Pretenţii. Sentința nr. 2745/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2745/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 11706/221/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., . nr. 35
Tel: 0254_/ Fax: 0254_, e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2745/2013
Ședința publică din data de: 29 mai 2013
Instanța constituita din :
PREȘEDINTE: A. L. S. – judecător
Grefier: A. G.-P.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 407 D. și pe pârâtul H. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat M. N. în substituirea avocat I. O. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul reclamantei declară că nu mai are alte cereri de probe de formulat.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată procedura probatorie încheiată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat M. N. pentru reclamantă, având cuvântul pe fond, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din data de 15 aprilie 2013 în sensul de a se dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 2.426,37 lei reprezentând taxe comune restante și penalități de întârziere pentru perioada octombrie 2011 – octombrie 2012, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând constată:
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea formulată și înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 21 decembrie 2012, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 407 D., cu sediul în municipiul D., Aleea Streiului, ., ., județul Hunedoara a solicitat în contradictoriu cu pârâtul H. I., domiciliat în municipiul D., Aleea Streiului, ., ., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 4.926,37 lei reprezentând 35,34 lei taxe comune pentru luna octombrie 2012, 2.394,16 lei reprezentând taxe comune restante pentru perioada septembrie 2009 – octombrie 2009 și 2.496,87 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, în esență, reclamanta a arătat că în baza contractelor de prestări servicii încheiate de ea cu furnizorii, proprietarii au beneficiat de servicii furnizare apă rece, evacuare canal, evacuare ape pluviale și gunoi menajer, energie electrică (iluminat scara), care constituie cheltuieli comune, având totodată de achitat și contribuția la asociație, fondul de rulment și fondul de reparații.
A mai arătat că în perioada septembrie 2009 – octombrie 2012 pârâtul a beneficiat de toate aceste servicii, fără a plăti vreo sumă de bani, astfel cum rezultă din fișa de cont anexată, înregistrând un debit restant în cuantum de 2.429,50 lei.
Totodată a precizat că, în baza acordului de asociere încheiat la data constituirii asociației de proprietari, au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, după trecerea unui termen de 30 zile de la data fixată pentru plată, aceste penalități ajungând la sfârșitul lunii octombrie 2012 la suma de 2.496,87 lei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1073 Cod civil, art. 31 alin. 1 și 2 din Regulamentul Cadru, anexa 2 din Legea 114/1996, art. 25 și 34 din HG 400/2003.
Reclamanta a anexat cererii fișa de cont privind taxele comune restante, proces-verbal al Adunării Generale încheiat la data de 01 septembrie 2006 și dovada notificării pârâtului.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Prin precizarea de acțiune formulată pentru termenul de judecată din data de 15 aprilie 2013 (fila 20 din dosar), reclamanta a declarat că în temeiul art. 132 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă înțelege să-și micșoreze obiectul pretenției solicitată prin cererea introductivă la suma de 2.426,37 lei întrucât la data de 06 februarie 2013 pârâtul a achitat suma de 2.500,00 lei reprezentând taxe comune și penalități de întârziere pentru perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 în cuantum de 2.477,37 lei și parțial pentru luna octombrie 2011 în cuantum de 22,63 lei.
În final a subliniat că debitul restant în cuantum de 2.426,37 lei reprezintă taxe comune și penalități de întârziere pentru perioada octombrie 2011 – octombrie 2012.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru în temeiul art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și de plata timbrului judiciar în temeiul art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
În cauză au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri.
Analizând acțiunea de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:
Din situația debitului restant depus la dosar (filele 3-4) rezultă că pârâtul are calitatea de membru al asociației de proprietari și că nu și-a achitat la termenele stabilite cotele de contribuție la cheltuielile comune de întreținere, înregistrând în perioada septembrie 2009 – octombrie 2012 un debit restant în valoare de 2.429,50 lei, pentru care au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 2.496,87 lei.
Potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari: - ”Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.”, iar potrivit prevederilor art. 46 din același act normativ – “Toți proprietarii au obligația sa plătească lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari”.
În ce privește debitul constând în taxe comune restante pentru perioada de referință, fiind în prezența unei obligații de a da, respectiv a plăti o sumă de bani și făcându-se dovada raportului juridic obligațional prin depunerea de către reclamantă a borderourilor lunare de afișare a debitelor și a extrasului de carte funciară de unde rezultă că pârâtul este proprietarul apartamentului situat în condominium, instanța va analiza în ce măsură creanța pretinsă este certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedura civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la pârâtă sau recunoscute de aceasta. În plus, alin. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la pârât, fie recunoscute de el, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Totodată, creața este exigibilă când este ajunsă la scadență.
Astfel, din analiza înscrisurilor depuse de reclamantă la dosar, instanța constată că aceste condiții sunt îndeplinite, dovadă în acest sens fiind borderourile lunare de plată afișate – documente acceptate la plată de către pârât prin necontestarea lor. Astfel, în măsura în care reclamanta și-a executat obligația de contractare a serviciilor de utilități și implicit de furnizare a acestora, s-a născut în sarcina pârâtului și obligația de achita prețul serviciilor de care a beneficiat. Prin urmare, instanța apreciază că, în cauză, reclamanta a făcut pe deplin dovada existentei în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă totală de 2.496,87 lei reprezentând cota de contribuție a pârâtului la cheltuielile comune pentru perioada septembrie 2009 – octombrie 2012.
Cu toate acestea se va reține că la data de 06 februarie 2013 pârâtul a achita suma de 2.500,00 lei – sumă de bani suficientă pentru stingerea prin plată a debitului principal. Este adevărat că reclamanta, în calitate de creditor, a făcut imputația plății, însă în cele ce urmează instanța va analiza dacă aceasta a fost judicios dispusă.
În prealabil, instanța constată că suma totală pretins datorată de pârât se compune din debitul înregistrat la cotele de contribuție comună și penalitățile de întârziere calculate de reclamantă.
Cu referire la penalitățile de întârziere pretinse, se va reține că potrivit art. 49 alin. 1 din Legea 230/2007 asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, putând stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată – penalități care nu vor putea fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, aplicabile numai după o perioadă de 30 zile de la termenul stabilit pentru plată și care nu pot depăși suma la care s-au aplicat.
În speță, contrar textului legal incident, reclamanta pretinde de la pârât penalități de întârziere într-un cuantum ce depășește debitul asupra cărora au fost calculate. Mai exact, reclamanta pretinde penalități în cuantum de 2.496,87 lei calculate la un debit de 2.394,16 lei (dat fiind faptul că suma de 35,34 lei datorată de pârât cu titlu de contribuție la cheltuielile comune pentru luna octombrie 2012 nu putea genera penalități până la momentul sesizării instanței). În aceste condiții, instanța constată că penalitățile solicitate nu au caracter cert și lichid.
Pe de altă parte sub aspectul temeiului juridic pentru care au fost calculate aceste penalități, reclamanta a invocat Acordul de asociere încheiat la data constituirii asociației. Însă, potrivit art. 5 și 6 din Legea 230/2007, acordul de asociere este un act anterior înființării și dobândirii personalității juridice a asociației de proprietari, situație în care acesta nu poate complini o hotărâre adoptată de asociație, după ce aceasta a fost legal înființată.
Mai mult, dreptul asociației de proprietari de a stabili penalități de întârziere este conferit prin art. 49 alin.1 din Legea 230/2007, însă tot în acest act normativ se stabilește în art. 30 alin.1 lit. j că sistemul de penalități este în sarcina comitetului executiv, ori, în cazul de față, nu există o decizie a comitetului executiv în acest sens.
În concluzie, instanța constată că nu există temei legal pentru stabilirea penalităților de întârziere, neexistând vreo decizie a comitetului executiv pentru acordarea acestora, situație în care imputația plății efectuată de reclamantă s-a făcut în mod nelegal.
Prin urmare, având în vedere că nu există temei pentru calcularea de penalități de întârziere, precum și faptul că prin plata efectuată de pârât în data de 06 februarie 2013 s-a stins integral debitul datorat de pârât cu titlu de taxe comune restante pentru perioada septembrie 2009 – octombrie 2012, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 407 D., cu sediul în municipiul D., Aleea Streiului, ., ., județul Hunedoara în contradictoriu cu pârâtul H. I., domiciliat în municipiul D., Aleea Streiului, ., ..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 mai 2013.
Președinte,Grefier,
A. L. S. A. G.-P.
A.L.S./A.G.P.
4 ex./01 iunie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1094/2013. Judecătoria DEVA | Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 274/2013.... → |
|---|
