Plângere contravenţională. Sentința nr. 4292/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4292/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 6563/229/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4292
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: B. I. L.
Grefier: P. M.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de petenta P.- A. M. –N. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța în temeiul art. 159 1alin.4 Cod procedură civilă se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C.proc. civ. raportat la art. 32 alin.2 OG 2/2001.
Apreciind pertinente, concludente și utile cauzei, în temeiul art.167 Cod proc. civ. instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul P. A. M. N.(cu domiciliul în mun. C., ., nr. 150A, ., scara A, .), a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA cu sediul în București, ..401 A, sector 6, anularea procesului verbal . nr._/12.06.2012.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul verbal este netemeinic întocmit deoarece nu a circulat cu acesta și nu deține permis de conducere autoturismul fiind folosit în baza unui contract de comodat, de o asociație umanitară.
Ulterior la data de 30.08.2013 a depus o completare la motivare invocând legea contravențională mai favorabilă.
Cererea a fost motivată in drept pe dispozițiile legale: OG nr. 2/2001 și OG 15/2002.
La dosarul cauzei au fost depuse în dovedire, in copie, următoarele acte: proces verbal contestat, copie contract comodat, alte procese verbale, alte înscrisuri.
Intimata Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA cu sediul în București a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii.
De asemenea a depus la dosar certificat calificat si autorizație de control, fotografia obținuta cu ajutorul SIEGMCR, dovada comunicării actului contravențional contestat către petent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/12.06.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei si obligat la plata unui tarif de despăgubire, constatându-se că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ aparținând acestuia a circulat in data de 17.05.2012, pe Autostrada A2 km144+100m, Fetești, Jud. Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției, procesul verbal fiind comunicat prin poștă cu confirmare de primire, fila 17.
Cu privire la legalitatea procesului - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, în ceea ce privește amenda aplicată.
Sustinerile petentului sunt in sensul ca vehiculul in cauza a fost dat spre folosinta gratuita unei asociații umanitare, depunand in acest sens dovezi la dosar.
Potrivit art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisa în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Ori petentul nu face dovada ca in certificatul de inmatriculare al autoturismului a fost fi inscris, alaturi de proprietar, si locatarul.
Textul art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 face referire, alaturi de proprietar si la alte persoane care pot folosi autoturismul in baza unui drept legal, cu conditia ca aceste persoane care folosesc autoturismul in baza unui drept legal sa fie inscrise in certificatul de inmatriculare al autoturismului.
In ceea ce priveste contractul de comodat incheiat cu Asociatia Umanitara Provitap, acesta reglementeaza relatiile dintre parti si nu este opozabil intimatei. Bineinteles, alta ar fi fost situatia in care, petentul, pe baza acestui contract ar fi inscris in certificatul de inamtriculare comodatarul.
In conditiile in care petentul nu face dovada ca in certificatul de inmatriculare a fost inscris comodatarul, intimata in mod corect a emis procesul verbal de contraventie pe numele petentului. In baza contractului de comodat, petentul are dreptul de a se indrepta asupra comodatarului pentru nerespectarea de catre acesta a clauzelor contractuale.
Prin urmare in ceea ce priveste contractul de comodat, prevederile acestuia se aplica in cadrul relatiilor intre partile contractante si poate fi invocat de petenta in cadrul pretentiilor pe care le-ar putea invoca asupra celeilate parti contractante in cazul neindeplinirii de catre acesta a obligatiilor contractuale. Insa acest contract nu poate fi invocat fata de intimata, aceasta nefiind parte contractanta.
Lipsite de relevanță sunt și susținerile petentului potrivit cărora subiectul activ al contravenții este persoana care conduce autoturismul și nu proprietarul acestuia. Astfel, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.Pe cale de consecință, subiectul activ al contravenției în discuție nu poate fi decât utilizatorul, astfel cum acesta este definit de dispozițiile legale mai sus menționată, noțiune care nu cuprinde în sfera sa de aplicare și conducătorul auto.
Prin urmare petentul, în calitate de utilizator al autoturismului, calitate pe care nu a contestat-o în cauza dedusă judecății, rezultată expres din certificatul de inmatriculare anexat la fila 13 verso, deține calitatea de subiect activ al contravenției în discuție și, pe cale de consecință, acesteia îi incumba potrivit art. 7 din OG 15/2002 obligația de achiziționare a rovinietei pentru autoturismul_, obligație a cărei executare nu a dovedit-o în prezenta cauză.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, instanța apreciază nerelevant pentru soluționarea cauzei deduse judecății, faptul că autoturismul în cauză, astfel cum susține petentul este folosit de alte persoane, sau că nu deține permis de conducere, întrucât sub aspectul existenței contravenției prevăzute de art.8 din OG 15/2002, reținute în sarcina acesteia, este necesar doar ca vehiculul în cauză să circule fără rovinietă valabilă, fiind indiferentă calitatea persoanei care îl conduce.
Susținerile petentei privitoare la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina sa prin procesul verbal contestat este aceiași cu cea reținută în sarcina sa și anterior, prin alte procese verbale, astfel că activitatea sa îmbracă forma unei contravenții continue, fiind sancționată de trei ori pentru aceeași faptă, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art.13 din OG nr.2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a conducătorului autoturismului în discuție, neputându-se susține că acesta ar fi circulat fără întrerupere de la data de 17.05.2012 până la data de 22.05.2012, date la care s-au constatat contravențiile reținute în sarcina acesteia.
Prin urmare, la data când conducătorul auto al autovehiculului în discuție, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina petentei s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținul altor contravenții continue, pentru care de altfel petenta a și fost sancționată prin procesele verbale contestate.
Instanța nu poate avea în vedere nici susținerile petentei potrivit cărora activitatea sa contravențională s-a epuizat la data când a fost a fost notificată cu privire la săvârșirea primei contravenții, având în vedere că la acea dată prima contravenția reținută în sarcina sa era deja epuizată prin încetarea activității de conducere, rezultat al manifestării de voință a conducătorului autoturismului în discuție.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că petenta a fost în mod corect sancționată distinct pentru săvârșirea a trei contravenții continue, care de altfel au fost reținute în sarcina acesteia.
De asemenea, dat fiind faptul că petenta că a fost sancționată contravențional pentru nerespectarea obligației de achiziționare a rovinietei pentru autoturismului în cauză și prin alte procese verbale, instanța reține că nerespectarea acestei obligații nu reprezintă o simplă neglijență de moment, astfel cum petenta susține, ci o încălcare repetată a dispozițiilor art.7 din OG nr.15/2002. Mai mult decât atât, petenta nu își poate invoca propria neglijență pentru a se exonera de răspunderea ce îi revine, o astfel de neglijență avându-si cauza de fapt într-o administrare defectuoasă a propriei activități.
În ceea ce privește aplicarea retroactivă a legii mai favorabile, respectiv prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012, instanța apreciază că acestea pot fi aplicate numai în ceea ce privește tariful de despăgubire, legiuitorul menționând expres anularea retroactivă a tarifelor deja aplicate.
Cu privire la prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 în ceea ce privește termenul de 30 de zile în care intimata este obligată să emită și să comunice procesele verbale, precum și interdicția de a emite mai mult de un proces verbal în acest termen, instanța apreciază că acestea sunt norme de procedură și drept urmare nu sunt aplicabile principiile consacrate de Constituția României și art. 12 alin. 2 prima teză din O.G. nr. 2/2001 privind retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile, dat fiind că aceste principii se aplică dreptului material nu și normelor de procedură.
Mai mult decât atât analizând prin prisma art. 12 alin. 2 prima teză din O.G. nr. 2/2001 prevederile O.G. 15/2002 instanța constată că elementul material al contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din această ordonanță a rămas același, nefiind ușurată în nici un mod răspunderea contravențională, iar sancțiunile au rămas și ele aceleași.
Concluzionând, instanța consideră ca fiind lege contravențională mai favorabilă care retroactivează, doar prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 ce privesc tariful de despăgubire.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul verbal contestat, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională, să anuleze în parte procesul verbal de constatare a contravenției contestat și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.
Cu privire la temeinicie, instanța constată că actul contravențional contestat este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin procesul - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, ci a fost procesată automat de camera foto amplasată pe sectorul de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine agentului constatator, orice dubiu profitând petentului.
Prin urmare, intimatei îi revine obligația de a dovedi săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentului.
Analizând planșa foto obținută prin sistemul SIEGMCR fila 12, depusă de intimată în susținerea actului contravențional contestat, instanța constată că se poate stabili cu exactitate numărul autoturismului a cărui imagine a fost surprinsă la data de 17.05.2012, circulând fără a deține rovinietă valabilă, pe A 2 km 144+100m.
Pe cale de consecință, instanța constată că autoturismul cu numărul de înmatriculare _, care se va retine ca fapt necontestat că aparține petentului, a circulat la data de 17.05.2012, fără a deține rovinietă valabilă, pe A 2 km 144+100m, astfel cum s-a reținut în procesul - verbal contestat.
Având în vedere toate aceste elemente, precum și faptul că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat la împrejurarea că se poate stabili autoturismul a cărui imagine a fost surprinsă ca a circulat fără a deține rovinietă valabilă, instanța apreciază că poate fi angajată răspunderea contravențională a petentului conform art.8 din OG nr.15/2002, întrucât acesta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei conform OG nr. 15/2002.
Examinând sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentului prin procesul verbal contestat, raportat la dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că acesta este legală, fiind stabilită cu respectarea limitelor impuse de dispozițiile legale imperative privitoare la aplicarea sancțiunilor pentru contravențiile la regimul rovinietei, agentul constatator procedând la o corectă individualizare a acesteia.
De asemenea, instanța are în vedere și împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost săvârșită pe o autostradă, prin circularea cu un autoturism pentru care petentul nu achiziționase rovinietă, nefiind diferită cu nimic față de alte fapte contravenționale de aceeași natură care au același grad de pericol social, aceleași urmări și care sunt sancționate în același mod.
Pe cale de consecință, având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 și art. 5 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că numai astfel poate fi asigurată finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune contravențională, motiv pentru care nu se impune reindividualizarea amenzii contravenționale instituite in sarcina petentului.
Pentru cele reținute in precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze doar în parte procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/12.06.2012 și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, stabilit prin procesul verbal contestat, menținând in totalitate celelalte dispoziții ale actului contravențional contestat.
Văzând principiul disponibilității acțiunii civile, instanța va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul P. A. M. N.(cu domiciliul în mun. C., ., nr. 150A, ., scara A, .), împotriva intimatei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică București cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează în parte procesul – verbal de contravenție . nr._/12.06.2012, de CESTRIN București, în ceea ce privește tariful de despăgubire
Exonerează pe petent de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, stabilit prin procesul – verbal de contravenție . nr._/12.06.2012.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție arătat mai sus.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 11 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. Jud BIL/tehnoredactat BIL/PM
5 ex/18 11 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 867/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4046/2013.... → |
|---|
