Plângere contravenţională. Sentința nr. 394/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 394/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 394/2016
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 394
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 26 IANUARIE 2016
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE A. G.
GREFIER ȘEDINȚĂ C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . și pe intimata A. - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu J., având ca obiect plângere contravențională p.v. . nr._/15.07.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic O. G. pentru petentă și consilier juridic D. D. pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în baza art. 244 alineat 1 Cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și în baza art. 392 Cod procedură acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic G. O. pentru petentă solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție întrucât a fost încheiat în lipsa sa, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
Consilier juridic D. D. pentru intimată solicită respingerea plângerii menținerea procesului verbal de contravenție.
Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanța la data de 03.08.2015, sub nr_ / 2015, petenta . a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/15.07.2015 întocmit de intimata A. -Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu J..
In fapt la data de 15.07.2015, inspectorii antifraudă C. P., C. B. și B. D. C., angajați in cadrul intimatei Direcția Regionala Antifraudă Fiscala 4 Târgu J., s-au prezentat la sediul societății, din Drobeta-T. S., .. 143, in scopul efectuării unui control operativ si inopinat, controlul a vizat, se pare, respectarea legislației fiscale in unitatea noastră de alimentație publica.
De asemenea potrivit actului de constatare întocmit inspectorii au constatat nerespectarea prevederilor art. 10 lit. c din OUG nr 28/1999, în sensul că în urma comparării sumelor numerar înscrise în raportul zilnic „ X „ generat la data și ora controlului cu ajutorul AMCF fiscalizat la adresa menționată( ce indica suma de 2070 lei) cu cele doua monetare întocmite de operatorul AMGF, în suma totală de 3218 lei(2518 lei și respectiv 630 lei), a rezultat o diferență în plus de 648 lei ce provine din neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate.
La punctul 2 din același proces verbal se menționează faptul că suma de 648 lei nu a putut fi justificată prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale sau chitanțe, iar sancțiunea pentru aceste fapte a fost amenda contravențională în cuantum de 17.500 lei.
Arată petenta că susținerile intimate sunt nereale, în sensul că suma de 648 lei nu reprezintă diferența, în plus ci reprezintă contravaloarea consumațiilor încasate de la clienții societății ,căror societatea a emis înscrisuri cu valoare de facturare proformă.
De fapt la momentul efectuării plății contravalorii consumației, clientul achita contravaloarea acesteia în baza unui înscris cu valoarea de factura proformă, urmând ca fiscalizarea sumelor să se încaseze ulterior.
Mai arată petenta că și afirmați inspectorilor fiscali cu privire la imposibilitatea de a justifica suma prin documente emise cu aparate de marcat electronic fiscal sau chitanțe este neadevărată, deoarece acele facturi proformă dovedeau încasarea sumelor de la client, iar însumarea acestora ar fi condus la concurența sumei de 648 lei, numai că inspectori fiscali au fost preocupați de a descoperi pseudo motive pentru a aplica sancțiunea.
Dacă considerați, totuși, ca societatea se face vinovata de săvârșirea faptelor arătate in cuprinsul procesului verbal contestat, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, raportat la situația de fapt, aceea ca gradul de pericol social este unul redus, aplicând si principiul proporționalității dintre fapta săvârșita si sancțiunea contravenționala.
De asemenea, raportat la faptul ca legiuitorul a prevăzut atât la art. 21 alin. (3) cat si la art. 7 alin.(3) din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea avertismentului, considera ca solicitarea este pe deplin întemeiata.
Buna credința, de altfel, este dovedita atât prin faptul ca administratorul societății nu a făcut nici o mențiune pe procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, cat si prin achitarea, in termen de 48 de ore, a sumei indicate, in acest sens, in actul respectiv.
Cu toate acestea, este ilegal, imoral si nedrept sa fie sancționați pentru fapte de natura fiscala, atâta timp cat nu se fac vinovați de săvârșirea acestora, motiv pentru care va solicită ca, prin soluția ce se pronunța, sa se dispună, in principal, constatarea nulității Procesului-verbal . nr._ din data de 15.07.2015, iar in subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu sancțiunea avertismentului, cu exonerarea, in ambele cazuri, de la plata amenzii contravenționale aplicate.
In drept, își întemeiază prezenta plângere contravenționala pe prevederile art. 31 si următoarele din OG nr. 2/2001.
In susținerea plângerii contravenționale înțeleg sa se folosească de proba cu înscrisurile existente la dosar respectiv procesul verbal contestat .
Urmare a comunicării ce i s-a făcut de instanță, petentul și-a completat plângerea, în sensul timbrării cererii cu suma de 20 lei
În termenul prevăzut de art. 201 c.p.civ., intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și nefondată.
Intimata arată că potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 520/2013 " în cadrul Agenției se organizează și funcționează Direcția generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală. "
Astfel, în raport de prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 520 / 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală si art. 9 din același act normativ, solicită comunicarea acte procedurale la sediul principal al A.N.A.F. situat în București, ., sector 5.
Prin procesul verbal de contravenție nr._/15.07.2015 petenta a fost sancționată contravențional astfel:- cu amendă în suma de_ lei pentru încălcarea prevederilor art.10 lit. c) din O.U.G. nr.28/1999;- cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art.10 lit. g) din O.U.G. nr.28/1999 si sancțiunea complementara a confiscării sumei de 648 lei.
Ca urmare a verificării efectuate de inspectorii antifraudă în data de 15 iulie 2015 la sediul social al petentei situat în mun. Drobeta-T. S., .. 143, jud. M., unde societatea desfășoară activitate de bar-restaurant, s-a constatat că societatea nu a emis bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate în sensul că în urma comparării datelor înscrise în Raportul Intermediar "X" emis de aparatul de marcat electronic fiscal (AMEF) fiscalizat la unitatea de vânzare verificată (2.570 lei), cu suma de bani identificată în unitatea de vânzare și consemnată în monetarele întocmite cu ocazia controlului (3.218 lei), a rezultat un plus de casă în sumă de 648 Iei, care conform notei explicative din data de 15.07.2015 dată de operatorul AMEF, dl. Z. A. A., provine din neemiterea de bonuri fiscale pentru bunurile livrate, faptă ce constituie contravenție prevăzută la art. 10, litera c) din OUG 28/1999.
De asemenea, s-a constat că societatea deținea la unitatea de vânzare a bunurilor suma de 648 lei care nu putut fi justificată în condițiile legii, prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special și/sau în chitanțe, faptă ce constituie contravenție prevăzută la art. 10, litera g) din OUG 28/1999.
Pentru faptele constatate, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 17.500 lei pentru prima faptă (cu posibilitatea achitării în 48 de ore jumătate din cuantumul acestei amenzii respectiv 8.750 lei), și cu avertisment pentru ce-a de-a doua faptă, precum și cu sancțiunea complementară constând în confiscarea sumei de 648 lei, care nu a putut fi justificată în condițiile legii, fiind încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ..G.A.F. nr._ / 15.07.2015.
Referitor la susținerea petentei că suma de 648 lei nu reprezenta diferența în plus, ci reprezenta contravaloarea consumațiilor încasate de la clienții societății, cărora societatea le-a emis înscrisuri cu valoare de factura proforma. De fapt la momentul efectuării plații contravalorii consumației, clientul achita contravaloarea acesteia in baza unui înscris cu valoare de factura proforma, urmând ca fiscalizarea sumelor astfel încasate să se realizeze ulterior""
Consideră că prin cele susținute și prezentate mai sus petenta încearcă să inducă în eroare instanța de judecată deoarece conform art. l. alin. 8 din OUG 28/1999 rep. și mod: Se interzice operatorilor economici care, potrivit legii, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu acestea, să înmâneze clienților documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziționate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale (cu excepția situației defectării AMEF, caz în care până la repunerea în funcțiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special întocmit în acest sens, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului).
De asemenea la art. 1 alin.2 din OUG 28/1999 sunt prevăzute următoarele: "Operatorii economici prevăzuți la alin. (1), denumiți în continuare utilizatori, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le înmâneze clienților.
La solicitarea clienților, utilizatorii vor elibera acestora și factura "înscrisurile la care face referire petenta "cu valoare de factura proforma" nu pot avea caracter de documente justificative atâta timp cât pentru operatorilor economici care, potrivit legii, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziționate sau serviciilor prestate sunt cele prevăzute la art. l, alin. 8 din OUG 28/1999.
Cu atât mai mult înscrisurile la care face referire petenta nu au relevanță deoarece reprezentanții societății nu au prezentat inspectorilor antifraudă, în timpul controlului astfel de înscrisuri, relevant fiind în acest sens cele declarate în notele explicative din 15.07.2015 de administratorul societății d-na S. V. E.: "Nu au fost emise facturi și sau chitanțe pentru vânzările din data de 15.07.2015. Nu am nimic de adăugat și documente de prezentat precum și cele declarate de operatorul AMEF dl. Z. A. A.: "Diferența de 648 lei ce reprezintă plus de casă provine din neemiterea de bonuri fiscale pentru toate produsele livrate către clienți și se datorează faptului că a fost aglomerat și nu am avut timp să emitem bonuri fiscale la toți clienții. Nu mai am nimic de adăugat și nici documente de prezentat .
La fel de neadevărata este afirmația inspectorilor fiscali cu privirea la așa-zisă imposibilitate de a justifica suma prin documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscal si/sau chitanțe. De fapt acele facturi proforme dovedeau încasarea sumelor de la client, iar însumarea lor ar fi condus la concurenta sumei de 648 lei. Numai ca, inspectorii fiscali au fost mai preocupați de a descoperi pseudo-motive de a aplica sancțiuni, decât să înțeleagă realitatea de facto a situației" iar în susținerea afirmațiilor stau la dispoziție art.l alin.(l) și (2) din OUG nr.28/1999 care stipulează în mod expres obligația tuturor agenților economici ca, în momentul livrări oricărui bun sau prestării oricărui serviciu, să utilizeze aparatul de marcat electronic fiscal prin emiterea unui bon fiscal care să ateste fiscalizarea contravalorii.
Emiterea de facturi sau chitanțe nu se face decât opțional, la solicitarea clientului, sau în caz de defecțiune a aparatului de marcat electronic fiscal, caz în care, alături de emiterea facturilor, sumele încasate se înscriu și în registrul special al casei de marcat.
Consideră că prin această susținere petenta încearcă din nou să inducă instanța în eroare încercând să justifice plusul de casă de 648 lei prin acele înscrisuri "facturi proforme"", în condițiile în care aceste înscrisuri, așa cum au arătat mai sus, nu pot avea caracter de documente justificative și nu au fost prezentate echipei de control iar fapta de deținere la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special și/sau în chitanțe, constituie contravenție prevăzută la art. 10, litera gg) din OUG 28/1999.
Emiterea unor facturi proforme la momentul plății contravalorii consumației nu poate reprezenta decât un artificiu al petentei de a avea totuși înscrise pe un suport de hârtie sumele obținute din livrarea unor bunuri sau prestarea unor servicii pentru a folosi aceste facturi proforme în cazul unui eventual control.
"Nu este surprinzătoare aceasta atitudine, atâta timp cat, din echipa de control a făcut parte si un inspector ( C. P.) care, in luna mai 2014, a făcut parte dintr-o alta echipa de control care a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale pentru ca, la un alt control inopinat ( se pare ca este tipul de control preferat de direcțiile antifraudă....) a constatat ca societatea noastră săvârșea evaziune fiscala întrucât a descoperit, in beciul societății, doua sticle de băuturi alcoolice cărora li se desprinsese timbrul fiscal.
Prin aceste susțineri petenta încearcă să denatureze realitatea celor constatate și sancționate de inspectorii antifraudă urmare a controlului inopinat efectuat în mai 2014 la ., în sensul că a fost constatat fără echivoc faptul că societatea deținea spre comercializare băuturi alcoolice nemarcate cu banderole fiscale fiind încălcate astfel prevederile legale specifice produselor accizabile.
Tribunalul M. prin Decizia nr. 384/09 .06.2015, în ceea ce privește încălcarea de către . a prevederilor legale specifice produselor accizabile, constatate de inspectorii antifraudă, a decis înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, menținând astfel fapta și sancțiunile complementare de confiscare a băuturilor alcoolice nemarcate cu banderole fiscale și suspendarea activității de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de o lună, prin urmare Tribunalul M. nu a anulat amenda și implicit fapta așa cum încearcă să susțină petenta.
Consideră că prin nominalizarea unui inspector antifraudă care a participat la ambele acțiuni de control desfășurate la societatea G. Di SA și invocarea unei atitudine rău-voitoare a acestuia petenta nu face altceva decât să încerce să descurajeze aplicarea întocmai a prevederilor legale de către inspectorii antifraudă și să își justifice comportamentul în afara prevederilor legale, în condițiile în care așa cum am arătat în cuprinsul prezentului punct de vedere, faptele de natură contravențională săvârșite de petenta și constatate de inspectorii antifraudă sunt fără echivoc, nefiind vorba de o atitudine rău-voitoare a inspectorului antifraudă cu atât mai mult cu cât pentru fapta de natură contravențională privind deținea la unitatea de vânzare a sumei de 648 lei care nu putut fi justificată în condițiile legii, faptă ce constituie contravenție prevăzută la art. 10, litera gg) din OUG 28/1999, inspectorii antifraudă au aplicat sancțiunea avertisment.
Daca considerați totuși, ca societatea se face vinovata de săvârșirea faptelor arătate in cuprinsul procesului verbal contestat, va solicitam înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, raportat la situația de fapt, aceea ca gradul de pericol social este unul redus, aplicând si principiul proporționalității dintre fapta săvârșita si sancțiunea contravenționala.
De asemenea, raportat la faptul ca legiuitorul a prevăzut atât la art. 21 alin (3) cat si la art.7 alin (3) din O.G. nr.2/2001 sancțiunea avertismentului, consideram ca solicitarea noastră este pe deplin întemeiata "
De subliniat este faptul că în ceea ce privește O.U.G. nr. 28/1999, la stabilirea cuantumului amenzilor legiuitorul a avut în vedere gradul de pericol social prezentat de fapta contravențională aplicând în acest sens principiul proporționalității dintre fapta săvârșita și sancțiunea contravențională prevăzută, astfel la art. 11, lit. e), pct. (iv), din O.U.G. nr. 28/1999 sunt prevăzute următoarele: Contravențiile prevăzute la art. 10 lit. c) și d) se sancționează cu amendă în cuantum de 17.500 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului.
Astfel plusul de casă de 648 lei identificat de inspectorii antifraudă cu ocazia controlului și care provine din neemiterea de bonuri fiscale pentru toate produsele livrate clienților este cuprins între 300 lei și 1.000 și reprezintă un procent semnificativ de 25,2 % din valoarea totală a bunurilor livrate și fiscalizate de petentă, în sumă de 2.570 lei, în data de 15.07.2015.
De asemenea având în vedere gradul de pericol social prezentat de fapta contravențională, la art. 12, alin 5 din O.U.G. nr. 28/1999 rep. și mod. au fost prevăzute următoarele: Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, avertismentul ca sancțiune contravențională principală nu se aplică în cazul contravențiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) și dd), cu excepția situației prev. la art. 11 alin. (1) lit. (e) pct. i).
Mai mult decât atât, învederează faptul că petenta a mai fost sancționată anterior tot pentru nerespectarea legislației financiar-contabile prin procesul verbal de contravenție_/01.05.2014,ce a făcut obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Drobeta-T. S., iar instanța a transformat în avertisment amenda pentru una din fapte și a menținut restul procesului verbal de contravenție.
Prin continuarea nerespectării dispozițiilor în această materie se poate lesne observa că petenta nu a conștientizat gravitatea faptelor sale și a consecințelor acestora, fapt ce întărește afirmația noastră potrivit căreia sancțiunea avertismentului nu se mai poate aplica petentei, aceasta fiind deja la a 2-a sancționare contravențională.
Dacă într-adevăr petenta ar fi conștientizat faptele săvârșite ar fi depus diligentele necesare pentru a evita o altă sancționarea ulterioară însă. se poate observa că aceasta manifestă o indiferență totală față de normele legale obligatorii în materie.
Controalele inopinate nu sunt o preferință a inspectorilor antifraudă ci sunt modul în care aceștia își desfășoară activitatea, aceste controale inopinate făcându-se prin neanunțarea contribuabilului, tocmai pentru a descoperi astfel de situații de neemiterea a bonurilor fiscale, sau alte nereguli care nu pot fi constatate dacă se anunță în prealabil contribuabilul verificat.
Nemulțumirea petentei față de aceste controale rezultă tocmai din această stare de neanunțare a controlului, aceasta fiind în imposibilitatea de a-și acoperi neregulile.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205 c. proc. civilă.
În dovedirea întâmpinării a depus la dosar înscrisuri, respectiv nota explicativă, procesul verbal . nr_ din 15.07.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin plângerea formulată petenta . în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Antifraudă Fiscală prin Direcția Regională de Antifraudă Fiscală 4 Târgu J. să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ de constatare si sancționare a contravențiilor, întocmit in data de 15.07.2015, de către reprezentanții acesteia .
Prin procesul verbal de contravenție nr._/15.07.2015 petenta ., a fost sancționată contravențional cu amendă în suma de 17.500 lei pentru încălcarea prev. art.10 lit. c) din O.U.G. nr.28/1999 și cu avertisment pentru încălcarea prev. art.10 lit. g) din O.U.G. nr.28/1999 si sancțiunea complementara a confiscării sumei de 648 lei.
S-a reținut de către reprezentanții intimatei că, în urma controlului efectuat la data de 15.07.2015 la sediul social al petentei din Tr. S., .. 143, unde petenta desfășoară activitatea de bar restaurant, aceasta nu a emis bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate, rezultând un plus de 648 lei ( 2570 lei înscriși în Raportul intermediar X și 3218 lei suma de bani consemnată în monetare întocmite cu ocazia controlului ) .
Totodată s-a constat că petenta deținea suma de 648 lei care nu a putut fi justificată în condițiile legii, faptă ce constituie contravenția prev. de art. 10 lit. gg din OUG 28/1999 .
Împotriva procesului verbal contestat, petentul a formulat plângere contravențională în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității, instanța constată că acesta îndeplinește condițiile art. 17 din OG 2/2001 și cuprinde mențiunile stipulate sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. l. alin. 8 din OUG 28/1999 rep. și mod: Se interzice operatorilor economici care, potrivit legii, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu acestea, să înmâneze clienților documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziționate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale (cu excepția situației defectării AMEF, caz în care până la repunerea în funcțiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special întocmit în acest sens, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului).
De asemenea la art. 1 alin.2 din OUG 28/1999 sunt prevăzute următoarele: "Operatorii economici prevăzuți la alin. (1), denumiți în continuare utilizatori, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le înmâneze clienților.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Având în vedere cele menționate mai sus, instanța constată că petenta nu a administrat nici o probă care să înlăture temeinicia procesului-verbal contestat.
Mai mult decât atât, din notele explicative luate atât administratorului petentei cât și salariatului Z. A. A. confirmă mențiunile cuprins în procesul verbal de contravenție, respectiv că petenta nu a emis bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate în data de 15. 07.2015 iar suma de 648 lei nu a putut fi justificată în condițiile legii săvârșind astfel contravențiile prevăzute de art.10 lit. c) și art. 10 lit. gg) din OUG nr. 28/1999 republicată.
Referitor la proporția dintre amenda aplicată cu fapta săvârșită, instanța reține următoarele:
Gradul de pericol social al unei fapte contravenționale poate varia, existând obligația legală, conform art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 21/2001, de aplicare a unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Similar pedepselor penale, sancțiunile contravenționale au nu doar o funcție represivă, ci și una educațională constând în procesul de învățare a individului să respecte anumite norme de comportament și alta preventivă care pornește de la ideea că amenințarea cu o sancțiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea.
Instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, constituind modalitatea adecvată de realizare a tuturor funcțiilor sancțiunii contravenționale, atrăgând astfel atenția petentului asupra importanței respectării normelor legale.
Pentru aceste motive instanța, în baza art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta ., cu sediul in Drobeta-T. S., .. 143, jud. M., înregistrata la ORC M. sub nr. J_, CUI RO_, împotriva intimatei împotriva procesului-verbal . nr._ de constatare si sancționare a contravențiilor, întocmit in data de 15.07.2015, de către reprezentanții intimatei Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala de Antifraudă Fiscala prin Direcția Regionala Antifraudă Fiscala 4 Târgu J., cu sediul în Mun. Târgu J., ., jud. Gorj.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2016 .
PREȘEDINTE GREFIER
GAM/C.B.
5 ex./6pag.
29 Ianuarie 2016
Poz. 879/2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 332/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
