngrijită de pârât; martora nu consideră că pârâtul este un pericol pentru viața sau integritatea reclamantei.
Din cuprinsul proceselor verbale de contravenție anexate la filele 44 și 45 din dosar, rezultă că ambele părți au fost amendate în urma discuțiilor contradictorii și tulburării liniștii publice, la data de 11 aprilie 2014.
Instanța constată din probele administrate că din anul 2014 reclamanta și pârâtul s-au despărțit în fapt, iar de atunci pârâtul nu a pus în pericol viața sau integritatea fizică a reclamantei sau a rudelor acesteia.
Așadar, instanța constată că, deși este evidentă starea de tensiune între părți, din ansamblul probelor administrate în cauză nu a rezultat iminența producerii unor infracțiuni privitoare la viața și integritatea reclamantei, a rudelor sale sau a minorei, care să justifice adoptarea măsurii de obligare a pârâtului să păstreze o distanță corespunzătoare față de reclamantă, de rudele ei sau de școala unde învață minora și nici interzicerea oricărui contact telefonic sau prin corespondență al pârâtului față de aceștia.
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept precum și faptul că nu s-a dovedit starea de pericol actuală pentru integritatea fizică și psihică a reclamantei și tatălui său, în sensul prevederilor art. 23-27 din legea nr. 217/2003 republicată, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, instanța urmează să respingă cererea acesteia ca fiind neîntemeiată.
Văzând și prevederile art. 453 alin. 1 c.proc.civ., fiind în culpă procesuală, instanța va dispune obligarea reclamantei către pârât la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea având ca obiect instituire ordin de protecție, formulată de reclamanta S. M., cu domiciliul ales Mun. Calafat, localitatea Basarabi, . R. Baicoană V.), județul D., în contradictoriu cu pârâtul T. D., domiciliat în Calafat, ., .. 14, ..
Obligă reclamanta către pârât la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător ales.
Cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 aprilie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
R. B. L. N. N.
Red. R.B.
Tehn.L.N./4 ex.
23.04.2015
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 3/2015. Judecătoria CRAIOVA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 7313/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
