Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 2608/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2608/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 5627/225/2015
Dosar nr._ plângere împotriva încheierii de carte funciară
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 2608
Ședința publică din data de 16.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. - M. S.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petentul N. M. L., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal efectuat în ședință publică a răspuns avocat P. D. în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, pentru petentul N. M. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
La interpelarea instanței, conform art.131 Noul Cod procedură civilă, avocat P. D. învederează că Judecătoria Drobeta T. S. este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, cu privire la soluționarea prezentei cauze, conform art.131 alineat 1 Noul Cod procedură civilă, constată că potrivit art. 94 punct 3 Noul Cod procedură civilă și art. 31 alineat 4 din Legea nr.7/1996 este competentă general, material și teritorial.
La interpelarea instanței, avocat P. D., pentru petentul N. M. L., ținând seama de probatoriul solicitat a fi administrat, apreciază durata necesară pentru cercetarea procesului, la o perioadă de 3 luni.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 238 Noul Cod procedură civilă, estimează că durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând seama de împrejurările cauzei, este de 30 de zile.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Avocat, pentru petentul N. M. L., solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei .
Instanța, în temeiul art. 258 alineat 1 și art.255 cod procedură civilă încuviințează pentru petent proba cu înscrisuri, apreciind că este concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în baza art. 244 alineat 1 Cod procerdură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și în baza art. 392 Cod procedură acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat P. D., pentru petentul N. M. L., solicită admiterea plângerii împotriva încheierii de admitere a solicitării de instituire a sechestrului asigurător pentru suma totală de 28.900.000 lei, anularea încheierii nr.9185/23.03.2015 și radierea din cartea funciară, învederând faptul că este un bun comun și nu putea fi instituit un sechestru. Arată faptul că ordonanța nu a fost primită de către petent, fiind vorba despre administratorul unei societăți comerciale care este o societate medicală și care nu este plătitoare de TVA. Învederează de asemenea că este nelegală instituirea sechestrului asigurator, aplicându-se o sumă totală, fără să fie vorba despre suma imputată exclusiv societății, nu este o sumă datorată.
Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 11.06.2015 și înregistrată sub nr._ /2013, petentul N. M. L., în temeiul art.50 alin (2) teza 1, coroborat cu art.33 alin (1) si art. 30 alin (1) din Legea nr.7/1996, republicata, a formulat plângere împotriva încheierii de admitere a solicitării de instituire a sechestrului asigurător pentru suma totală de 28.900.000 lei, solicitând admiterea plângerii formulate și anularea încheierii nr.9185/23.03.2015 privind admiterea solicitării de „instituire a sechestrului asigurător pentru suma totală de 28.900.000 lei.
În motivarea acțiunii a menționat că, în calitate de administrator al S.C. Alpha Medical SRL, a fost încunoștințat în cursul anului 2014 despre existența unui dosar pe rolul DIICOT- Serviciul Teritorial M., cu nr.70/D/P/2013, reprezentanții parchetului susținând că ar fi suspectat pentru anumite operațiuni economice nereale, ce ar fi condus la prejudicierea bugetului de stat prin neplata TVA și a impozitului aferent.
A menționat faptul că, deși a adus la cunoștința reprezentanților Parchetului faptul că societatea pe care o administrează nu este plătitoare de TVA, prin prisma serviciilor ce le oferă, în sensul că se încadrează în dispozițiile art. 141 alin.1 lit. a din Codul fiscal, prestând servicii al căror scop principal îl constituie îngrijirea medicală, fiind unitate autorizată în sensul legii abilitate, nu au putut ajunge la un consens
A arătat faptul că, potrivit textelor legale enunțate, "(1) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică pentru. ) serviciile de spitalizare si alte servicii al căror scop principal îl constituie îngrijirea medicală, respectiv protejarea, inclusiv menținerea sau refacerea sănătății, desfășurate de unitățile autorizate prevăzute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Se cuprind în sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinărilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sânge ori alte probe în vederea testării prezentei unor viruși, infecții sau alte boli, în numele angajatorilor ori al asigurătorilor, certificarea stării de sănătate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a călători;
Față de textul legal enunțat, a arăta că este mai mult decât evident faptul că, societatea nu se încadrează (legea nu o încadrează în categoria plătitoare de TVA )și, pe cale de consecință, nu a produs niciun prejudiciu.
În aceste condiții, a apreciat că nu este legală cererea DIICOT de a fi instituit vreun
sechestru, nici măcar asigurător, pentru că nu s-a prejudiciat bugetul de stat,
nici personal și nici societatea pe care o administrează ( un alt aspect ar fi acela că s-a
solicitat instituirea sechestrului pe un bun comun și nu pe cel al societății).
A învederat că un alt aspect de nelegalitate este și acela că DIICOT-BT M. nu i-a comunicat nici până în prezent ordonanța la care se raportează OCPI M., de instituire a sechestrului, iar suma ce a fost instituită este suma cumulată a tuturor persoanelor din dosar, aspect ilegal, pentru că nu are de plătit o astfel de sumă ( nici în eventualitatea existenței unui astfel de prejudiciu ).
A precizat că Legea 7/1996 R, la „art. 50 statuează imperativ :(...) (2) Persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, in termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează prin încheiere de către registratorul-sef din cadrul oficiului teritorial in raza căruia este situat imobilul.(21) împotriva încheierii registratorului-sef emise potrivit alin. (2) se poate formula plângere in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare si plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial si se înscriu din oficiu in cartea funciara. Oficiul teritorial este obligat sa înainteze plângerea judecătoriei in a cărei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, însoțita de dosarul încheierii si copia cărții funciare.
Mai mult, a învederat că, potrivit dispozițiilor art. 31 alin.3 din Legea cadastrului și publicității imobiliare "împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare, 4. Plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară.(5) *) Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel".
În dovedirea acțiunii a menționat faptul că înțelege să se folosească de proba înscrisurile menționate în cuprinsul cererii și a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, încheiere de reexaminare nr._/13.05.2015 .
A solicitat ca instanța să emită adresă către OCPI M., pentru a depune dosarul încheierii de carte funciară și copia cărții funciare, certificate pentru conformitate cu originalul.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 50 alin. 2 și 3 din Legea nr. 7/1996 R, art. 194 Cod de procedură civilă.
Instanța, la primirea acțiunii formulate de către petent a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194 C.p.civ. și cu respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere petentului să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ., în sensul ca, în raport de dispozițiile art. 197 Cod procedură civilă și OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, i s-a pus în vedere petentului să atașeze la cerere dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei.
I s-a adus la cunoștință petentului că potrivit dispozițiilor art.33 alin.2 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, are posibilitatea de a formula, în condițiile OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Cererea va cuprinde mențiunile prevăzute de art.14 alin.1 din OUG nr.51/2008 și va fi însoțită de înscrisurile prevăzute de art.14 alin.1 din OUG nr.51/2008
La data de 25.06.2015 petentul a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, chitanța . nr._(9) din 24.06.2015 .
Instanța, fixând primul termen de judecată a dispus citarea părților și a emis adresă la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară M. pentru a comunica în copie certificată pentru conformitate cu originalul dosarul nr._/13.05.2015 în care s-a pronunțat încheierea CF_ și dosarul nr. 9185/23.03.2015 privind încheierea CF 9185/23.03.2015, precum și extras CF privind imobilul cu nr. cadastral_.
La data de 09.07.2015 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară M. a depus la dosarul cauzei copia conformă cu originalul din arhiva BCPI Drobeta T. S. a documentelor care au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară nr._/13.05.2015 și copia conformă cu originalul din arhiva BCPI Drobeta T. S. a documentelor care au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară nr. 9185/23.03.2015, iar la data de 20.07.2015 a depus la dosarul cauzei extras de carte funciară pentru informare.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța retine următoarele:
Prin încheierea CF nr. 9185 pronunțată în dosarul nr. 9185/23.03.2015 s-a admis cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral_ înscris în CF nr._, proprietatea petentului, și s-a notat instituirea sechestrului asigurător pentru suma totală de 28.900.000 lei în favoarea Parchetului de pe lângă I.C.C.J.-DIICOT-BT M., și s-a întabulat dreptul de ipotecă legală în valoare de 28.900.000 lei în favoarea Parchetului de pe lângă I.C.C.J.-DIICOT-BT M..
Împotriva încheierii nr. 9185/23.03.2015 s-a formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă prin încheierea de reexaminare nr._/13.05.2015, concluzionându-se că soluția dată de registrator respectă prevederile legale.
În raport de situația de fapt expusă mai sus, instanța constată că înscrierea mențiunilor în cartea funciară se realizează în cadrul unei proceduri necontencioase, astfel încât plângerea formulată în temeiul disp. Legii nr. 7/1996 împotriva încheierilor prin care s-au dispus înscrierile în cartea funciara se soluționează tot în cadrul unei proceduri necontencioase. De aceea, prin Decizia 72/2007 Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite, admițând recursul în interesul legii, a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe art.50 din Lg.7/1996 OCPI nu are calitate procesuala pasiva.
Registratorul de carte funciara din cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara în soluționarea cererii de notare a sechestrului asigurător nu poate analiza legalitatea titlului executoriu ori a măsurii asigurătorii luate, competenta sa fiind limitată în acest sens la o analiză formală a ordonanței prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii.
Instanța constată că în sistemul de carte funciară, principiul legalității comportă două componente: legalitatea formală si legalitatea materială, legalitatea formală însemnând că registratorul de la Biroul de cadastru si publicitate imobiliară nu poate încuviința decât înscrierea actelor si faptelor juridice anume prevăzute de lege și nu se poate sprijini decât pe cererea si actele ce o însoțesc. La rândul său, legalitatea materială vizează faptul că registratorul trebuie să cerceteze pe de o parte dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile prevăzute de lege pentru înscrierea dreptului sau faptului juridic, iar pe de altă parte să cerceteze dacă potrivit cuprinsului cărții funciare, nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii.
Prin urmare, examinarea registratorului se mărginește la verificarea valabilității actului a cărui înscriere se cere și a posibilității înscrierii în raport de înscrierile făcute deja în cartea funciară, cu privire la imobil.
În speță, registratorul de carte funciară avea abilitatea de a verifica doar dacă ordonanța prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii întrunește condițiile prevăzute de lege pentru notarea instituirii sechestrului asigurător, acesta neavând competența în a stabili dacă măsura luată este legală, infirmarea măsurilor asigurătorii sub aspectul legalității fiind posibilă doar prin exercitarea mijloacelor procesuale prevăzute de lege.
Pe de altă parte, potrivit art. 902 alin. 2 pct. 17 cod civil sechestrul asigurător este supus notării în cartea funciară, astfel încât analiza susținerilor petentului potrivit cărora societatea al cărei administrator ar fi petentul este sau nu plătitoare de TVA, exced obiectului analizei în prezenta cauză necontencioasă, notarea instituirii sechestrului asigurător pentru suma totală de 28.900.000 lei în favoarea Parchetului de pe lângă I.C.C.J.-DIICOT-BT M., și întabularea dreptului de ipotecă legală, efectuându-se în baza dispozițiilor mai sus enunțate.
Pe cale de consecință, față de considerentele expuse mai sus, instanța urmează a respinge prezenta plângere împotriva încheierii de carte funciară, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulata de petentul N. M. L. cu domiciliul în Drobeta T. S., ., județul M., ca neîntemeiată.
Cu apel in 30 zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria Dr. Tr. S..
Pronunțată în ședința publică, azi 16.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A-M.S../Tehn. C.C.. 4 ex./ 02.10.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 2541/2015. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 2609/2015. Judecătoria... → |
|---|
