Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 24-05-2016 în dosarul nr. 2013/2016
DOSAR NR._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24 Mai 2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – I. M.
GREFIER – L. M. B.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petenta S. A. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S., invocată de intimat prin întâmpinare și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data 02.03.2016 sub nr._, petenta S. A. M. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/26.02.2016 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului D. – Serviciul Rutier, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție contestat și a sancțiunilor contravenționale aplicate, respectiv amendă în cuantum de 420 lei și măsura suspendării permisului de conducere pe o perioadă de 30 zile.
În motivarea plângerii petenta a arătat că prin procesul verbal de contravenție . nr._/26.02.2016, a fost sancționată cu amenda în cuantum de 420 lei și măsura suspendării permisului de conducere pe 30 zile, pe motiv că, la data menționată, orele 09:30, în localitatea C., a condus autoturismul marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ și a efectuat o manevra de depășire neregulamentara a autoturismului cu numărul de înmatriculare_ .
În concret se reține faptul că la aceea manevră de depășire ar fi încălcat marcajul longitudinal continuu simplu aplicat pe partea carosabila într-o zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă. Î. faptul că situația descrisă în procesul verbal menționat nu este în concordanță cu realitatea deoarece în zonă nu se observă nici un marcaj continuu pe carosabil și de asemenea, nu este amplasat nici un indicator cu depășirea interzisă, astfel încât consideră că nu a încălcat nici o regula de circulație. Mai mult, organele de poliție nu i-au prezentat nici o înregistrare video a contravenției pe care susțin că a săvârșit-o, astfel încât nu exista nici o probă concludentă pe care să se întemeieze temeinicia procesului verbal contestat. De asemenea, precizează că în zona în care a efectuat depășirea pe carosabil era amplasat marcaj discontinuu, astfel încât depășirea era permisă pe acel sector de drum iar acest lucru se poate demonstra prin emiterea unei adrese către administratorul drumului care să comunice dacă la km indicat în procesul - verbal contestat este sau nu depășirea interzisă. Î_ drept petenta a invocat dispozițiile art.31 din OG 2/2001 actualizată.
În dovedirea plângerii a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și anume procesul verbal contestat și toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii procesului verbal, proba testimonială și orice probă admisă de Codul de Procedura Civila și a cărei necesitate ar reieși din dezbateri. În conformitate cu disp. art. 411 C.p.civ. petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Petenta a depus la dosar, în copie procesul verbal de contravenție contestat, dovada . nr._/26.02.2016, copie carte identitate și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, respectiv chitanța seria_/2016 nr._(157)/01.03.2016.
Intimatului i-au fost comunicate plângerea contravențională formulată și înscrisurile anexate, potrivit dovezii aflate la fila 22 dosar și i s-a pus în vedere că are obligația de a formula întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai formula excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
La data de 16.03.2016, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S. solicitând declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei C., având în vedere că fapta a fost săvârșită pe raza municipiului C., județul D. și invocând astfel disp. art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alin. l. NCPC, arată că se opune la ascultarea acesteia. Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său. Referitor la procesul-verbal, consideră că instanța de judecată trebuie să-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmii de un agent al stalului aflat în exercițiul funcțiunii. Așadar, consideră că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. Solicită a se observa că fapta pentru care petenta a fost sancționată contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie. Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (I) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de ari. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și dala comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de politie din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special. Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile. Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționale sau din neglijentă a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală. Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare. De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dală de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul. De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal. Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară. Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție aflat la dosarul cauzei care are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului.
De asemenea, solicită a se avea în vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ. Solicită acesta întrucât, în caz contrar se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările intimatului și probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata. În concluzie, solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal. În conformitate cu disp. art. 411 C.p.iv. solicită judecarea cauzei în lipsă.
Petentei i-a fost comunicată întâmpinarea formulată de intimat, potrivit dovezii aflate la fila 26 dosar, cu mențiunea de a formula răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare, însă petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin rezoluția din data de 13.04.2016 instanța a fixat primul termen de judecată la data de 24.05.2016 și a dispus citarea părților.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției necompetentei teritoriale invocate, instanța retine următoarele:
Potrivit disp. art. 129 alin. 2 pct. 3 C.proc.civ. necompetența instanței este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
Excepția necompetenței teritoriale de ordine publică este o excepție de procedură care, potrivit disp. art. 130 alin. 2 C.proc.civ., trebuie invocată de părți ori de către judecător din oficiu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Conform disp. art. 32 din OG nr. 2/2001, în materia plângerilor contravenționale plângerea este de competența judecătoriei în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.
Potrivit prevederilor art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice, prevederi ce derogă de la dispozițiile art. 32 din OG nr. 2/2001, împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor în materie rutieră se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
În cazul de față instanța reține că prin procesul verbal de contravenție . nr._/26.02.2016 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului D. petenta S. A. M. a fost sancționata cu amendă contravențională în cuantum de 420 lei și i s-a aplicat măsura suspendării permisului de conducere pe 30 zile, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 26.02.2016, orele 09:30, în localitatea C., a condus autoturismul marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ și a efectuat o manevra de depășire neregulamentara a autoturismului cu numărul de înmatriculare_ .
Din cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat rezultă că fapta contravențională a fost constatată în municipiul C.. De asemenea, în procesul verbal de contravenție este menționată și instanța la care poate fi depusă plângerea contravențională, respectiv Judecătoria C..
Având în vedere cele menționate în procesul verbal de contravenție și având în vedere și anexa la HG nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, instanța reține că locul săvârșirii contravenției, respectiv municipiul C., se află în raza de competenta teritoriala a Judecătoriei C. .
Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 126 Cod procedură civilă (care prevăd posibilitatea părților de a alege instanța competentă în litigiile privitoare la bunuri) combinate cu dispozițiile art. 129 pct. 3 Cod procedură civilă (potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică, deci părțile nu o pot înlătura), se desprinde concluzia că în litigiile ce nu sunt privitoare la bunuri (cum este și cazul plângerilor contravenționale), competența teritorială este exclusivă. Rezultă astfel că în cazul plângerilor contravenționale suntem în prezența unei competențe teritoriale exclusive, stabilită prin norme de ordine publică, imperative, de la care nu se poate deroga.
Prin urmare, având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională, față de dispozițiile art. 129 alin. 3 Noul Cod procedură civilă raportate la dispozițiile art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., cu modificările și completările ulterioare, văzând și dispozițiile prevăzute de art. 130- art.132 Cod procedură civilă, instanța apreciază că este întemeiată excepția de necompetență teritorială invocată de intimat prin întâmpinare, motiv pentru care va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin în soluționarea prezentei plângeri și va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere contravențională, privind pe petenta S. A. M., având CNP_, cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., ., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., județul D., având cod fiscal_, în favoarea Judecătoriei C..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. M. L. M. B.
Red. M.I./Tehn. L.B.
4 ex./ 4 pag.
Data redactării – 03.06.2016
| ← Validare poprire. Sentința nr. 1976/2016. Judecătoria... | Cereri. Sentința nr. 2012/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN → |
|---|
