Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 6271/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6271/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 6271/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6271/2015
Ședința publică de la 12.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. - M. D.
Grefier: C. - E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect "contestație la executare" formulată de contestatoarea T. Nuța, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice C. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. și chematul în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D..
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimatul a înaintat dosarul de executare, precum și faptul că contestatoarea prin serviciul registratură a depus la dosar certificat de grefă emis de Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal referitor la dosarul nr._, după care,
Reluând cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței se constată lipsa părților.
Instanța, în raport de înscrisurile aflate la dosar, precum și de obiectul cauzei, constată că soluționarea prezentei cauze nu depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului D. – Secția C. Administrativ și Fiscal și având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute art. 413 alin. 1 Cod procedură civilă, respinge cererea de suspendare a cauzei, formulată de contestatoare.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub nr._, la data de 12.12.2014, contestatoarea T. Nuța a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală a Finanțelor Publice C. -Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. împotriva executării silite pornite împotriva sa, prin care a solicitat anularea formelor de executare emise de intimată constând în somație nr._ din 27.11.2014 dată în dosarul de executare nr. 16/_ /_ și a titlului executoriu nr._ din 27.11.2014 emis în dosarul de executare anterior menționat, cu privire la suma de 873 lei; suspendarea executării până la soluționarea prezentei contestații, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a susținut că la data de 04.12.2014, intimata i-a comunicat somația si titlul executoriu privind plata sumei de 873 lei, sumă ce reprezintă obligații de plată accesorii privind contribuția la asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri independente.
A arătat că, anterior comunicării acestor două acte de executare, intimata i-a comunicat la data de 23.10.2014, Decizia nr._/14.10.2014 însoțită de anexa privind obligațiile de plată accesorii invocând Decizia nr._ din 14.03.2014 și Documentul CASS nr._ din 23.12.2013, potrivit cărora datorează suma de 978 lei.
Împotriva deciziei din data de 14.10.2014, contestatoarea a menționat că a formulat la data de 04.11.2014 contestație înregistrată sub nr._/04.11.2014.
A arătat că Decizia dată de intimată în data de 14.10.2014 vizează accesorii penalități și dobânzi - aferente Deciziei de impunere plăți anticipate din 14.03.2014, pentru suma de 102 lei ( 51 lei dobândă și 51 lei penalități de întârziere), diferența de 876 lei reprezentând dobânzi și penalități aferente Documentului CASS din 23.12.2013.
Din titlul executoriu emis de intimată reiese că natura obligației fiscale ar reprezenta-o Decizia ACC nr._ din data de 14.10.2014, termenul legal de plată sau perioada pentru care au fost calculate majorările de întârziere fiind data de 20.11.2014, fapt nereal, deoarece potrivit anexei la Decizia din 14.10.2014 penalitățile și dobânzile le datorează în baza Doc. CASS nr._/23.12.2013.
Contestatoarea a precizat faptul că Doc. CASS din 23.12.2013 este o decizie de impunere din oficiu, prin care s-a stabilit în sarcina sa plata sumei de 1.418,00 lei, suma pe care a achitat-o integral în data de 07.01.2014, conform chitanței . nr._.
A mai arătat că, potrivit Deciziei emisă de intimată în 14.10.2014, având la bază Doc. CASS nr._/23.12.2013, penalitățile și dobânzile le datorează începând cu data de 18.03.2008 și până la data de 07.01.2014, iar conform titlului executoriu termenul de plată este de 20.11.2014, iar cuantumul sumelor diferă, în prima decizie este vorba de suma de 876 lei, iar în somațiile si titlul executoriu suma este de 873 lei.
De asemenea, a menționat faptul că CASS D. nu i-a emis deciziile de impunere anuale, nefiind informată asupra serviciilor de care poate beneficia, a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată, după cum impun dispozițiile art. 222 din Legea nr. 95/2006 și nici nu a emis o notificare prealabilă.
A precizat că, nu datorează nicio obligație accesorie, întrucât nu există culpa din partea sa, fiind de bună credință, aspect ce rezultă din faptul că a depus declarațiile pentru stabilirea obligațiilor fiscale către Administrația Financiară, acestea fiind preluate de CASS D., fapt ce poate fi observat din cuprinsul documentului CASS nr._/23.12.2013, unde sunt enumerate toate declarațiile date de către contestatoare și înregistrate la ANAF.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 711 și următoarele din Noul Cod de Procedură civilă.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar următoarele acte: somație nr._ din 27.11.2014 dată în dosarul de executare nr.16/_ /_, titlu executoriu nr._ din 27.11.2014, copie plic comunicare somație și titlu executoriu, copie contestație împotriva Deciziei nr._ din data de 14.10.2014, copie Decizie nr._ emisă la data de 14.10.2014, anexă la Decizie nr._, adresa nr. Cv_/24.11.2014, tabel nominal, chitanță . nr._/07.01.2014, Doc CASS nr._/23.12.2013, Decizia nr. 639 emisă la data de 12.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ de ICCJ – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
La data de 16.01.2015, intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingă contestația la executare ca fiind netemeinică, cu consecința menținerii actelor de executare emise ca fiind corect și legal întocmite.
În fapt, a arătat că prin decizia referitoare la obligațiile accesorii nr._/14.10.2014 a fost stabilită suma de 978 lei reprezentând accesorii la contribuția de asigurări sociale de sănătate, decizie ce a fost comunicată prin corespondență cu confirmare de primire la data de 24.10.2014.
Potrivit art. 110 alin. 3 lit. c din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu completările și modificările ulterioare, decizia referitoare la obligațiile accesorii nr._/14.10.2014 constituie titlu de creanță.
Având în vedere că, contestatoarea nu a achitat debitul, deși avea cunoștință de datorie, nu a procedat la achitarea acesteia, autoritatea fiscală, în conformitate cu prevederile din OG nr. 92/2003 a declanșat procedura de executare silită.
În conformitate cu art. 145 din OG nr. 95/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu completările și modificările ulterioare, intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a emis somația nr._ din 27.11.2014, la care a fost atașat titlul executoriu nr._ din 27.11.2014.
Somația nr._ din 27.11.2014 a fost emisă în baza art. 145 din actul normativ sus indicat, potrivit căruia: "Executarea silită începe prin comunicarea somației", fiind întocmită în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 1107/2012 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative și procedurale.
Titlul executoriu nr._ din 27.11.2014 a fost emis în temeiul art. 141 alin. 1 și alin. 1 ind. 1 din OG nr. 92/2003, potrivit căruia " Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. 1 se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțele fiscale principale sau accesorii."
Astfel, prin contestația formulată, contestatoarea a înțeles să conteste atât legalitatea actelor de executare, cât și existența obligației conținută în titlul executoriu.
Potrivit art. 172 alin. 1 și 3 din OG nr. 92/2003 "Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii" și "Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege."
Așadar, este inadmisibilă discutarea valabilității actului emis de Administrația Finanțelor Publice C. în procedura contestației la executare în condițiile în care aceste titluri beneficiază de proceduri speciale contestare.
În raport de cele invocate, a învederat faptul că, contestatoarea nu are posibilitatea formulării de apărări de fond împotriva titlului executoriu nr._ din 27.11.2014, pe calea contestației la executare, în condițiile în care titlul de creanță fiscală avut în vedere la întocmirea acestuia putea fi atacat pe calea contenciosului administrativ, iar contestatoarea a uzat de această posibilitate conferită de lege.
Având în vedere cele anterior menționate, intimata a menționat că T. Nuța nu a arătat și nici nu a probat în vreun fel în ce măsură este prejudiciată prin actele enumerate în întâmpinare.
Or, legiuitorul reglementând procedura contestației la executare impune obligația ca partea interesată să dovedească vătămarea produsă prin actele emise, actele să fie întocmite cu nerespectarea prevederilor legale, iar în speța dedusă judecății nu s-a probat existența acestei vătămări și/sau încălcarea textelor de lege incidente.
Referitor la cererea de suspendare a executării până la soluționarea contestației, intimata a arătat că se impune respingerea acesteia, deoarece potrivit art. 718 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, intimata a solicitat respingerea acesteia, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă.
Conform acestor prevederi, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească cheltuieli de judecată, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli.
De asemenea, o altă condiție ce se impune a fi îndeplinită, este ca partea care le solicită să fi câștigat irevocabil procesul. Or, în speță nu ne aflăm într-o astfel de situație.
Potrivit dispozițiilor art. 452 Cod procedură civilă: „ Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.”
De asemenea, nu pot fi reținute în sarcina intimatei nici aspecte privind reaua credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, actele de executare silită fiind temeinic și legal emise și comunicate de autoritatea fiscală.
În susținerea celor invocate, intimata a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: decizie de impunere din oficiu nr._/23.12.2013 privind stabilirea obligațiilor la Fondul Național unic de asigurări sociale de sănătate ca urmare a nedepunerii declarației de către contribuabilul persoană fizică, confirmare de primire, decizia referitoare la plata accesorii nr._/14.04.2014, confirmare de primire, somația nr._ din 27.11.2014, titlul executoriu nr._ din 27.11.2014 și conformare de primire.
În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 16.01.2015, a formulat cerere de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D., prin care a solicitat ca în cazul în care se va admite contestația la executare, să se dispună prin aceeași hotărâre ca CAS D. să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces, întrucât contestatoarea a formulat cererea împotriva titlului executoriu nr._ din 27.11.2014 și a actelor de executare silită emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., solicitând anularea acestora.
Conform art. 141, alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, privind codul de procedura fiscala, cu modificările si completările ulterioare: "(1)Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Potrivit alin. 1 ind. 1 din același act normativ în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii."
Titlul de creanța care a stat la baza emiterii titlului executoriu este reprezentat de decizia de impunere din oficiu nr._/23.10.2013 privind stabilirea obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ca urmare a nedepunerii declarației de către contribuabilul persoană fizică.
Având în vedere că obligațiile de plată la fond nu au fost achitate în termenul legal, iar decizia sus menționată constituie titlul de creanța, conform art. 35 din Ordinul 617/2007, aceasta a fost comunicată la A.J.F.P.D. în vederea executării silite.
La art. 35 din Ordinul nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, se prevede ca:
(1) În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege."
Articolul 215 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății prevede că:
(1) Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.
(2) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente.
La art. 32, alin. 4 din Ordinul nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, se prevede ca: "Persoanele fizice asigurate pe bază de contract de asigurare de sănătate, altele decât cele pentru care colectarea contribuției se realizează de ANAF, declară obligațiile către fond, potrivit declarațiilor-model prevăzute în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice. Declarațiile privind obligațiile la fond se depun la casele de asigurări de sănătate cu care persoana fizică asigurată a încheiat contractul de asigurare”.
Având în vedere cele menționate, a arătat că sunt îndeplinite cerințele art. 59, art. 60 si art. 435 cod procedura civila, in scopul asigurării opozabilității hotărârii judecătorești pronunțate fața de CAS D., deoarece A.J.F.P.D. a respectat întocmai dispozițiile legale, fapt pentru care a solicitat ca în cazul în care se va admite contestația CAS D. să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
Chematul în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, întrucât în conformitate cu prevederile art. V alin. 4 din OUG nr. 125/2011 "începând cu data de 01.07.2012, casele de asigurări sociale predau organelor fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea colectării, creanțele reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice (…) stabilite și neachitate până la data de 30.06.2012. Predarea – preluarea se face (…) pe titluri de creanță și scadente, pe baza protocolului de predare primire și a documentelor – înscrisuri în care sunt individualizate creanțele datorate și neachitate până la data predării-preluării și care reprezintă titluri executorii "
De asemenea, potrivit alin. 10 "Pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executare silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii (…) aferente creanțelor prevăzute la alin. 4. Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale și dobândește calitatea procesuală a acestora începând cu data de 01.07.2012, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de faza de judecată. "
Astfel, atât timp cât există o prevedere legislativă expresă cu privire la aceste litigii în care ANAF se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări de sănătate, consideră că nu se poate vorbi de îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 72-74 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură civilă.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 și următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 134/2010 a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 25.03.2015 contestatoarea a formulat cerere de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ înregistrat pe rolul Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, având ca obiect contestație împotriva Deciziei nr._ din 14.10.2014, a deciziei nr. 107 din 24.02.2015 prin care a fost soluționată contestația formulată în procedura prealabilă.
La termenul de judecată din data de 31.03.2015, instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție formulată de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., dispunând conceptarea în cauză în calitate de chemat în garanție a Casei de A. de Sănătate D..
Totodată, a încuviințat proba cu înscrisurile deja depuse la dosar, solicitate de părți, prin cererea de chemare în judecată și întâmpinările depuse la dosar și a dispus emiterea unei adrese către Administrația Finanțelor Publice D. pentru a înainta întreg dosarul de executare nr. 16/_ /_.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, contestatoarea T. Nuța a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. împotriva executării silite pornite împotriva sa, prin care a solicitat anularea formelor de executare emise de intimată constând în somație nr._ din 27.11.2014 dată în dosarul de executare nr. 16/_ /_ și a titlului executoriu nr._ din 27.11.2014 emis în dosarul de executare anterior menționat, cu privire la suma de 873 lei; suspendarea executării până la soluționarea prezentei contestații, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține că intimata prin întâmpinare a solicitat să se constate inadmisibilitatea contestației la executare, or, obiectul prezentei contestații, astfel cum a fost formulată, îl reprezintă somația nr._ din 27.11.2014 emisă în dosarul de executare nr. 16/_ /_ și a titlului executoriu nr._ din 27.11.2014 emis în dosarul de executare anterior menționat al intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., fiind contestate actele de executare emise în temeiul deciziilor de impunere mai sus enunțate, care sunt în prezent contestate, conform dovezilor depuse de contestatoare, situație față de care instanța califică susținerea formulată ca fiind o apărare de fond, urmând să fie analizată ca atare.
Cum actele contestate reprezintă acte de executare silită, raportat la dispozițiile art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003, instanța reține că este admisibilă contestația la executare formulată împotriva titlului executoriu nr._ și somației nr._.
E adevărat că Decizia nr._/14.10.2014, ca act administrativ fiscal poate face doar obiectul contestării în procedura specială a contenciosului administrativ reglementată de art. 205 și urm. din OG 92/2003, însă contestatoarea T. Nuța nu a îndreptat prezenta contestație împotriva acestui act administrativ, cum greșit a invocat intimata, ci împotriva actelor de executare emise de organul fiscal în vederea executării obligațiilor fiscale stabilite în decizia de impunere.
Pe fond, instanța constată că obiectul prezentei contestații îl reprezintă actele de executare, ce fac obiectul dosarului de executare nr. 16/_ /_ al intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., prin care contestatoarea a fost obligată la plata sumei de 873 lei, obligații plată accesorii privind contribuția la asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri independente.
Potrivit dispozițiilor art. 711 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Art. 712 alin. 2 din codul de procedură civilă prevede ca în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătura cu acel titlu o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Dispozițiile codului de procedură fiscală (art. 172 alin. 3 din OG 92/2003) prevăd același lucru, respectiv ,,contestația la executare poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”.
Conform dispozițiilor legale menționate, prin procedura contestației la executare se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, în cazul când acesta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Titlul executoriu nr._ care a stat la baza declanșării executării silite împotriva debitoarei T. Nuța are la baza decizia de impunere privind contribuțiile de asigurări sociale de sănătate nr._/14.10.2014 emis de Casa de Asigurări de Sănătate D..
Potrivit art. 205 alin. 4 din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala: "împotriva titlului de creanța precum si împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativa de atac si nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia in condițiile legii."
F. de dispozițiile legale evocate, pentru contestarea creanței rezultate din titlul de creanță reprezentat de decizia de impunere privind contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, contestatoarea trebuie sa urmeze calea specială prevăzută de art. 205 alin. 1 si următoarele Cod procedura fiscala coroborat cu art. 15 alin. 3 si art. 19 din O.G. nr. 14/2010.
Din certificatul de grefă depus la dosar, se reține că la data de 18.03.2015, pe rolul Tribunalul D. a fost înregistrată acțiunea formulată de contestatoarea T. Nuța în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., prin care a solicitat anularea Deciziei_/14.10.2014, referitoare la obligațiile de plată accesorii, a deciziei nr. 107/24.02.2015 prin care a fost soluționată contestația formulată în procedură prealabilă.
In ceea ce privește contestația la executare formulata împotriva somației nr._ din 27.11.2014, instanța retine că, potrivit dispozițiilor art. 711 Cod procedură civilă, împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În lumina acestor dispoziții legale, instanța reține ca prin procedura contestației la executare nu se pot ataca decât actele de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează procedura executării silite.
Analizând motivele invocate de contestatoare cu privire la somația de plată, prin cererea de chemare în judecată, instanța constată că aceasta nu a făcut dovada nelegalității si netemeiniciei acestui act de executare astfel încât instanța constata că executarea silită a fost începută cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept expuse instanța urmează să respingă contestația la executare formulata de contestatoarea T. Nuța, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., instanța o va respinge având în vedere că intimata nu a căzut în pretenții, în condițiile în care, cererea de chemare în judecată a fost respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea T. Nuța, cu domiciliul în municipiul C., .. 20, ., ., județul D., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D., și chematul în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D., cu sediul în municipiul C., ., nr. 8, județul D., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel care se depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică azi, 12.05.2015.
Președinte, Grefier,
R. - M. D. C. - E. C.
Red. R.M.D./ Teh. T.L.
Ex. 4/25.06.2015
Cod operator 2995
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6278/2015. Judecătoria CRAIOVA | Uzucapiune. Sentința nr. 6292/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
