Plângere contravenţională. Sentința nr. 1581/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1581/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 1968/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1581
Ședința publică din data de 27 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A. C. D.
GREFIER - G. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S.C. U. L. CORPORATION IFN S.A. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., având ca obiect „plângere contravențională ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 32 OG 2/2001 și art. 1 Cod procedură civilă, procedând la verificarea din oficiu a competenței, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina.
Se ia act că prin acțiune se solicită de către petentă judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța, conform prevederilor art. 167 Cod procedură civilă, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciindu-le utile, pertinente și concludente cauzei, constată procedura probatorie închisă, cauza în stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
După deliberare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /23 03 2012 petenta . IFN” București cu sediul în mun. București, .. 25, sector 1 a chemat în judecată pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică București cu sediul în Municipiul Bucuresti, Bulevardul I. M., nr. 401 A, Sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._, întocmit la data de 22.02.2012.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data constatării contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal contestat, autoturismul cu număr de înmatriculare_ nu se mai afla în proprietatea sa.
A mai precizat petenta că la întocmirea procesului verbal contestat nu au fost respectate nici dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001 pentru că acesta nu conține semnătura agentului constatator.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._, întocmit la data de 22.02.2012, de CESTRIN București, petenta . IFN” București a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat la data de 30 08 2011, orele 13:48, pe A2 km 144+100 m Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
La data de 12.06.2012 intimata a înaintat proba foto, obținută prin sistemul SIEGMCR.
În urma verificării potrivit art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Referitor la nulitatea absolută a procesului verbal reclamată de petentă, motivat de faptul că actul sancționator nu poartă semnătura agentului constatator, instanța o consideră drept apărare de fond, urmând a se pronunța în consecință.
Astfel, instanța reține că procesele - verbale de contravenție întemeiate pe dispozițiile OG nr.15/2002 sunt întocmite în regim derogatoriu de la dreptul comun, respectiv OG nr. 2/2001, prin mijloace tehnice, iar nu ca urmare constatărilor directe, personale ale agentului constatator.
Sub acest aspect instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile potrivit cărora lipsește semnătura organului constator. Conform art. 9 alineatul 2 din OG nr.15/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Analizând procesul verbal contestat, instanța reține că acesta a fost generat electronic potrivit prevederilor legale mai sus menționate și are atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la dosar, certificat care atestă legătura dintre semnătura electronică atașată procesului verbal contestat și semnatar, confirmând identitatea acestuia din urmă.
Ori, atâta timp cât OG nr. 15/2002 - normă specială aplicabilă în materia contravențiilor privind rovinieta, derogatorie de la dreptul comun reglementat de OG nr. 2/2001, conferă o astfel de posibilitate prin dispozițiile art. 9 alin. 2, mai sus menționate, fiind vorba de o dispoziție specială care se aplică cu prioritate în raport de dispozițiile generale cuprinse în OG nr. 2/2001, instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentei referitoare la faptul că lipsa semnăturii olografe din procesul verbal contestat eludează dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001
Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică ce îi este atașată fiind valabilă dacă este bazată pe un certificat calificat si este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecință, semnătura electronică atașată unui înscris electronic generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenței acestuia – cum este cazul procesului - verbal contestat, este valabilă dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Concluzionând, în raport de toate aceste elemente, instanța reține că procesul - verbal contestat a fost generat electronic, potrivit dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, acesta având atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la dosar, semnătură care este valabilă în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că acesta nu este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
Conform art. 8 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. De asemenea, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 precum și de dispozițiile art. 1 alin. 6 lit. a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Interpretând dispozițiile mai sus menționate, instanța reține că pentru a deține calitatea de utilizator român, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosescă în baza unui drept legal un autoturism înmatriculat în România.
Analizând materialul probator administrat în cauza dedusă judecății, instanța reține că petenta a fost sancționată contravențional, în calitate de utilizator al autoturismului_, calitatea pe care petenta o deținea în momentul constatării contravenției reținute în sarcina sa
Astfel cum rezultă din contractul de leasing nr._/SPECIFICE-1-001 petenta, în calitate de locator finanțator, a predat utilizatorului . București autoturismul cu număr de înmatriculare_ . Ulterior, la data de 10 09 2010 contractul de leasing nr._/SPECIFICE-1-001 a fost reziliat.
La data de 30 08 2011 petenta a fost unicul deținător al autoturismului mai sus menționat, fiind înscrisă ca atare în certificatul de înmatriculare aferent acestuia.
Pe cale de consecință la data constatării contravenției deduse judecății - 30 08 2011, orele 13:48 - petenta era proprietar al autoturismului cu număr de înmatriculare_ și era înscrisă ca atare în cetificatul de înmatriculare aferent acestuia, fiind pe cale de consecință utilizator al autoturismului în cauză conform dispozițiilor art. 1 alin. 7 ale Ordinului nr. 769/2010 coroborate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr.15/2002, motiv pentru care îi incumba obligația de plata a rovinietei prevăzută de art. 7 din OG nr. 15/2002.
Pe cale de consecință, instanța reține că petenta avea la data constatării contravenției calitatea de utilizator al autoturismului cu număr de înmatriculare_ conform art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 coroborat cu art. 1 alin. 7 din Ordinul nr. 769/2010 și, având în vedere și proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR aflată la dosar, în lipsa oricărui suport probator care să dovedească plata rovinietei, reține că acest autoturism a circulat la data de 30 08 2011 pe A2 km 144+100 m, pe raza localității Fetești, jud. Ialomița fără a deține rovinietă valabilă, astfel cum s-a reținut în procesul verbal contestat.
Față de împrejurarea că procesul verbal în discuție este susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat și la faptul că în cauză petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia, instanța constată că actul contravențional contestat este temeinic întocmit.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Potrivit art. 21 alin. 3 O.G. nr. 2/2001 „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Este adevărat că în speță petenta se face culpabilă de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă instanța va avea în vedere faptul că orice sanctiune juridică, inclusiv cea contraventională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare a societatii, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate.
Se va avea în vedere la individualizarea sancțiunii faptul că petenta fost sancționată cu foarte puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art.13 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori în cauză acest termen a fost respectat la limită, procesul – verbal contestat fiind emis la data de 22.02.2012, raportat la data săvârșirii faptei, 30.08.2011.
Este adevărat că în speță petenta se face culpabilă de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
În aceste condiții, instanța va admite în parte plângerea contravențională, va dispune înlocuirea sancțiuniii amenzii în cuantum de 250 lei cu sancțiunea avertisment, atrăgând atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Potrivit art. II din Legea nr.144/2012, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează.
Având în vedere aceste dispoziții, instanța va dispune exonerarea petentei de la plata tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal ., nr._, întocmit la data de 22.02.2012, de CESTRIN București.
Văzând si prevederile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . IFN” București cu sediul în mun. București, .. 25, sector 1 împotriva intimatei C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică București, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată petentei prin procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, întocmit la data de 22.02.2012, de CESTRIN București, cu sancțiunea avertismentului.
Exonerează pe petentă de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro (121,35 lei), stabilit prin procesul – verbal de contravenție ., nr._, întocmit la data de 22.02.2012, de CESTRIN București.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 03 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./tehnored. C.D.A.. și G.G.
ex.4/25 06 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 102/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 109/2013.... → |
|---|
