Grăniţuire. Sentința nr. 157/2016. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 157/2016 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 03-02-2016 în dosarul nr. 157/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI
DOSAR NR._ grănițuire
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 157
Ședința publică din data de 03 februarie 2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: B. C. I.
GREFIER: C. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect grănițuire.
Părțile din prezentul proces sunt reclamanta F. G. C. și pârâții B. R.-A. și O. S. Curtea de Argeș.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pârâtul B. R.-A., personal și pârâtul O. S. Curtea de Argeș, prin împuternicit T. N., conform delegației nr._/2016 depusă la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei și stadiul procesual, precum și împrejurarea că procedura este legal îndeplinită.
Se legitimează pârâtul B. R.-A., posesor al CI . nr._, având CNP:_.
Pârâtul B. R.-A. depune la dosar copie de pe titlul de proprietate nr._/16.04.1997 eliberat în baza Legii fondului funciar numitului B. Z. G., bunicul său și adeverința nr. 3259/2016 eliberată de Primăria municipiului Curtea de Argeș cu care face dovada că nu figurează cu bunuri în registrul agricol al acestei localității. Terenul cu privire la care este litigiul de față, se află în proprietatea mamei sale întrucât a fost dezbătută succesiunea la notariat, iar terenul din pct. „Izlaz-Relcu” a fost atribuit acesteia.
Instanța pune în discuția pârâților dacă sunt de acord cu cererea adițională de revendicare formulată de reclamantă, peste primul termen de judecată.
Pârâtul B. R. A. arată că nu este de acord. Nu are de formulat alte cereri în cauză.
Reprezentantul pârâtului O. S. Curtea de Argeș, împuternicit T. N., depune la dosar delegația de susținere a intereselor părți în instanță. Arată că nu i s-au comunicat motivele pentru care au fost chemați în judecată și nici nu au fost citați la momentul efectuării expertizei.
Nu sunt de acord cu cererea adițională de revendicare formulată de reclamantă și nu au de formulat alte cereri în cauză.
Constatând că nu mai sunt alte cereri, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului.
Pârâtul B. R. A. solicită respingerea cererii.
Reprezentantul pârâtului O. S. Curtea de Argeș, împuternicit T. N., solicită respingerea cererii.
Socotindu-se lămurită, instanța rămâne în pronunțare asupra cererii,
INSTANȚA:
Analizând constată:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, sub nr._ /30 ianuarie 2015 reclamanta F. G. C. a chemat în judecata pe pârâtul B. R. A. solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, sa procedeze la grănițuirea proprietăților părților prin stabilirea liniei de hotar și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor grănițuirii.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca deține un teren în suprafață de 6441 mp în extravilanul mun. Curtea de Argeș, în punctul ,,La Stână”, conform hotărârii judecătorești, respectiv sentința civilă nr. 90 din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș.
Imobilul este înscris în cartea funciară a mun. Curtea de Argeș, cu nr._ și nr. Cadastral_.
În cursul lunii iunie 2014 a procedat la identificarea punctelor cadastrale conform documentației cadastrale existente, prin semne vizibile.
Ulterior, la O. S. Curtea de Argeș, s-a prezentat pârâtul Bularu R. invocând că semnele făcute nu corespund realității, că are și aceasta pădure acolo, fiind vecini pe latura de Est pe o lungime de 74,22 m.l. și ca pădurile părților se suprapun.
Reprezentantul Ocolului S. Curtea de Argeș s-a prezentat la locul situației pădurii și din lipsa de tehnică nu a putut să stabilească cu certitudine punctele cadastrale ale reclamantei și a încheiat un proces-verbal în care s-a menționat susținerile părților și litigiul privind linia de hotar dintre proprietății, recomandându-se soluționarea litigiului pe calea judecătorească.
În drept, a invocat disp. art. 560 Codul civil.
în probațiune a depus înscrisuri, respectiv sentința civilă nr. 90 din 22 ianuarie 2009, documentația cadastrală, expertiza specialitatea topografie pentru stabilirea punctelor de hotar.
A solicitat ca la efectuarea expertizei să participe un reprezentant al Ocolului silvic în calitate de administrator al acestor fonduri
La data de 2 iulie 2015, reclamanta, în termen legal, a formulat cerere adițională solicitând ca în temeiul art. 68-71 C.pr.civ., să se dispună chemarea în judecată a Ocolului S. Curtea de Argeș, cu sediul în Curtea de Argeș, .. 145 A, județul Argeș, C. RO1590128 – și stabilirea liniei de hotar față de proprietatea ROMSILVA.
În motivarea acțiunii a solicitat introducerea în cauză a Ocolului S. Curtea de Argeș, datorită calității sale de administrator al fondului forestier Curtea de Argeș și implicit al fondului forestier deținut de reclamantă. De asemenea, tot în calitate de administrator al fondului silvic, O. S. Curtea de Argeș a procedat la punerea în posesie a acesteia prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 90 din 22 ianuarie 2009, conform contractului de prestării servicii pe care îl anexează având nr. 4095 din 09.11.2009.
Mai arată că O. S. Curtea de Argeș, în calitate de administrator al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSULVA, se învecinează cu pădurea deținută de reclamantă pe două laturi respectiv la V și la S. și în această calitate poate cerere de asemenea aceleași drepturi ca și reclamanta pe calea unei cereri separate, respectiv grănițuirea proprietății aparținând Romsilva împotriva pârâtului B. R. A. dar și împotriva reclamantei și pentru ca hotărârea să-i devină opozabilă.
Au mai fost depuse copie de pe cererea de chemare în judecată, hotărârea judecătorească, extras de carte funciară și extras de prestări servicii.
La data de 26 noiembrie 2015 a fost depus raportul de expertiză (filele 66 -75).
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
La data de 6 ianuarie 2016, reclamanta, după depunerea raportului de expertiză, a formulat cerere adițională prin care a solicitat și revendicarea unei suprafeței de teren de 4345 mp.
La termenul din data de 3 februarie 2015, s-au prezentat personal pârâtul și reprezentanții intervenientei forțate, arătând că se opun cererii adiționale.
Au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Obiectul litigiului în constituie stabilirea liniei de hotar între terenurile părților situate în mun. Curtea de Argeș, în punctul ,,La Stână”.
Prin cererea principală reclamanta a solicitat doar grănițuirea trenurilor, fără a solicita și revendicarea vreunei părții din teren. După depunerea raportului de expertiză, reclamanta a formulat cerere adițională prin care a solicitat și revendicarea suprafeței de teren de 4345 mp.
Cererea a fost comunicată pârâtului și intervenientului forțat, părții care nu au fost de acord cu modificarea cererii după primul termen de judecată.
Conf. art. 30 alin. 5 din C.p.c. :” Constituie cerere adițională acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare.”
Conf. Art. 204 alin. 3 din C.p.c.:”Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.”
Practica majoritara a instanțelor, susținuta si de practica instanței supreme, este in sensul ca acțiunea in granituire poate fi promovata chiar daca limitele dintre terenurile limitrofe s-ar stabili pe linia actuala de hotar, chiar daca între proprietățile învecinate ar exista semne exterioare de delimitare, atâta timp cât exista îndoieli ca ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăți, tocmai in vederea curmării controversei create.
Cu toate acestea, instanța constata ca acțiunea de granituire astfel cum a fost promovata este inadmisibila si instanța nu poate intra pe fondul susținerilor părților pentru ca in fapt, reclamanta cere si parte din terenul limitrof pe care vecinul, pârât în cauza, ar deține-o fără drept, astfel ca, in fapt, se ridica probleme de revendicare, acțiune cu care instanța nu a fost învestita si asupra căreia nu se poate pronunțat. Astfel si fostul Tribunal Suprem si actuala I.C.C.J. au stabilit ca, in sensul art. 584 C.pr.cv, granituirea constituie o operațiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietăți învecinate. În caz de conflict, ea se realizează pe cale judecătoreasca nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, ci si atunci când atare semne exista, dar sunt controversate, situație în care implica si o revendicare (Tribunalul Suprem sentințele civile 1303/1982, 781/_, 255/1982, ICCJ - 713/1992), cele doua acțiuni fiind strâns corelate si exercitate împreuna. In același timp, nu se mai poate pleca de la ideea ca o hotărâre în acțiunea în granituire nu are autoritate de lucru judecat în privința întinderii dreptului de proprietate al parților, producând efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin parților, nu si cu privire la însuși dreptul real, astfel ca oricare dintre părți ar putea sa introducă ulterior o acțiune în revendicare privind o suprafața determinata de teren, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii ce s-a pronunțat în acțiunea în grănițuire. De asemenea, in cauza Amuraritei c. României din septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenției, principiu enunțat în preambulul Convenției. Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluțiile definitive date de instanțele judecătorești sa nu mai poată fi contestate (Brumarescu c. României, 61). Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depună diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si alții c. Albaniei 66). In cauza Amuraritei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a remarcat ca terenul situat în locul numit B" a făcut obiectul a trei litigii în care a fost parte si reclamantul si V., respectiv: acțiunea în anularea schimbului, acțiunea având ca obiect partajul succesoral după M.V. si acțiunea în revendicare. Curtea a apreciat ca instanțele ar fi trebuit sa tina cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, cu privire la situația terenului din locul numit B". Repunerea în discuție a situației soluționate prin hotărâri judecătorești definitive, în procedura având ca obiect acțiunea în revendicare, arata Curtea, nu poate fi justificata prin prisma ari 6 1din Convenție (a se vedea mutatis mutandis, Riabykh c. Rusiei, 52). Instanțele sesizate cu acțiunea în revendicare, ar fi trebuit sa tina cont de probele pe care părțile le-au administrat în procedurile anterioare în care s-a soluționat definitiv problema suprafeței de 1600 mp teren si nu ar fi trebuit sa mai repună în discuție constatările jurisdicțiilor anterioare. In concluzie, Curtea EDO reținând în esența ca instanțele nu au respectat dreptul parții la un proces echitabil, a constatat încălcarea art. 6 1 din Convenție in acea cauza.
In aceste condiții, fata de dispozițiile art. 6 din CEDO aplicabile in baza art. 20 din Constituție, având în vedere ca in prezenta cauza, după cum am arătat mai sus, au fost ridicate probleme cu privire la însuși dreptul de proprietate al pârâtului, ca reclamanta a învederat in fata instanței ca nu renunța la pretențiile depunând și cerere adițională având ca obiect revendicare, ca dorește sa îi fie respectat dreptul de proprietate, ca pârâtul i-ar fi încălcat dreptul de proprietate, ceea ce ar fi presupus ca instanța sa se pronunțe pe ceva ce nu s-a solicitat expres de către reclamantă, instanța constata nu ar putea sa se pronunțe in mod indirect pe toate aceste aspecte si sa procedeze la o analiza a drepturilor parților, a titlurilor lor de proprietate decât așa cum prevede legea în cadrul unei acțiuni in revendicare, care insa nu a fost promovata de reclamantă până la primul termen (pârâtul nefiind de acord) si nu in cadrul unei simple acțiuni în granituire cu care de fapt a fost investita. Ori de câte ori se ridica probleme cu privire la însuși dreptul real, situația implica, așa cum am arătat si mai sus si o revendicare, acțiune care însa nu a fost formulata in cauza, astfel ca instanța, in conformitate cu art. 22 alin. 6 C.pr.cv care consacra principiul disponibilității in materie civila, nu are dreptul sa se pronunțe. Neputând face o analiza indirecta cu privire la dreptul de proprietate al parților, instanța constata ca acțiunea doar in stabilirea hotarului dintre cele doua terenuri limitrofe este inadmisibila. Nu se poate susține ca printr-o astfel de hotărâre s-ar încalcă dreptul la un proces echitabil al parților sau rolul activ al instanței. Conform art. 22 alin. 6 C.pr.cv, ”Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”, adică, in prezenta cauza cu o cerere de granituire. Instanța nu are dreptul ca, din oficiu, sa procedeze la o lărgire a cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului sau al parților, cadrul procesual fiind stabilit de către reclamant, care menționează în cererea de judecata persoanele cu care înțelege sa se judece si obiectul cererii, adică ceea ce pretinde, așa cum a decis si înalta Curte de Casație si Justiție inclusiv prin decizia 771/2008.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a constatat că, în urma cercetării efectuate la terenul în litigiu, terenul pârâtului descris în T.P. nr._/16.04.1997 depus la dosarul cauzei la pag. 37/38, se suprapune cu terenul reclamantei, pe suprafața S= 4345 mp, teren pe care expertul l-a redat cu culoarea roșu hașurat în planșa nr. 1.
De asemenea, expertul a informat instanța de judecată ca terenul reclamantei în baza documentației tehnice-cadastrale nr. 1175/21.12.2010 verificată și avizată de O.C.P.I. Argeș, înscrisă în C.F. nr._ a U.A.T Curtea de Argeș, este transpus și materializat fizic în teren, prin semne silvice cu vopsea albastru ( litera ,,F”) pe arborii de hotar.
La obiectivul „va trasa linia de hotar cu marcajele corespunzătoare pentru pădure” expertul a răspuns: Linia de hotar ce definește vecinătatea vestică a terenului proprietatea reclamantei este materializată prin semne silvice de culoare albastru (litera ,,F”) pe arborii de hotar, limita ce coincide cu limita vestică a terenului reconstituit moșt. Autorului B. Z. G., conform T.P. nr._/1997, limita trasată în teren cu culoare roșu - grena (literele B.I.) pe arborii de hotar. A mai menționat ca, terenul descris în T.P. nr._/1997 se întinde ca amplasament intre cele două izlazuri ale mu. Curtea de Argeș, așa cum arată în planșa nr. 2 Plan ortofotoplan – al mun. Curtea de Argeș.
Pentru toate aceste motive, constatând ca in cauza se pun in fapt si probleme cu privire la dreptul de proprietate, probleme de revendicare, dar ca aceasta acțiune de revendicare nu a fost formulata in cauza prin cererea introductivă ci după primul termen de judecată iar pârâtul s-a opus cererii, instanța va respinge cererea de grănițuire formulata de reclamantă ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de grănițuire formulată de reclamanta F. G. C., CNP:_, domiciliată în municipiul Slatina, ., ., județul O., în contradictoriu cu pârâtul B. R. A., CNP:_, domiciliat în Curtea de Argeș, .. 28, județul Argeș și O. S. Curtea de Argeș, cu sediul în Curtea de Argeș, .. 145 A, județul Argeș.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se va depune la Judecătoria Curte de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2016
Președinte, B. C. I. | ||
Grefier, C. V. |
Red. Jud. B.I.
Tehnored. A.D.
5 ex./
. ex. recl.
- 2 ex. pârâți
Operator de date cu caracter personal 5012
| ← Fond funciar. Sentința nr. 59/2016. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 40/2016. Judecătoria... → |
|---|
