Plângere contravenţională. Sentința nr. 2376/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2376/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 32095/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 2376/2015
Ședința publică de la 23.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE TATIANA GEORGETA CIUCĂ
Grefier L. T. N.
Pe rol solutionarea plangerii contraventionale formulata de petentul M. Mihaita A., in contradictoriu cu intimat IPJ D. – S. Rutier.
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns av. T. pentru petent si martorul N. M. C., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
In temeiul art. 321 Noul Cod de Procedura Civila, instanta procedeaza la audierea martorului N. M. C., declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acorda cuvântul pe fond.
Aparatorul petentului solicita admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contraventie si exonerarea de plata amenzii, iar in subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment.
Arata aparatorul petentului ca petentul nu a incalcat regulile de circulatie, nu a efectuat virajul pe linie continua, a purtat centura de siguranta si a avut aprinse luminile de intâlnire.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 27.08.2014, sub nr._, petentul M. Mihaita A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ D. – S. Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/13.08.2014, anularea masurii complementare, exonerarea de la plata amenzii in cuantum de 180 lei si stergerea punctelor de penalizare.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 13.08.2014, a fost sancționat cu amendă contravențională in cuantum de 180 lei, reținându-se în sarcina sa că la data menționată în actul sancționator, ar fi condus autoturismul marca Skoda cu nr. de inmatriculare_, pe DN 65 Pielesti, km 9+300 in zona statiei Peco Rompetrol, iar la iesirea din statia Rompetrol a incalcat marcajul continuu la efectuarea virajului la stânga, nu a purtat centura de siguranta si nu a circulat cu luminile de intâlnire aprinse.
Arata petentul ca cele mentionate in procesul verbal de contraventie nu corespund realitatii.
Mentioneaza petentul ca nu avea asupra sa certificatul de inmatriculare ci numai nota de comanda in vederea intrarii autoturismului in reparatie, intrucât acesta se afla la sediul Service Skoda, iar petentul era in probe cu autoturismul in momentul controlului.
De asemenea, petentul arata ca in momentul inmânarii procesului verbal de constatare, a semnat de primirea acestuia, iar agentul constatator ulterior a consemnat la rubrica "alte mentiuni" ca nu sunt mentiuni si conducatorul auto se afla singur in autoturism.
În drept plângerea se întemeiază pe dispozițiile art. 7 din OG nr. 2/2001.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat.
La data de 03.10.2015 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul a considerat că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
A învederat ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsa.
La data de 21.11.2014, petentul a depus la dosar raspuns la intâmpinare, aratând ca aceasta are un format standard si nu raspunde in mod concret aspectelor sesizate de petent prin plângerea contraventionala.
Petentul arata ca prin intâmpinare intimata se opune administrarii probei testimoniale solicitata prin actiune, afirând ca procesul verbal contestat reprezinta un act de autoritate si o proba direct ace nu poate fi inlaturata printr-o proba indirecta care ar fi depozitia unui martor.
Mentioneaza petentul ca niciunui participant la desfasurarea unui litigiu in justitie nu ii este ingaduit sa impiedice accesul celorlalte parti la un proces echitabil, astfel ca solicitarea pârâtei de a respinge proba testimoniala solicitata de petent este neintemeiata.
Se mai arata ca chiar daca procesului verbal de contraventie i-a fost recunoscuta forta probanta data de autoritatea agentului constatator, petentului trebuie sa i se incuviinteze dreptul la o proba contrara care tinde sa rastoarne prezumtia de vinovatie stabilita prin procesul verbal.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiat martorul N. M. C..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/13.08.2014 incheiat de catre un agent constatator din cadrul IPJ D.-S. Rutier C., petentul M. Mihaita A. a fost sanctionat contraventional pentru savarsirea contraventiilor prevazute de art.77 alin.2, art.36 alin.1, art.44 alin 2 si art.147 alin.1 din OUG 195/2002 R.
S-a retinut ca in data de 13.08.2014 petentul a condus autoturismul Skoda cu nr.de inmatriculare_ pe DN 65 si iesind din statia Rompetrol la km 9+300 a efectuat viraj la stanga peste marcajul continuu ce interzice depasirea si delimiteaza cele doua benzi de circulatie, nu a purtat centura de siguranta, nu a folosit luminile de intalnire si nu a avut asupra sa documentele auto.
Potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta competenta sa solutioneze plangerea, verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii aplicate.
Respectand dispozitiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 si implicit principiul preeminentei dreptului, instanta urmeaza a examina mai intai legalitatea procesului verbal si ulterior temeinicia sa.
Sub aspectul legalitatii, instanta retine ca procesul verbal de contraventie a fost intocmit in mod legal, agentul constatator consemnand toate elementele indicate de dispozitiile art.17 alin.1 din OG nr.2/2001, in lipsa carora actul sanctionator ar fi fost lovit de nulitate absoluta.
Sub aspectul temeiniciei procesul verbal de contraventie atacat, instanta retine ca procesul verbal de contraventie este un act administrativ de autoritate intocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoritati administrative, investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sanctionarea unor fapte care contravin ordinii publice, dupa o procedura speciala prevazuta de lege, astfel ca se bucura de prezumtia de autenticitate si veridicitate care insa este relativa si poate fi rasturnata prin probe de catre contravenient, conform art.249 C.p.civ care reglementeaza sarcina probei.
In cauza dedusa judecatii se retine prezumtia de temeinicie a procesului verbal de contraventie, tocmai ca retinerea faptelor contraventionale si aplicarea sanctiunii se intemeiaza pe faptele si imprejurarile constatate personal de agentul constatator.
Procesul verbal de contraventie nu este doar un act de acuzare ci si un mijloc de proba.
Textul art.34 din OG 2/2001 presupune o interpretare concordanta cu exigentele unui proces echitabil, devreme ce prevede ca instanta de judecata verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie. Prin urmare instanta nu porneste de la ideea preconceputa ca persoana sanctionata contraventional este vinovata, ci mentinerea procesului verbal va fi rezultatul unor verificari asupra tuturor consemnarilor actului sanctionator.
In situatia sanctionarii contraventiei constand in fapta comisiva, astfel cum este in situatia de fata procesul verbal constituie un mijloc de proba, el dovedind o situatie de fapt care a condus in mod rezonabil la ridicarea unor acuzatii bazate pe imprejurari de fapt ce necesita explicatii fundamentate pe probe din partea celui sanctionat.Prin urmare, in astfel de cazuri, sarcina probei, in procesul civil, este inversata prin mecanismul de functionare a prezumtiei simple, astfel incat aceasta trece asupra partii impotriva careia este stabilita prezumtia.
Petentul, avand posibilitatea exercitarii drepturilor procesuale in vederea dovedirii plangerii formulate, a solicitat si i-a fost incuviintata audierea martorului N. M. C..
In declaratia data in fata instantei martorul a relatat ca se afla in masina condusa de petent, iar cele consemnate in procesul verbal de contraventie de catre agentul constatator nu sunt reale, petentul efectuand virajul pe linie discontinua, in timpul mersului a purtat centura de siguranta si a folosit luminile de intalnire.
A mai precizat martorul ca petentului i-au fost solicitate actele la control, insa acesta nu le-a prezentat deoarece credea ca sunt la service.
Avand a analiza valoarea probatorie a depozitiei martorului, instanta va face aplicarea celor doua principii fundamentale pentru evaluarea probelor testimoniale si anume, cel al sinceritatii martorului si cel al fidelitatii declaratiei, al reproducerii datelor cu privire la faptuitor si imprejurarile faptei.
Stabilind cu prioritate ca procesul verbal de contraventie este un mijloc de proba, se constata ca depozitia martorului audiat este in contradictie cu cele consemnate in procesul verbal.
Instanta, in cadrul operatiei de apreciere a probei testimoniale, facand o atenta si completa analiza a depozitiei martorului, in vederea stabilirii vinovatiei sau nevinovatiei petentului si pentru a pronunta o sentinta legala si temeinica, apreciaza ca declaratia martorului este data pro causa, in sustinerea pozitiei procesuale a petentului, fiind prieten cu petentul, asa cum rezulta din cuprinsul declaratiei acestuia. Pe cale de consecinta, existand presupunerea rezonabila ca martorul este interesat moral in rezultatul cauzei, datorita raporturilor de prietenie in care se afla cu petentul, declaratia acestuia va fi inlaturata din ansamblul materialului probator.
Ori, in situatia in care depozitia martorului propus de petent a fost inlaturata, ca fiind subiectiva, ne aflam in situatia in care, neexistand alte probe sau indicii credibile care sa rastoarne prezumtia simpla de temeinicie a actului sanctionator, urmand etapele impuse de lege in vederea aflarii adevarului si dat fiind ca procesul verbal de contraventie contine constatarile personale ale agentului instrumentator, el face dovada situatiei de fapt ce a dus la incheierea sa, in mod analog unui proces verbal de constatare a unei infractiuni flagrante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petentul petentul M. Mihaita A., domiciliat in C., .. 8, ., . in contradictoriu cu intimat IPJ D. – S. Rutier, cu sediul in C., .. jud. D..
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședința publică azi 23.02.2015.
PresedinteGrefier
T. G. C. L. T. N.
Red.T.G.C.
Tehnored.L.T.N.
4ex/01.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1825/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2092/2015.... → |
|---|
