Anulare act. Sentința nr. 109/2016. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 109/2016 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 109/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDCDA:2016:001._
Dosar nr._ anulare acte
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 109/2016
Ședința publică de la 27 ianuarie 2016
Completul constituit din:
Președinte: M. – M. B.
Grefier: V. – R. I.
Pe rol fiind, în pronunțare, soluția din cauza civilă având ca obiect anulare acte – facturi nr._ și_.
Părțile în proces sunt: reclamanta . SRL Corbeni și pârâtele . C., . – prin mandatar . C..
Dezbaterile asupra fondului procesului au avut loc în ședința publică din data de 19 ianuarie 2016, fiind consemnate în încheierea de ședință, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acea dată instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2016, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /18 decembrie 2014 reclamanta . SRL Corbeni le-au chemat în judecată pe pârâtele . C., . – prin mandatar . C. și N.T.L. Argeș, solicitând să se dispună anularea facturii nr._/27 octombrie 2014 pentru suma de 7735,10 lei și anularea facturii nr._/27 octombrie 2014 pentru suma de 144,68 lei, facturi nelegale emise pentru un consum inexistent pentru perioada de 6 luni anterioară datei de 25 iunie 2014.
În subsidiar, dacă s-ar reține vreo culpă a reclamantei, s-a solicitat determinarea cu exactitate a modului de calcul al acestor facturi pentru curentul electric.
S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 25 iunie 2014, la sediul reclamantei s-au prezentat împuterniciții . – prin prestatorii de serviciu din cadrul departamentului N.T.L. Argeș, în vederea verificărilor la aparatul de măsură proprietatea operatorului de distribuție, contor tip SCM 4 UD seria_, cu indexul_. S-a încheiat nota de constatare_, menționându-se acolocă asupra contorului nu existau urme care să prezinte violarea sigiliilor acestora. Deoarece contorul nu înregistra întreaga cantitate de energie consumată, s-a dispus înlocuirea acestuia cu unul nou, cel vechi urmând a fi trimis pentru verificarea metrologică. Ca urmare a acestei situații, . a emis cele 2 facturi contestate, valoarea din prima factură reprezentând energie consumată și neînregistrată de contor, iar valoarea din cea de-a 2-a reprezentând taxa de verificare metrologică a contorului. Reclamanta a contestat cele 2 facturi și la pârâte, dar totul a rămas fără rezultat.
S-a susținut că acel contor a fost montat la reclamantă la 25 iunie 2007 tot de către C. Distribuție SA și a veni acum, după 7 ani, pentru a susține că există intervenții neautorizate iar energia electrică nu se înregistrează corespunzător este o susținere incorectă. Nu s-a consemnat vreo modificare a sigiliilor contorului, acesta nu a fost montat de reclamantă și se presupune că la data montării el era corespunzător din toate punctele de vedere.
În subsidiar, dacă s-ar reține o culpă a reclamantei, aceasta contestă modul de calcul al energiei electrice făcut de pârâte, acest calcul realizându-se cu încălcarea art. 18 lit. b) și c) din Ordinul ANRE nr. 18/2005. Nu s-a încălcat de către reclamantă vreo dispoziție a Legii nr. 123/2012, iar consumatorii detaliați în acea notă de calcul nu funcționau la reclamantă, deci ei nu trebuiau luați în seamă. Pârâtele și-au menținut poziția inițială, transmițând în acest sens reclamantei o adresă la data de 18 noiembrie 2014.
În drept, s-au invocat art. 1528 C.civ., Legea nr. 123/2012 și HG nr. 1007/2004.
Reclamanta a depus la dosar înscrisuri în dovedirea susținerilor sale.
Pârâtele . și . au formulat în comun o întâmpinare și cerere reconvențională (filele 35-47).
Prin întâmpinare, în principal, au fost invocate:
1. Excepția netimbrării cererii reclamantei – susținându-se că aceasta nu a fost timbrată conform art. 197 C.pr.civ. și art. 3 din OUG 80/2013, taxa de timbru fiind de 499 lei.
2. Excepția lipsei calității procesuale pasive a C. Distribuție SA – pentru primul capăt al cererii reclamantei, având în vedere că cele 2 facturi a căror nulitate se cere au fost emise de .. Cele 2 pârâte sunt persoane juridice distincte, iar . poate anula o factură care nu a fost emisă de aceasta.
3. Excepția inadmisibilității cererii privind anularea celor 2 facturi.
S-a susținut că facturile respective nu reprezintă acte juridice, ci doar documente contabile justificative, care se întocmesc în scopul înregistrării în contabilitate a operațiunilor economico-financiare, așa cum rezultă din art. 6 din Legea 82/1991. Nu se poate cere în justiție nulitatea absolută a facturilor pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate ale actului juridic, eventualele deficiențe privind conținutul lor putând fi invocate doar ca apărări. Această opinie a fost constată și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția comercială, prin Decizia nr. 1017/26 martie 2009 și Decizia nr. 3144/9 octombrie 2013.
Pe fondul cauzei cele 2 pârâte au solicitat respingerea cererii reclamantei ca fiind neîntemeiată. S-a arătat că la controlul din 25 iunie 2014 la sediul reclamantei s-a constatat că acel contor electric a înregistrat 1 KW la 1200 rotații, iar pe plăcuța de identificare se preciza 960 rot/KWh, ceea ce denotă că acel contor nu înregistrează întreaga cantitate de energie consumată. De aceea el a fost schimbat și a fost trimis pentru verificarea metrologică. Reclamanta are paza juridică a acelui contor și deci ea trebuie să răspundă pentru aceste nereguli constatate. Suntem în prezența unei consum fraudulos de energie electrică, la care se referă art. 90 din HG nr. 1007/2004, astfel că furnizorul este îndreptățit să reziliere contractul de energie electrică.
Contravaloarea energiei electrice pe 6 luni anterioare în sistem paușal s-a făcut cu respectarea contractului părților și art. 142 din HG nr. 1007/2004, deci susținerile reclamantei nu pot fi primite.
Prin cererea reconvențională, cele 2 pârâte au solicitat obligarea reclamantei la plata către C. V. SA a sumei de 7879,78 lei reprezentând plata celor 2 facturi în discuție. S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea acestei cereri s-a arătat că C. V. are față de reclamantă o creanță certă, lichidă și exigibilă. Aceasta rezultă din cele 2 facturi și este clar determinată, scadența plății fiind 26 noiembrie 2014. Sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, respectiv o faptă ilicită ce constă în intervenția neautorizată asupra contorului, un prejudiciu cert, vinovăția reclamantei și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În subsidiar, prin cererea reconvențională s-a susținut că dacă nu am fi în prezența răspunderii civile delictuale, suntem în situația unei îmbogățiri fără justă cauză, potrivit art. 1345 C.civ. Reclamanta s-a îmbogățit fără temei, consumând energie electrică și neachitând contravaloarea acesteia.
Cele două pârâte au depus și acestea înscrisuri în dovedirea susținerilor lor.
Pârâta N. Argeș nu a depus întâmpinare, aceasta neputând fi identificată ca persoană juridică distinctă.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională. Cu privire la excepția de netimbrare a cererii, s-a arătat că a fost satisfăcută taxa de timbru de 504 lei, căci altfel demersul reclamantei nu putea fi comunicat pârâtelor. Nu este întemeiată nici excepția lipsei calității procesuale pasive a ., deoarece această pârâtă, chiar dacă nu a emis cele 2 facturi în litigiu, a montat aparatul de măsură anterior, l-a ridicat, l-a înlocuit cu unul nou, a pus sigiliile și a întocmit nota de constatare din 25 iunie 2014. În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii de anulare a facturilor, reclamanta a susținut că acestea produc consecințe în legătură cu obligația de plată, deci ele nu au doar valoarea unor simple documente fiscale, iar în cazul neplății lor se trecea la întreruperea furnizării energiei electrice.
Cu privire la cererea reconvențională, reclamanta a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. Ea nu are vreo culpă în privința neconformităților acelui contor electric și nu a intervenit personal asupra acestuia, deci nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale. În speță nu poate opera îmbogățirea fără justă cauză, câtă vreme reclamanta nu are vreo culpă și a contestat modul de calcul în sistem paușal folosit de . pentru determinarea sumei din factură.
După ce s-a dispus citarea părților s-au întreprins demersuri pentru aflarea detaliilor în legătură cu pârâta N. Argeș Pitești, reprezentanții celorlalte 2 pârâte precizând că N. este doar un departament în cadrul C. România și nu are capacitate juridică (fila 177).
Astfel, reclamanta și-a modificat cererea principală, înțelegând să se judece în acest proces doar cu pârâtele C. V. SA și C. Distribuție SA, acest lucru fiind constatat prin încheierea de ședință din 22 septembrie 2015.
În cursul judecății s-a administrat interogatoriul celor 2 pârâte și s-a efectuat o expertiză în specialitatea energetică de către expertul Ghemaru C..
Părțile au depus și concluzii scrise.
Examinând întregul material probator administrat în cauză și ținând seama și de susținerile părților, instanța reține următoarele:
După momentul fixării termenului de judecată și al administrării probelor părțile nu au mai precizat nimic în legătură cu excepțiile ridicate de pârâte prin întâmpinare, astfel că ele trebuie analizate.
Excepția de netimbrare a cererii reclamantei va fi respinsă ca fără obiect, deoarece . SRL a achitat taxa de timbru de 504 lei, atașând dovada la dosar. Această dovadă nu a fost depusă în dublu exemplar și nu le-a fost comunicată și pârâtelor și probabil, de aceea s-a ridicat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată.
Excepția lipsei calității procesuale a pârâtei C. Distribuție SA C. va fi și aceasta respinsă ca neîntemeiată, deoarece această pârâtă, chiar dacă nu a emis cele 2 facturi în litigiu, a fost cea care a trimis echipa de control la fața locului la 25 iunie 2014, a montat contorul anterior și l-a ridicat, a montat noul contor la reclamantă și a pus sigiliile și a întocmit acea notă de constatare. Atâta vreme cât reclamanta contestă acele constatări, precum și modul de calcul al energiei electrice în sistem paușal pe ultimele 6 luni anterioare controlului din 2014, se apreciază că pârâta are calitate procesuală pasivă.
Cea de-a 3-a excepție ridicată de pârâte este însă întemeiată.
Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voință a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice, săvârșită în scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice civile.
Conf. art. 1.164 și art. 1166 din Codul civil: ”Conținutul raportului obligațional este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată. Contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.”
Nulitatea este o sancțiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firești întrucât acesta a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative sau cu încălcarea condițiilor de validitate ale actului respectiv. Există mai multe criterii de clasificare a actului juridic civil. Având in vedere doar natura interesului ocrotit (general/individual), nulitatea poate fi absoluta sau relativa. Este absoluta atunci când, la încheierea actului juridic se încalcă o norma ce ocrotește un interes general. Este relativa atunci când, la încheierea actului juridic civil, se nesocotește o norma ce ocrotește un intere particular. Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes, este imprescriptibila si nu poate fi acoperita prin confirmare.
Cauzele nulității absolute sunt de fond sau de formă.
Conform prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, factura fiscală are doar calitatea de document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului/prestatorului sau a cumpărătorului și reprezintă un mijloc de probă cu privire la operațiunea efectuată. Factura nu poate fi considerată un act juridic care să trebuiască să îndeplinească cerințele art. 1179 din Noul Cod Civil, nici în situația în care probează existența unui contract comercial consensual, pentru care părțile nu au întocmit un instrumentum. Așadar, nu se poate cere printr-o acțiune în justiție anularea/constatarea nulității absolute a facturii pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate ale actului juridic, eventualele nereguli sau lipsuri din cuprinsul facturii putând fi invocate doar ca apărări vizând forța probantă a acesteia cu privire la pretențiile celui care le-a întocmit și a reținut o anumită situație de fapt.
Aceasta este și practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, amintind aici decizia nr. 1017/26 martie 2009 și decizia nr. 3144/9 octombrie 2013 pronunțate de secția comercială a acestei instanțe.
Potrivit art. 35 C.pr.civ., cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.
În speță, nu se poate cere nici constatarea nulității acelor facturi și nici determinarea cu exactitate a modului de calcul al facturilor, ceea ce trebuia cerut fiind constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Aceste chestiuni au fost puse în discuția părților prin formularea întâmpinării de către pârâte și a răspunsului la întâmpinare de către reclamantă, aceasta din urmă beneficiind de apărare calificată.
A se cere în subsidiar să se determine cu exactitate modul de calcul al acelor facturi pentru curentul electric, așa cum a făcut-o reclamanta, nu înseamnă decât să se constate o situație de fapt, respectiv aceea că societatea comercială ar avea o datorie într-un anumit cuantum față de C. V. SA.
O astfel de acțiune în constatare este inadmisibilă, raportat la art. 35 C.pr.civ.
Deși reclamanta a invocat ca temei de drept art. 528 C.civ., ea nu a precizat care este aplicabilitatea concretă în speță a acestui text de lege, care se referă la executarea obligației de a face și nu are legătură cu cauza.
În raport de aceste aprecieri, cererea de chemare în judecată formulată de D. IADEȘ 94 SRL împotriva pârâtelor C. V. SA și C. Distribuție SA va fi deci respinsă ca inadmisibilă.
Cererea reconvențională este apreciată ca fiind nefondată.
La data de 25 iunie 2014 la sediul reclamantei s-au deplasat angajații departamentului N. din cadrul C. România, care au întocmit nota de constatare nr. 5110 în prezența domnului L. V., administratorul acesteia.
Cu ocazia măsurătorilor efectuate la aparatul din dotare, s-a constatat că acel contor a înregistrat 1 KW la 1200 rotații, iar pe plăcuța de identificare scrie 960 rot/KWh, ceea ce denotă că aparatul nu înregistrează întreaga cantitate de energie consumată. S-a demontat contorul în litigiu, tip 55 CM 4 UD, seria_, an de fabricație 1997, a fost introdus în pungă de plastic și s-a sigilat cu indicativul_. În nota de constatare s-a menționat că indexul contorului era de_ KWh.
Expertul specializat a constatat că acest contor a fost montat la 5 iunie 2007 la reclamantă, pe un perete interior, cu sigiliul la capacul de borne_ și cu un alt sigiliu la firida de branșament metalică_. S-a emis la data montării bonul de mișcare_.
În ziua de 13 mai 2013 angajații unei persoane juridice mandatară a C. Distribuție SA au verificat și au resigilat grupul de măsură a energiei electrice la reclamantă, emițându-se bonul de mișcare contor nr._.
S-a constatat atunci că sigiliile metrologice și sigiliile aplicate la contor și firidă erau corespunzătoare, contorul fiind în perfectă stare de funcționare. La verificarea respectivă din 13 mai 2013 nu a fost prezentă nicio persoană din partea reclamantei, bonul de mișcare nefiind semnat de consumator.
Din nota de constatare 5110 și din bonul de mișcare contor nr._ încheiate la 25 iunie 2014 rezultă că sigiliile aplicate contorului la 13 mai 2013 sunt identice cu cele de azi.
Contorul în litigiu a fost trimis pentru expertizare și verificare metrologică la producătorul ., unde s-a constatat că era vorba de o intervenție neautorizată în interiorul acestuia, fiind respins la verificarea metrologică.
Expertul cauzei a constatat că sigiliile aplicate la placa de borne la montarea contorului din 5 iunie 2007 sunt cele care erau montate și la data verificării și resigilării din 13 mai 2013, iar sigiliile care au fost montate atunci sunt identice cu cele de la verificarea din 25 iunie 2014.
Reprezentanții C. Distribuție SA nu i-au pus la dispoziție expertului instrucțiunea pentru resigilarea în masă a contorilor de către mandatara acesteia care a verificat aparatul la 13 mai 2013 la reclamantă, specialistul considerând că la acea dată nu s-a verificat în fapt modul de funcționare a contorului. Modificările contorului de genul celei constatate la 25 iunie 2014 (înregistrarea de 1 KWh la 1200 rotații, iar nu la 960 rotații) sunt mai dificil de executat în teren, cel mai probabil realizându-se înaintea montării contorului. Expertul a concluzionat la obiectivul nr. 5 că asupra contorului în litigiu a avut loc o intervenție neautorizată, prin înlocuirea unor componente interne (posibil înainte de montarea lui din anul 2007) și de aceea acesta înregistrează cu 18.49 % mai puțină energie.
Față de aceste constatări și concluzii instanța apreciază că reclamanta nu are vreo vină în situația creată, nefiind ea cea care a intervenit în mod neautorizat la contor, câtă vreme toate sigiliile acestuia erau intacte atât la 13 mai 2013 cât și la 25 iunie 2014.
Nu poate fi primită susținerea pârâtelor că reclamanta are paza juridică a contorului și ea trebuie să răspundă, prima condiție a răspunderii civile delictuale fiind aceea a producerii unei fapte ilicite de către consumator.
Se întâmplă deseori ca aparatele de măsurare a energiei electrice să fie defecte ori să se defecteze pe parcursul exploatării, acest lucru neputându-i fi pus în sarcină consumatorului în orice situație.
Cum există dubiul că acea defecțiune a contorului s-ar fi produs încă de la montarea acestuia în 2007 și cum nu s-a stabilit cu certitudine că reclamanta a acționat în mod direct asupra aparatului, nu se poate reține ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale la care se referă art. 1357 C.civ.
Solicitarea subsidiară a pârâtelor pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză reglementată de art. 1345 C.civ. este inadmisibilă. Aceasta deoarece pârâtele au la îndemână și au și apelat la acțiunea în răspundere civilă delictuală, pe care nu au dovedit-o, inadmisibilitatea unei actio de in rem verso este dată de dispozițiile exprese ale art. 1348 Cod civil.
Oricum, pentru considerentele expuse pe larg mai sus, pârâtele nu și-au dovedit pretențiile, deci orice acțiune a lor care are același obiect și cauză este nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 451 - 455 C.pr.civ., ținând seama de respingerea în totalitate a cererilor părților, se vor compensa între acestea cheltuielile de judecată reprezentând taxele judiciare de timbru, onorariile de avocați și onorariul de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca rămasă fără obiect excepția de netimbrare a cererii principale, așa cum această cerere a fost ulterior precizată, formulată de reclamanta D. IADEȘ 94 SRL, CUI RO_, înregistrată la ORC Argeș sub nr. J_, prin administrator L. V., cu sediul în . nr. 95, județul Argeș, împotriva pârâtelor ., C._, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D. sub nr. J_ și ., C._, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D. sub nr._, ambele cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., Sectorul 1 – la SCP E., Lizac și Asociații, excepție ridicată de pârâte.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ., excepție ridicată de cele două pârâte.
Admite excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta D. Iadeș 94 SRL împotriva pârâtelor . și ., excepție ridicată de pârâte.
Respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei.
Respinge ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta . împotriva reclamantei . SRL.
Compensează între reclamantă și pârâte cheltuielile de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. – M. B. V. – R. I.
Red. Jud. M.M.B.
Tehnored. A.D.
5 ex./19.02.2016
Operator de date cu caracter personal: 5012
3 comunicări:
- reclamanta D. IADEȘ 94 SRL
- pârâtele . și .
| ← Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
