Rezoluţiune contract. Sentința nr. 253/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 253/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 2466/216/2013
Dosar nr._ rezoluțiune contract
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Operator prelucrare date cu caracter personal nr. 5012
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 253/2014
Ședința publică de la 06 Martie 2014
Completul compus din:
Președinte: M. U.
Grefier: V. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul I. C. M. și pe pârâta P. I. G., având ca obiect reziliere contract de vânzare-cumpărare și repunerea părților în situația anterioară.
Fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din 25 Februarie 2014, ocazie cu care susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată:
Sub nr._ /26 septembrie 2013 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș acțiunea formulată de reclamanta I. C. M. împotriva pârâtei P. I. G., prin care s-a solicitat să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1035/20.02.2004 la BNP G. A., în ceea ce privește suprafața de 1.051 mp. teren aferent curte și grădină (dobândit de reclamantă și defunctul ei soț în anul 1942), împreună cu o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: la E-B. C. M., la V- I. Ș., la S-drumul G. și la N- I. Ș., precum și repunerea părților în situația anterioară încheierii actului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1035/20.02.2004 la BNP G. A. în ceea ce privește imobilele descrise, cu obligarea pârâtei la plata cheltuirilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în anul 2004, reclamanta împreună cu soțul ei, I. I., în prezent decedat, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr. 1035 cu cei doi fi ai ei cu privire la bunurile arătate în act, cu obligația din partea cumpărătorilor de a le acorda întreținere reclamantei și soțului ei cu toate cele necesare traiului (îmbrăcăminte, hrană, încălțăminte, medicamente, curățenie, spitalizare, etc.). pe toată durata vieții lor, iar la deces să le facă toate obiceiurile creștinești potrivit cu datina locurilor, întreținerea fiind evaluată la suma de 130 mil. lei vechi ( 13.000 RON). S-a mai menționat că pârâta nu și-a îndeplinit deloc obligația de întreținere de când s-a perfectat actul și până în prezent, că după prima căsătorie a născut două fete, care în prezent sunt crescute de către reclamantă, fata cea mică este la gimnaziu, iar ce mare în anul doi de liceu, reclamanta fiind cea care le crește pe fete, le dă bani și le asigură traiul zilnic, iar pârâta pe deasupra le cheltuie și alocația. S-a mai arătat că în prezent pârâta este recăsătorită și stabilită cu domiciliul comun în comuna Corbeni, ., că de cele două fete nici nu vrea să audă, iar reclamanta este o femeie în vârstă, are 77 de ani și în prezent are probleme de sănătate, având sprijinul necesar în fiul ei, I. I. Ș., și în cele două fete pe care le îngrijește și le ajut și ea cum poate. Reclamanta a mai precizat că din pensia de 250 lei/lună abia de-îi ajunge de hrană, mai muncind cu ziua prin . un ban pentru cele două nepoate, deoarece pârâta nu i-a ajutat niciodată, pe ea și defunctul ei soț cu absolut nimic, ei fiind cei care s-au ocupat de întreținerea imobilelor arătate în acțiune. Reclamanta a arătat că a încheiat acest act, mai mult în ideea de a avea și copii lor ceva moștenire de pe urma lor și să nu existe discuții între frați, însă acum se vede nevoită să strice actul în ceea ce privește partea ce-i revenea fetei ei, pe motiv că din partea ei nu a avut și nu are nici în prezent nici un sprijin și ajutor. S-a mai arătat că de multe ori este nevoită să se împrumute la vecini pentru a-și procura alimente, medicamente precum și în vederea efectuării lucrărilor în gospodărie. Deoarece pârâta P. I. G. nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, reclamanta a arătat că solicită să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1035/20.02.2004 la BNP G. A. cu privire la suprafața de 1051 mp. teren aferent curte și grădină, împreună cu o casă de locuit construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd construit din lemn acoperit cu șiță cu vecinătățile menționate în act, repunerea părților în situația anterioară încheierii actului în ceea ce privește bunurilor arătate cu cheltuieli de judecată. În drept, s-au invocat disp. art. 1550, 1552 Cod civil, disp. art. 2257 și urmă, Cod civil. disp. art. 453 NCPC, iar în dovedire: acte (copie BI, contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, proces-verbal nr. 90 din data de 11 septembrie 2013), interogatoriu, martori.
Prin încheierea de ședință din 19 noiembrie 2013 s-a constatat că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 194-197 Cod procedură civilă și s-a continuat procedura prevăzută de art. 201 Cod procedură civilă.
Prin rezoluția judecătorului din 30 decembrie 2013 s-a fixat primul termen de judecată și s-a dispus citarea părților.
S-a citat la interogatoriu pârâta, reclamanta a mai depus la dosar înscrisuri (certificat de deces I. I.) și s-au audiat martora V. P..
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1035/20 februarie 2004 de BNP G. A., soții I. I. și I. C. M., în calitate de vânzători, au vândut în deplină proprietate și posesie copiilor lor, I. I. Ș., căsătorit cu I. T., și I. I. G., necăsătorită, în calitate de cumpărători, următoarele imobile proprietatea vânzătorilor, situate în punctul ,,Acasă” din intravilanul comunei B., ., astfel: fiului lor I. I. Ș.: suprafața de cca. 1050 mp. (unamiecincizeci) teren aferent curte și grădină, împreună cu o casă de locuit construită din lemn, acoperită cu șiță și plăci de azbociment, un grajd, construit din lemn, acoperit cu plăci de azbociment, imobil cu vecinii: E – I. G., B. C. M., V- D. I., S - drumul G., N - D. I.; iar fiicei lor I. I. G. suprafața de cca. 1051 mp. (unamiecincizecișiunu) teren aferent curte și grădină, împreună cu o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: E - B. C. M. V - I. Ș., S-drumul G., N - I. Ș., cu mențiunea că, între construcții, părțile contractante au convenit să creeze un drum de servitute cu o lățime la drumul G. de cca. 4 mp. liniari și o lungime spre latura de Nord de cca. 40 mp. liniari pe care o vor folosi în comun. În cuprinsul contractului s-a menționat că limitele, configurațiile, numerele cadastrale ale imobilelor, precum și categoria de folosință a terenului vor rezulta din documentația tehnică cadastrală ce va fi recepționată și avizată de Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie Argeș, în baza căreia cumpărătorii sunt în drept a înscrie dreptul de proprietate cumpărat prin acest act în Cartea funciară de la Biroul de Carte funciară al Judecătoriei Curtea de Argeș. Prețul imobilelor înstrăinate a fost stabilit la_ lei (unasutătreuecimiliane), suma ce consta în obligația cumpărătorilor de a le acorda vânzătorilor întreținere și îngrijire cu toate cele necesare traiului (îmbrăcăminte, încălțăminte, hrană, medicamente, curățenie, spitalizare, etc.), pe toată durata vieții lor, iar la deces să le facă toate obiceiurile creștinești, potrivit cu datina locurilor, iar valoarea imobilelor a fost stabilită la 80.000.000 lei. S-a mai consemnat că I. I. și I. C. M. au declarat că renunță la reprezentantul autorității tutelare al Consiliului Local desemnat în temeiul art. 30 din Legea 17/2000 și că imobilele ce vindem nu au fost înstrăinate anterior sub nici o formă de ei sau de autorii lor și nu fac obiectul vreunui litigiu judecătoresc. Despre imobilele ce au făcut obiectul contractului, s-a precizat că au fost dobândite de vânzători, astfel: terenul a fost dobândit de vânzătorul I. I. prin înzestrare verbală de la Rosescu N., din anul 1942, de când l-a stăpânit în mod continuu, public, liber, pașnic, netulburat de nimeni, sub nume de proprietar, iar construcțiile au fost edificate de vânzători împreună cu fiul lor I. I Ș. și fiica lor I. G., contribuind fiecare în mod egal.
Înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, potrivit procesului-verbal nr. 90 din data de 11.09.2013 întocmit de E. G. – Birou de mediator, în baza solicitării formulate de I. C. M., a fost programată ședința de informare în acord cu prevederile legale, la care s-a prezentat doar I. C. M., obiectul conflictului părților fiind reprezentat de rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1035 din data de 10 februarie 2004 la Biroul Notaruli Public G. A., în ceea ce privește suprafața de 1051 mp. teren aferent curtea și grădină, împreună cu o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: E - B. C. M., V - I. Ș., S - drumul G., N - I. Ș..
Unul din vânzătorii creditori ai întreținerii, I. I., a decedat la data de 29 decembrie 2006, moștenitorii săi fiind I. C. M., în calitate de soție supraviețuitoare, I. Ș. și I. G., în calitate de descendenți.
În prezenta acțiune, introdusă la data de 26 septembrie 2013, formulată de reclamanta I. C. M. împotriva pârâtei P. I. G. (fostă I.), se solicită rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligației de întreținere față de reclamantă, numai în ceea ce privește înstrăinarea către I. I. G. a imobilelor: teren în suprafață de 1.051 mp, aferent curte și grădină, și o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: E – B. C. M., V – I. Ș., S – drumul G., N – I. Ș., precum și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta P. G., debitoarea obligației de întreținere, nu și-a îndeplinit niciodată obligația contractuală, nici față de creditorul I. I. și nici față de creditoarea I. C. M..
Potrivit art. 3 din Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Așadar, pentru toate cererile din dosarul de față legea aplicabilă este Codul civil din 1864, în forma în vigoare până la 1 octombrie 2011, deoarece contractul în litigiu este încheiat în anul 2004, astfel că motivarea soluției în fapt și în drept se va raporta la aceste dispoziții.
Contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, fiind un contract nenumit, cu titlu oneros, aleatoriu, consensual și translativ de proprietate, i se aplică regulile generale din materia obligațiilor, înscrise în art. 1020 și art. 1021 cod civil din 1864 (în forma în vigoare anterior datei de 1 octombrie 2011), cu privire la condiția rezolutorie, aceasta fiind subînțeleasă dacă una dintre părți nu-și îndeplinește angajamentul luat. D. consecință, neexecutarea obligației față de beneficiar, creditorul întreținerii, îl îndreptățește pe acesta, față de care nu s-a îndeplinit obligația, să ceară desființarea convenției și restabilirea situației anterioare cu privire la toate bunurile care au făcut obiectul contractului.
Obiectul acțiunii îl reprezintă rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere pentru neexecutarea culpabilă a obligației de întreținere de către debitoarea acesteia față de ambii creditori.
Cât privește obligația rezultând dintr-o convenție de întreținere cu pluralitate de creditori și debitori, aceasta este indivizibilă, astfel, neexecutarea obligației față de unul dintre beneficiari îndreptățește pe cel față de care obligația nu s-a îndeplinit să ceară desființarea convenției și restabilirea situației anterioare cu privire la întregul imobil înstrăinat. Astfel, reclamanta I. C. M. poate solicita rezoluțiunea contractului de întreținere în ceea ce privește neexecutarea obligației a cărei creditoare este ea, debitoare fiind pârâta P. G..
În cazul unui contract de întreținere, noțiunea de întreținere trebuie să primească un înțeles cât mai cuprinzător, debitorul obligației urmând să asigure creditorului alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, să-i asigure îngrijiri medicale, să-i prepare hrana și să-l ajute la diversele treburi gospodărești, respectiv efectuarea curățeniei locuinței și a curții, plata consumului de electricitate, apă, combustibil, etc. Obligația convențională de întreținere nu se confundă cu obligația legală, când acordarea întreținerii depinde de starea de nevoie a celui îndreptățit să o primească, deoarece împrejurarea că beneficiara întreținerii are mijloace materiale suficiente (pensie, etc.) nu are relevanță cu privire la executarea contractului de întreținere.
Pârâta trebuia să presteze întreținere reclamantei, sub toate aspectele menționate mai sus, respectiv alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, să-i asigure îngrijiri medicale, să-i prepare hrana și să o ajute la diversele treburi gospodărești (curățenia locuinței, încălzirea acesteia, etc.), indiferent de starea de nevoie a acesteia, deci chiar dacă aceasta este aptă fizic și financiar să se ocupe singură de toate acestea, încă de la data încheierii contractului, or pârâta nu a procedat în acest fel. Pârâta nu numai că nu a prestat nici un fel de activitate pentru reclamantă, nu i-a dat niciodată nici un sprijin financiar, dar, așa cum s-a dovedit, reclamanta este cea care a ajutat-o pe pârâtă în creșterea celor două fiice ale pârâtei, acestea locuind cu reclamanta.
Potrivit normelor generale aplicabile în materie contractuală, referitor la obligația de a face, cu excepția cazului în care prin contract se stabilește un alt loc de executare, întreținerea trebuie prestată la domiciliul beneficiarului, or în cazul de față nu s-a stabilit nici o clauză referitoare la acest aspect, astfel încât obligația de întreținere trebuia executată de către pârâtă prin prestarea întreținerii la domiciliul reclamantei, acesta locuind în altă localitate decât pârâta.
Deși legal citată cu mențiunea chemării la interogatoriu, pârâta nu s-a prezentat la instanță și nici nu a formulat cereri sau apărări în cauză, comportamentul acesteia fiind de total dezinteres față de litigiu și deci față de soarta contractului în discuție. Lipsa nejustificată a pârâtei la interogatoriu, potrivit disp. art. 358 Cod procedură civilă, este o împrejurare care poate fi socotită ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul reclamantei, cea care a propus interogatoriul, respectiv ca o recunoaștere a pretențiilor deduse judecății.
Referitor la comportamentul pârâtei, prestarea întreținerii către reclamantă și culpa în neexecutarea obligațiilor, au relatat atât reclamanta în cererile sale cât și martora audiată, din coroborarea probelor administrate (înscrisuri, interogatoriu, martor), rezultând că neexecutarea obligației de întreținere este imputabilă exclusiv pârâtei, deoarece pârâta niciodată nu a prestat întreținere reclamantei, deși aceasta este în stare de nevoie evidentă (datorită vârstei și stării de sănătate, precum și veniturilor mici), la scurt timp după încheierea contractului pârâta căsătorindu-se din nou și mutându-se în altă comună. Martora audiată, care este vecină cu reclamanta, a relatat că pârâta nici nu o mai vizita pe mama ei, i-a lăsat cele două fiice din prima căsătoriei să le crească reclamanta și, mai mult decât atât, s-a exprimat chiar că nu o interesează nimic de fiicele ei și cu atât mai puțin de mama ei.
Martora V. P., care cunoaște părțile pentru că locuiește la câteva case distanță de reclamantă, a relatat că pârâta, de când s-a căsătorit a doua oară, s-a mutat în .-le pe fiicele din prima căsătorie în grija reclamantei, iar pentru că fetele erau mici, le-a crescut reclamanta, bunica lor, de milă. A mai susținut că știe, de când trăia soțul reclamantei, că ei doi i-au făcut contract de întreținere pârâtei, dar pârâta niciodată nu i-a întreținut, ci împotriva tot bătrânii au întreținut-o pe ea și pe fiicele ei. A mai relatat că de când a plecat, de circa 10 ani, pârâta nu a mai venit la reclamantă, iar la înmormântarea lui I. I. a venit, dar nu a contribuit cu nimic. A mai arătat că pârâta nu i-a întreținut niciodată cu nimic pe părinții ei, tot reclamanta dându-i bani pârâtei atunci când venea, precum și că reclamanta se descurcă greu, din cauza vârstei și a stării de sănătate, că are pensie mică, de veteran, după soț, iar atunci când a fost internată la spital pârâta nici nu a căutat-o și nu s-a interesat de ea. A mai apreciat că reclamanta are aproape 80 de ani și ar avea nevoie de ajutor, măcar o căruță de lemne să-i aducă pârâta. Martora a mai relatat că în primăvara lui 2013 s-a întâlnit cu pârâta, care a pus în vânzare o grădină vecină, pe care o avea dată tot de părinții ei, tot în schimbul întreținerii, iar cu acea ocazie pârâta i-a spus că nu o interesează nimic de fiicele ei și cu atât mai puțin de mama ei.
Astfel, față de situația de fapt rezultată din probele administrate, se apreciază că acțiunea reclamantei împotriva pârâtei este întemeiată, urmând a fi admisă și, în baza art. 969, art. 1020 și art.1021 Cod civil din 1864, să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză întreținere autentificat sub nr. 1035/20 februarie 2004 de BNP G. A., încheiat între soții I. I. și I. C. M., în calitate de vânzători, și I. I. Ș. și I. I. G., în calitate de cumpărători, în ceea ce privește înstrăinarea către I. I. G. a imobilelor: teren în suprafață de 1.051 mp, aferent curte și grădină, și o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: E – B. C. M., V – I. Ș., S – drumul G., N – I. Ș..
Pe cale de consecință se va dispune repunerea reclamantei I. C. M. și pârâtei P. (fostă I.) I. G. în situația anterioară încheierii contractului, respectiv întoarcerea în patrimoniul creditoarei vânzătoare a bunurilor ce au făcut obiectul contractului: teren în suprafață de 1.051 mp, aferent curte și grădină, și o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: E – B. C. M., V – I. Ș., S – drumul G., N – I. Ș..
În baza art. 453 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată la cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxe de timbru și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta I. C. M., domiciliată în ., județul Argeș, împotriva pârâtei P. I. G., domiciliată în ., județul Argeș.
Dispune rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1035/20 februarie 2004 de BNP G. A., încheiat între soții I. I. și I. C. M., în calitate de vânzători, și I. I. Ș. și I. I. G., în calitate de cumpărători, în ceea ce privește înstrăinarea către I. I. G. a imobilelor: teren în suprafață de 1.051 mp, aferent curte și grădină, și o casă de locuit, construită din lemn, acoperită cu șiță, un grajd, construit din lemn, acoperit cu șiță, cu vecinii: E – B. C. M., V – I. Ș., S – drumul G., N – I. Ș..
Repune reclamanta I. C. M. și pârâta P. (fostă I.) I. G. în situația anterioară încheierii contractului.
Obligă pe pârâtă la 800 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 martie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. U. V. M.
Red.Jud. M.U./Tehnored. A.D./ex./21.07.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 957/2014.... | Partaj judiciar. Hotărâre din 08-07-2014, Judecătoria CURTEA... → |
|---|
