Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 319/2015. Judecătoria FĂUREI

Sentința nr. 319/2015 pronunțată de Judecătoria FĂUREI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 1842/228/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FĂUREI- JUDEȚUL B.

Operator de date cu caracter personal /Autorizația nr. 4903

SENTINȚA CIVILĂ NR. 319DOSAR NR._

Cameră Consiliu de la 10 MARTIE 2015

Completul constituit din:

Președinte: I. D. A.

Grefier: N. C.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă formulată de reclamanta EOS KSI ROMÂNIA S.R.L., cu sediul în mun.București,..10 A,sector 2 în contradictoriu cu pârâtul B. S. , domiciliat în oraș Făurei,.,jud.B..

La apelul nominal făcut în camera de consiliu au lipsit reclamanta EOS KSI ROMÂNIA S.R.L. și pârâtul B. S. .

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că cererea se judecă fără citarea părților, acțiunea fiind timbrată cu suma de 200 lei, conform ordinului de plată nr._/20.11.2014 aflat la dosar,fila 3, cauza fiind la primul termen de judecată, după care ;

Instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare ;

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :

Prin cererea formulată și înregistrată la data de 05.12.2014 la această instanță sub nr._ , reclamanta EOS KSI ROMÂNIA S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. S. în temeiul dispozițiilor art. 1025 și următoarele C.pr.civ. privind procedura cu privire la cererile de valoare redusă obligarea pârâtei la plata sumei de 3004,90 lei din care :589,29 lei reprezentând debit principal cesionat (contravaloarea serviciilor prestate și neachitate),589,29 lei reprezentând penalități de întârziere în conformitate cu prevederile contractuale ; 83,62 lei reprezentând dobânzi legale în conformitate cu dispozițiile legale în materie și 1742,7 lei reprezentând taxă reziliere în conformitate cu clauzele contractuale și la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1025 c.pr.civ. și a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.

In motivare, reclamanta a arătat că între ORANGE ROMÂNIA S.A. ( fosta S.C.MOBIL ROM S.A.) și debitor s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate_/14.11.2011 în baza căruia i s-a atribuit codul de abonat_. Reclamanta a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturile nr. JAE_/JAE03469270/JAE_/20.12.2011, JAE_/JAE_/JAE_/JAE_/20.11.2011, facturi care nu au fost achitate integral de către pârât. Pentru serviciile prestate și neachitate la termen s-au calculat penalități conform contractului până la concurența cu debitul principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale conform O.G.13/2011.Rațiunea pentru care se solicită atât penalitățile contractuale, în limita debitului principal, cât și dobânzile legale este repararea integrală a prejudiciului suferit prin neplata serviciilor prestate.Astfel,penalitățile de întârziere reprezintă prejudiciul efectiv suferit de către reclamantă, care a fost evaluat de către părți anterior producerii sale, iar dobânzile legale reprezintă beneficiul nerealizat de către reclamantă datorită neplății.

Menționează că dreptul de creanță al ORANGE ROMÂNIA SA față de pârâtul B. S. provenind din contractul de abonament încheiat a fost cesionat de EOS KSI ROMÂNIA SRL.

Consideră că creanța este certă deoarece existența ei rezultă din actul de creanță – contractul însușit de ambele părți prin semnătura-act sub semnătură privată precum și facturile emise și neachitate ; creanța este lichidă deoarece poate fi determinată cu ajutorul actului de creanță –contractul semnat de către părți și facturile fiscale emise ; creanța este exigibilă deoarece la scadența facturilor -14 zile după emiterea acestora, acestea nu au fost achitate de către debitor.

In drept ,s-au invocat dispozițiile art.1025 și următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă, Titlul VI, Capitolul I privind Cesiunea de creanță Noul Cod Civil.

In probațiune reclamanta a depus la dosar înscrisuri respectiv în copie contractul de abonament încheiat între ORANGE ROMÂNIA SA și debitor ;facturile restante emise ; modul de calcul al debitului ;copii certificate din Arhiva Electronică de garanții Reale Mobiliare pentru dovada cesiunii ; copie C.I.

Pârâtul nu a depus formularul de răspuns conform dispozițiilor art. 1029 alin. 4 C.pr.civ., nu a formulat întâmpinare .

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține în fapt și în drept următoarele:

Între S.C.ORANGE ROMÂNIA S.A. și pârât s-a încheiat contractul pentru prestarea serviciilor de telecomunicații integrate(inclusiv telefonie mobilă) nr._/ 14.11.2011 ; în baza acestui contract, reclamanta a prestat serviciile respective către pârât, fiind emise lunar facturi fiscale în acest sens.

Pe parcursul derulării contractului, urmare a furnizării de servicii de telefonie mobilă, reclamanta a emis facturile JAE_/ JAE03469270/ JAE_/ 20.12.2011, JAE_/JAE_/JAE_/JAE_/20.11.2011 care nu au fost achitate de pârât, fiind înregistrat un debit principal restant în valoare de 589,29 lei.

Instanța reține că în materia raporturilor juridice obligaționale, creditorul care invocă obligarea debitorului la îndeplinirea unei anume obligații are sarcina de a dovedi existența creanței, respectiv a raportului juridic care a dat naștere dreptului său subiectiv. Totodată, se reține că un contract valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.

În prezenta cauză se constată că reclamanta a făcut dovada prin administrarea probei cu înscrisuri a existenței raportului juridic obligațional, având în vedere contractul menționat anterior și facturile emise în baza acestuia, urmând ca pârâtul să fie obligat la plata sumei solicitate de 589,29 lei, reprezentând contravaloare servicii de telefonie mobilă.

Având în vedere clauzele contractuale (art. 1.16 din Termeni și condiții generale aferente contractului ) se reține, de asemenea, că pârâtul datorează reclamantei și suma de 1742,7 lei cu titlu de taxă de reziliere, urmând ca cererea să fie admisă și sub acest aspect.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere solicitate de reclamantă, până la achitarea integrală a debitului, instanța constată că acestea se întemeiază pe prevederile din contract ( fiind de 0,5% pe zi de întârziere,conform art.1.9 alin.4 din Termeni și condiții generale aferente contractului ), motiv pentru care pârâtul va fi obligat la plata acestora, așa cum au fost solicitate.

În ceea ce privește dobânda legală cerută de reclamantă, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 1 alin. 3 și 5 din OG nr. 13/2011, dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare, iar prin dobândă se înțelege nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu, ci și alte prestații, sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă.

Conform art. 2 din același act normativ, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.

Având în vedere cele de mai sus, în condițiile în care clauzele contractuale existente între părți prevăd obligativitatea plății de către client a penalităților de întârziere, fiind stipulat inclusiv nivelul acestora ( art.1.9 alin.4 din Termeni și condiții generale aferente contractului ), instanța constată ca fiind neîntemeiat capătul de cerere de obligare a pârâtului la plata dobânzii legale, această solicitare excedând cadrului normativ invocat anterior, precum și cadrului contractual dintre părți. În consecință, se va respinge acest capăt de cerere.

Se mai reține faptul că pârâtul nu a formulat niciun fel de apărări în cauză.

Față de soluția de admitere în parte ce se va pronunța în cauză, conform celor expuse, în baza art. 1031 C.proc.civ., raportat la art. 453 alin. 2 C.proc.civ., instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de doar 180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte din taxa judiciară de timbru în valoare de 200 lei achitată de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

ADMITE în parte cererea formulată de reclamanta S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L., cu sediul în mun.București, ..10 A,sector 2 înregistrată la Oficiul Comerțului sub nr. J40/_/2002 ,CUI_, cont bancar RO09BRDE445SV_ ,deschis la BRD-GSG D. în contradictoriu cu pârâtul B. S. , domiciliat în oraș Făurei, ., jud.B.,CNP-_.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 589,29 lei reprezentând contravaloare servicii de telefonie mobilă ,a sumei de 589,29 lei reprezentând penalități de întârziere și a sumei de 1742,7 lei reprezentând taxă de reziliere.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privitor la obligarea pârâtului la plata dobânzii legale.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând parte din taxa judiciară de timbru achitată de reclamantă.

Executorie de drept.

CU D. DE A FORMULA APEL în termen de 30 zile de la comunicare.

Apelul se depune la Judecătoria Făurei.

PRONUNȚATĂ în ședință publică, azi, 10.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I. D. A. N. C.

Red.I.D.A.

Dact.N.C.- 4 ex.- 10.03.2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 319/2015. Judecătoria FĂUREI