Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 287/2015. Judecătoria FĂUREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 287/2015 pronunțată de Judecătoria FĂUREI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 1695/228/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂUREI JUDETUL B.
SENTINTA CIVILA NR. 287
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. F.
GREFIER: G. M. L.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile privind pe reclamanta S.C. R. I. S.A. cu sediul social în mun. Bucuresti. B.dul P. de Cubertin, nr. 3-5, Office Building, sector 2, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat V. C. V., cu sediul în mun. B., B.dul A. I. C., nr. 32, office XXL, cam. 20, judetul B. și pârâtii M. I., domiciliat în orasul Făurei, ., judetul B. și M. E., domiciliată în orasul Făurei, ., județul B., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit reclamanta S.C. R. Industial S.A. și pârâții M. I. și M. E..
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura prealabilă a fost parcursă, cauza se află la primul termen de judecată, legal timbrată cu suma de 405 lei conform Ordinului de plată nr. 822/18.12.2014 aflat la dosar iar procedura de citare este completă, după care:
Instanța din oficiu, procedand la verificarea competentei potrivit prevederilor art. 131 C.pr. civ. ,constata ca este competența general, material și teritorial de a judeca prezenta cauză în conformitate cu prevederile art. 107 C.pr. civ.
Instanța estimează durata soluționării cauzei ca fiind un termen de judecată.
In baza art. 258 al. 1 C.pr. civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar solicitate de reclamantă.
Respinge proba cu interogatorii paratilor solicitata de reclamanta ca nefiind utilă soluționării cauzei
Instanța constata terminata cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin acțiunea civilă, înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 12.11.2014 reclamanta S.C.R. I. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. E. ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că a intervenit privind dreptul de proprietate al terenului de 5000 mp situat în extravilanul orașului Făurei, județul B., amplasat cadastral în tarlaua 31, . judecătorească urmând să țină loc de act de vânzare-cumpărare.
In fapt reclamanta arată că la data de 17.07.2013 a încheiat cu pârâții promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 1275 de B.N.P. R. Renan având ca obiect acest teren. Conform înțelegerii, reclamanta le-a achitat pârâților suma de 750 lei reprezentând prețul integral al vânzării, urmând ca actele în formă autentică să fie perfectate în momentul când finalizate toate formalitățile prealabile, dar nu mai târziu de 15.10.2013.
Deoarece pârâtii nu și-au respectat obligația asumată prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, reclamanta a promovat prezenta acțiune, dând astfel eficiență juridică clauzei menționate la art. 7.2 din promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.
Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1279, art. 1669 din Codul Civil și art. 453 din Codul de Procedură Civilă.
În probațiune reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, depunând copie de pe promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1275/17.07.,2013, 1160/21.06.2012, procura specială autentificată sub nr. 90/23.01.2009, procura specială autentificată sub nr. 2324/21.11.2006, Titlul de Proprietate nr. 2380-1898/02.05.2001, Certificat de atestare fiscală nr. 7459/08.10.2014, actele de identitate ale pârâților, certificat de căsătorie privind pe pârât, Contract de arendare înregistrat la Primăria Făurei sub nr. 3546/2015, Certificatul nr._/08.10.2014 emis de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B..
Pârâții nu au formulat întâmpinare în sensul dispozițiilor art. 205 din Codul de Procedură Civilă. Au depus un înscris prin care arată că sunt de acord cu perfectarea contractului de vânzare-cumpărare. (fila nr. 36 din dosar)
În cauză s-a încuviințat reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosar conform dispozițiilor art. 258 din Codul de Procedură Civilă.
Analizând cererea formulată, în raport de materialul probator administrat, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta solicită instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru dreptul de proprietate al terenului de 5000 mp situat în extravilanul orașului Făurei, județul B., amplasat cadastral în tarlaua 31, . este prevăzut în cadrul Titlului de Proprietate nr. 2380-1898/02.05.2001 depus în copie la fila nr. 11 din dosar.
Acest teren a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare (promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare), încheiat la notarul public, la data de 17.07.2013, autentificat sub nr. 1275 de Biroul Notarului Public R. Renan din orașul Însurăței prin care pârâții, prin mandatar N. M., pe de o parte, în calitate promitenți-vânzători, și pe de altă parte, de reclamantă, în calitate de promitentă-cumpărătoare, prin reprezentant. Totodată, în antecontract se menționează că s-a achitat la momentul respectiv prețul total al vânzării în cuantum de 750 lei, precum și faptul că părțile convin să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică până la data de 15.10.2013.
Conform dispozițiilor art. 1669 alin. 1 CCiv (aplicabil în cauză, raportat la data încheierii antecontractului), când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
În altă ordine de idei, reclamanta, prin cererea de chemare în judecată, a menționat că nu s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între părți deoarece promitenții-vânzători nu și-au respectat obligația asumată prin antecontract în acest sens, astfel că, instanța urmează a analiza situația raportat la dispozițiile art. 1669 alin. 1 CCiv, menționate mai sus.
Dintr-o primă perspectivă, apare ca nefondată solicitarea adresată instanței de către reclamantă, în contextul în care nu a fost dovedit un refuz nejustificat al pârâților de încheiere în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare vizat.
Eventuala împrejurare că nu s-au finalizat toate formalitățile prealabile, așa cum stipula antecontractul (cum ar fi neîntocmirea documentelor necesare înscrierii în cartea funciară), nu poate fi, în niciun caz, circumscrisă refuzului nejustificat avut în vedere de textul normativ arătat anterior. Rezultă de altfel că pârâții sunt de acord cu încheierea contractului, după cum au arătat prin înscrisul depus la dosar la fila nr. 36.
Acțiunea este nefondată și dintr-o altă perspectivă.
Astfel, se impune a se observa faptul că, raportat la dispozițiile legale menționate mai susprin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, instanța suplinește doar lipsa consimțământului părții care refuză nejustificat încheierea contractului promis, și nu suplinește și lipsa altor condiții care nu au fost îndeplinite și fără de care încheierea contractului autentificat în fața notarului nu ar putea avea loc, cum ar fi întocmirea documentației de carte funciară.
Or, așa cum rezultă din cuprinsul antecontractului, promitenții-vânzători s-au obligat să depună toate diligențele în sensul înscrierii terenului în cartea funciară, diligențe care nu rezultă că au fost făcute; însă, aceste demersuri nu pot fi suplinite de instanță.
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, în cazul unui asemenea act prin care urmează să se transmită proprietatea imobiliară, părțile sunt obligate să înfățișeze notarului public întreaga documentație cadastrală, notarul public fiind obligat să ceară din oficiu această înscriere, imediat după întocmirea actului. Or, o astfel de documentație cadastrală nu rezultă că a fost întocmită în situația de față, astfel că o eventuală prezență fizică a părților în fața notarului, chiar dacă s-ar fi realizat, nu ar fi putut determina încheierea actului în mod valabil.
Dacă în cadrul procedurii notariale de autentificare a actului de vânzare-cumpărare este obligatorie întocmirea documentației cadastrale și deschiderea unei cărți funciare, în cazul unui litigiu civil întemeiat pe dispozițiile art. 1669 alin. 1 CCiv este necesar a se proba nu numai refuzul nejustificat al părții de a încheia contractul promis, ci și coordonatele concrete în spațiu ale bunului în litigiu, individualizarea exactă a acestuia, față de existența reglementărilor legale ce sunt determinante pentru modul în care se transferă drepturile reale dintr-un patrimoniu în altul în cadrul circuitului civil.
Hotărârea judecătorească pronunțată în această materie, în situația admiterii acțiunii, are un efect constitutiv de drepturi, iar efectul constitutiv reclamă o finalitate concordantă cu dispozițiile legii-cadru în materie, Legea nr. 7/1996, în al cărei domeniu de reglementare intră atât identificarea riguroasă a imobilelor ce fac obiectul publicității imobiliare, cât și opozabilitatea drepturilor dobândite prin diversele moduri de dobândire consacrate de legea civilă, unul dintre acestea fiind contractul de vânzare.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării; conform art. 1 alin. 4 din același act normativ, evidența imobilelor înscrise în planul cadastral și în cartea funciară se realizează și se actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la inițiativa autorităților publice.
De asemenea, potrivit art. 35 alin. 5 din aceeași lege, instanța judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul.
Totodată, una din atribuțiile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, reglementată de art. 4 lit. l din Legea nr. 7/1996, este aceea de a aviza tehnic expertizele efectuate de către experții judiciari în specialitatea topografie, geodezie și cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanțelor de judecată.
În concluzie, toate reglementările menționate reflectă existența unui sistem de evidență cadastral-juridică a proprietăților imobiliare, instituit prin norme legale imperative, sistem la care trebuie să se conecteze orice transfer patrimonial realizat între două subiecte de drept; dacă în cadrul procedurii necontencioase obligația de întocmire a documentației cadastrale și de înscriere în cartea funciară îi revine proprietarului terenului, în cadrul procedurii contencioase, judiciare, obligația de individualizare a bunului în litigiu prin probe concludente îi revine reclamantului, conform regulilor procesuale.
Așadar, și din această perspectivă apare ca nefondată acțiunea reclamantei, nefiind îndeplinite cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare.
Având în vedere toate cele expuse, instanța urmează să respingă ca nefondată cererea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanta S.C. R. I. S.A. cu sediul social în mun. Bucuresti. B.dul P. de Cubertin, nr. 3-5, Office Building, sector 2, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat V. C. V., cu sediul în mun. B., B.dul A. I. C., nr. 32, office XXL, cam. 20, judetul B. ,inmatriculată la O.R.C. sub nr. J40/_/2012,C.U.I._ în contradictoriu cu pârâtii M. I., domiciliat în orasul Făurei, ., judetul B. ,C.N.P._ și M. E., domiciliată în orasul Făurei, ., județul B.,C.N.P._.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Făurei.
Pronunțată în ședință publică azi 10.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. FLORENTINGAMUREAC M. L.
red. C.M.F.
dact. G.M.L.
ex.5/31.03.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 281/2015. Judecătoria FĂUREI → |
|---|
