Plângere contravenţională. Sentința nr. 284/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 284/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 26182/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ -plângere contravențională-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 284
Ședința publică din data de 15.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – ELENA ZORILĂ
GREFIER – C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. M. și pe intimatul IPJ O.- POLIȚIA ORAȘULUI B..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanța, din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 131 N.C.pc coroborat cu art. 32 din O.G. nr.2/2001 invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și reține cauza spre soluționare cu privire la această excepție.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 01.07.2014 sub nr._, petentul S. M. în contradictoriu cu intimatul IPJ O.- POLIȚIA ORAȘULUI B. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.06.2014, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce cu consecința restituirii permisului de conducere.
Petentul, în motivare plângerii, a arătat că la data de 17.06.2014, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ în orașul B., mergând spre Slatina, a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere sub motivul unui control de rutină, ocazie cu care i s-a întocmit proces-verbal de contravenție și i s-a reținut permisul de conducere pe motiv că ar fi depășit un alt autoturism în zona de acțiune a indicatorului "depășirea interzisă".A. i-a explicat agentului de circulație că depășirea efectuată a avut loc înainte de a intra în raza de acțiune a indicatorului depășirea interzisă și că în zona în care a efectuat depășirea autoturismului, marcajul longitudinal era discontinuu și nu exista nicio restricție cu privire la depășire. Agentul comunicându-i că așa i s-a părut din locul în care se afla.Atât petentul cât și persoanele care se aflau în autoturism au văzut că depășirea a fost efectuată în zona în care marcajul este discontinuu și faptul că în aceea zonă nu există nici un indicator care să interzică depășirea, arătându-i acest lucru agentului de circulație și totuși acesta i-a întocmit actul de contravenție pentru o presupusă faptă pe care nu a săvârșit-o.
Petentul i-a solicitat în mod expres agentului de circulație să consemneze în procesul verbal prezența a cel puțin unui martor dintre persoanele aflate în autoturismul său sau una dintre cele aflate la fața locului, dar acesta a refuzat in mod categoric, fără vreun motiv anume.De asemenea petentul consideră că de la distanța la care se afla agentul de circulație față de zona de acțiune a indicatorului depășirea intrezisă, acesta nu putea aprecia în mod obiectiv o eventuală depășire în zona de restricție, cu atât mai mult cu cât, a depășit si a intrat pe banda lui de mers chiar înainte de indicator.
Mai mult decât atât, agentul de poliție a observat presupusa sa contravenție în oglinda retrovizoare a mașinii de poliție în care stătea, întrucât aceasta era staționată și orientată cu fața în direcția sensului pe care el circula.Agentul de poliție a refuzat să consemneze obiecțiunile petentului, chiar și după ce acesta i-a explicat că nu va semna procesul verbal însă, agentul i-a spus că va opri un martor din trafic pentru a consemna refuzul său de a semna. Petentul a solicitat în mod insistent să i se prezinte dovada presupusei fapte contravenționale, însă agentul constatator nu a putut prezenta nimic în acest sens și a refuzat categoric orice solicitare a acestuia.
Petentul arată că organul de control nu a avut în vedere respectarea și aplicarea principiului proporționalității sancțiunii în raport cu fapta, deși acesta este reglementat expres de legiuitor prin dipozițiile OG nr.2/2001.
Nesocotind în mod vădit toate aceste prevederi legale, organul de control a aplicat amenda într-un cuantum exagerat chiar și față de starea de fapt care este consemnată în mod unilateral în procesul verbal și a dispus și suspendarea permisului de conducere.
Petentul consideră că instanța de fond trebuie să analizeze cauza prin prisma faptului că, sancțiunile administrative contravenționale nu privesc un grup de persoane, ci se adresează tuturor cetățenilor în vederea realizării scopului preventiv și represiv al sancțiunii, ceea ce conferă faptei natură penala.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 1 și 31 din O.G. nr. 2/2001.
Petentul a depus la dosarul cauzei originalul procesului-verbal e contravenție.
Intimatul, prin serviciul Registratura, la data de 02.10.2014 a depus la dosar întimpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C.
Analizând cuprinsul procesului verbal de contravenție prin prisma exceptiei necompetenței teritoriale invocată de către instanță și intimata prin întâmpinare, se constata ca:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 17.06.2014 încheiat de Inspectoratul Județean de Poliție O., petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 340 lei și măsura reținerii permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, deoarece a condus autoturismul cu nr de înmatriculare_ pe . localitatea B. și a efectuat manevra de depășire a unui alt autovehicul pe raza de acțiune a indicatorului ,,depășirea interzisă".
Conform art.31 alin.1 din OG nr. 2/200l, republicată, privind regimul juridic al contravențiilor, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, se poate face plângere în termen de l5 zile, de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar potrivit art. 32 alin.1 din OG nr. 2/200l, republicată, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
În temeiul dispozițiilor art.248 alin.1 C.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției de necompetență teritorială, invocată de intimatul IPJ O. prin întâmpinare și de către instanță, din oficiu.
Potrivit art. 130 alin.2 din Noul cod de procedură civilă - ,,Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe”.
De asemenea, conform art. 132 alin.1 din Noul cod de procedură civilă ,, Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă …” iar în art. 132 alin. 3 se prevede că „dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente, sau după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent”.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 126 alin.1 din Noul cod de procedură civilă, care arată că ,,Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca pricinile privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă ” cu art.32 alin.1 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că revine instanței în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta contravențională, competența teritorială în soluționarea plângerilor împotriva procesului verbal de contravenție, necompetența fiind de ordine publică și părțile nu o pot înlătura.
Analizând cuprinsul procesului verbal de contravenție, dar având în vedere și cele menționare de intimat prin întâmpinare, instanța constată că fapta a fost săvârșită de contravenient, pe raza localității B., jud.O. iar potrivit HG nr.337/09.07.1993, modificată, pentru stabilirea circumscripțiilor Judecătoriilor și Parchetelor de pe lângă Judecătorii, această localitate de află în circumscripția teritorială a Judecătoriei B..
Față de considerentele expuse, instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., iar în baza dispozițiilor art.32 alin1 din OG nr.2/2001 coroborat cu art.129 - 132 din Noul cod de procedură civilă, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B., constatându-se că fapta contravențională a fost săvârșită și constată în localitatea B., jud.O., localitate care se află în circumscripția teritorială a acestei instanțe, potrivit HG nr.337/09.07.1993 pentru stabilirea circumscripțiilor Judecătoriilor și Parchetelor de pe lângă judecătorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei C. invocată de instanță, din oficiu.
Declină competența de soluționare a plângerii contravenționale formulată de petentul S. M., cu domiciliul în C., ., ., . în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean O., cu sediul în Slatina, ..8, jud.O. în favoarea Judecătoriei B., județul O..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2015.
Președinte, Grefier,
Z. E. C. C.
Red. E.Z.
Tehn. C.C.
4 exe/04.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 521/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1052/2015. Judecătoria... → |
|---|
