Pretenţii. Sentința nr. 250/2015. Judecătoria DETA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 250/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 316/220/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL T.
.
operator de date cu caracter personal nr. 5271
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2007
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 250
Ședința publică de la 26 februarie 2015
Completul compus din
Președinte A. P. M.
Grefier F. V.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul B. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat T. M., în reprezentarea reclamantei și pârâta Szekely A., lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se reține că acest dosar s-a format azi, cu ocazia dispunerii prin încheierea de ședință pronunțată în dosarul nr._ a disjungerii capătului de cerere privind petitulul subsidiar, având ca obiect obligarea pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54 lei, reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal.
Instanța, față de petitul 3, în subsidiar, având ca obiect obligarea pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54 lei reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal, pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătorie D. în soluționarea acestui petit .
Avocat T. M., în reprezentarea reclamantei, învederează că este de acord cu admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătorie D. în soluționarea petitul 3, în subsidiar, având ca obiect obligarea pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54 lei reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal.
Pârâta Szekely A. arată că este de acord cu excepția necompetenței materiale a Judecătorie D. în soluționarea petitul 3, în subsidiar, având ca obiect obligarea pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54 lei reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 26.02.2015 ca urmare a disjungerii din dosar nr._/220/2014, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul B. A., a solicitat obligarea pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54lei, reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, după autorii C. S. și C. M. moștenitorii lor au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legilor nr. 18/1991, nr. 169/1997 și nr. 1/2000, cererile acestora au făcut obiectul mai multor dosare aflate pe rolul Comisiei Locale de Fond Funciar T. și, în temeiul legislației fondului funciar, suprafața de teren de 40 ha și 2.800 mp, aparținând autorilor C. S. și C. M., a fost atribuit în mod succesiv, respectiv lui C. I. suprafața de 9,13 ha înscris în Titlu de Proprietate nr. 2/23/13.11.2006 și suprafața de 1 ha înscris în Titlu de Proprietate nr. 8/53/13.05.2009 prin reconstituirea dreptului de proprietate, lui Stanec Leonica-V. și S. A. suprafața de 11,04 ha teren înscris în Titlu de Proprietate nr. 1/66/24.05.2006, lui S. A. suprafața de 10ha teren înscris în Titlu de Proprietate nr._/78/18.08.2003 și 1 ha teren înscris în Titlu de Proprietate nr. 8/29/04.05.2009, existând o omisiune în cuprinsul titlului cu privire la autor și lui Stanic Leonica-V. suprafața de 11,08 ha teren înscris în Titlu de Proprietate nr. 1/54/24.05.2005.
Ulterior în anul 2005 fiica lui Casota M. și a lui B. Leonica-V., una și aceeași persoană cu Stanoc Leonica-V., a depus cerere în baza Legii nr. 247/2005 prin care a solicitat suprafața de 19,14 ha teren după autorul C. S., afirmând că de pe urma acestuia s-a primit doar suprafața de 11,04 ha din totalul de 40,28 ha, cerere ce a format obiectul dosarului de fond funciar nr. 178/30.11.2005 și care în mod nelegal a fost validată de către Primarul în funcție la aceea dată, respectiv pârâtul B. A., deși a fost una vădit neîntemeiată întrucât moștenitorilor lui C. S. le-a fost deja recunoscut dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren deținute de 40,28 ha și nu doar parțial pentru suprafața de 11,04 ha, Szekely A. nu avea dreptul legal la reconstituire întrucât avea un grad mai îndepărtat de rudenie față de autor, mama sa fiind îndreptățită, fiind în viață la data atribuirii.
S-a mai arătat că pârâtul B. A., primar la aceea dată, a ridicat Titlu de Proprietate nr. 8/28/24.04.2009 fără să existe o împuternicire a beneficiarului titlului, urmând ca ulterior la data de 08.11.2012 pârâta B. M.-M., fiica pârâtului B. A., să încheie cu Szekely A. contractul de vânzare-cumpărare aut. nr. 793/08.11.2012 pentru suprafața de 9,57 ha, solicitând a se observa caracterul ilicit al acestei convenții, reua credință a cumpărătoarei, care nu era decât o interpusă a tatălui său B. A., care prin toate actele ilegale efectuate prin abuz de funcția deținută au condus la crearea unui prejudiciu comunei T., prin scoaterea în mod complet ilegal din patrimoniul comunei a unei suprafețe considerabile de teren de 19,14 ha, teren care făcea parte din pășunea comunală.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri, cu interogator a pârâților, acvirarea dosarelor administrative nr. 821/03.04.1998, nr. 568/26.02.1998, nr. 541/15.03.1991, nr. 643/18.03.1001 și nr. 178/30.11.2005 aflate la Comisia Locală de Fond Funciar T..
În drept a invocat Legea 18/1991, art. 23 aliniat 2 din Legea 247/2005, art. 1357 aliniat (1) și (2) Noul cod civil precum și celelalte dispoziții legale în vigoare.
Alăturat cererii de chemare în judecată au fost atașate: constatarea Camerei de conturi a județului T., Titlu de Proprietate nr. 8/28/24.04.2009 (filele 6-11).
Pârâtul nu a formulat întâmpinare .
La termenul de judecată din 26.02.2015 instanța, din oficiu pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătorie D. a petitului 3, subsidiar, având ca obiect obligarea pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54 lei reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal.
Analizând actele si lucrările dosarului sub aspectul excepției necompetenței materiale invocate, instanța retine următoarele:
Având în vedere prevederile art.131alin 1 din codul de procedură civilă potrivit cărora la prima zi de înfățișare judecătorul este obligat din oficiu să verifice și să stabilească competența și să pună în discuție competența acesteia,instanța fiind obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”, precum și dispozițiile art.129 pct.2 cod proc. civ conform cărora „ necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de alt grad”
Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei raportat la excepția invocată din oficiu precum și la textele legale citate mai sus ,constată următoarele:
Prin cererea pendinte reclamantul solicită obligarea pârâtului, în subsidiar pârâtului B. A., în calitate de coordonator de credite – primar la acea vreme și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar T., la plata sumei de 921.862,54 lei reprezentând prejudiciul adus comunei reprezentat de valoarea terenului atribuit nelegal.
Instanța are în vedere că valoarea cererii formulate de către reclamantă este de 921.862,54 lei .
Potrivit art.94 lit.”j” Cod procedură civilă, care instituie competența materială a judecătoriei, judecătoriile judecă orice cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.
Pe cale de consecință având în vedere că în speță, că valoarea cererii depășește 200.000 lei și astfel necompetența judecătoriei este de ordine publică față de dispozițiile art.131 alin.1 și 129 pct.2 Cod procedură civilă se va admite excepția invocată din oficiu de instanță la acest termen și se va declina competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului T. – Secția civilă.
DISPUNE
Admite exceptia necompetenței teritoriale a Judecătoriei D..
Declină competenta de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta . cu sediul în T., nr. 467, județul T., în contradictoriu cu pârâtul B. A. având CNP_ cu domiciliul în comuna T., ., județul T., având ca obiect pretenții, în favoarea Tribunalului T..
Definitivă.
Pronuntata în ședinta publica din 26.02.2015.
Președinte Grefier
A. P. M. F. V.
Redactat APM 16.03.2015.
Tehnoredactat FV 9.03.2015.
4 exemplare / 2 exemplare comunicate părților.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 246/2015.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
