Plângere contravenţională. Sentința nr. 3953/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3953/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 5104/231/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
Judecătoria Focșani-Județul V.
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 3953
Ședința publică din data de 07. Octombrie .2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. N. -Judecător
GREFIER – Anișoara G.
Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petenta S.C.ING B. N.V.AMSTERDAM SUCURSALA BUCUREȘTI - LA C..AV.B. & ASOCIAȚII S.C.A. cu sediul in Bucuresti, . BUSINESS CENTER, nr.31, ., împotriva procesului verbal nr.33/226 întocmit la data de 01.04.2013 de intimata COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR V., cu sediul in mun. G., ., nr. 45 Bis, ., avind ca obiect plingere contraventionala.
Dezbaterile orale au avut loc in ședinta publica din data de 27.09.2013, cind s-au pus concluzii pe fondul cauzei, note consemnate in incheierea de ședinta din acea data care face parte integranta din prezenta, cind instanta in vederea deliberarii, a aminat pronuntarea cauzei pentru astazi 07.10.2013, cind:
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.04.2013 sub nr._, petenta . Amsterdam Sucursala București a solicitat în contradictoriu cu A. Națională pentru Protecția Consumatorului- Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor V., anularea procesului verbal . nr.33/226 din 01.04.2013 întocmit de intimata și pe cale de consecință exonerarea de la executarea măsurilor dispuse de agenții constatatori, suspendarea executării măsurilor complementare instituite de intimată și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată avansate cu ocazia litigiului.
In motivare, petenta a arătat că în data de 19.03.2013, reprezentanții CJPC V. au efectuat un control tematic la punctul de lucru al ING B., analizând contractul de credit de consum/investiții imobiliare (cu garanție ipotecară) nr._/04.02.2013, contract de credit și garanție nr._/13.03.2013, pliante publicitare ING credit de consum cu garanție ipotecară, ING ipotecar, ING personal- credit de nevoi persoanle și Ia-ți creditul ING. Prin procesul verbal s-a reținut că „Atât în formularele Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori cât și în conținutul contractelor de credit menționate mai sus, s-a constatat un mod de calcul al dobânzii variabile diferit de prevederile art. 37 alin 1 lit a) din OUG nr. 50/2010 modificată, respectiv utilizarea în componența dobânzii, în loc de indicele de referință ROBOR la 3 luni/Euribor la 12 luni, a altui indice de referință, denumit de Bancă rată de referință, calculat ca medie a indicilor de referință menționați anteror și prevăzuți de lege, pentru ultima lunp calendaristică încheiată ” . pentru aceste motive, petenta a fost sancționată contravențional cu avertisment și măsura complementară de reparare a deficiențelor constatate în termen de 15 zile.
Petenta a susținut că procesul verbal este afectat de nulitate fiind încheiat de către agenții constatatori ai CJPC V. cu încălcarea prevederilor legale mai sus citate, acestuia lipsindu-i o parte dintre mențiunile obligatorii, prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/20 31 respectiv:data săvârșirii contravenției; și neprecizarea organului la care se depune plângerea . Astfel, prevederile art. 17 din O.G, nr. 2/2001 conțin norme exprese privind nulitatea procesului - verbal în lipsa mențiunilor referitoare la data comiterii faptei contravenționale, aceasta nulitate putând fi constată și din oficiu de către instanța de judecată. În cuprinsul procesului-verbal, agenții constatatori au reținut în mod greșit împrejurarea că data săvârșirii pretinsei contravenții este data de 01.04.2013, respectiv data la care aceasta a fost constatată, întrucât, în măsura în care s-ar constata că petenta ar fi săvârșit pretinsa contravenție, data săvârșirii acesteia este data la care petenta a încheiat contractele de credit, pretinsa contravenție nefiind continuă, astfel încât data constatării să echivaleze cu data săvârșirii acesteia. In aceste condiții, se impune în mod evident concluzia că, data săvârșirii pretinsei contravenții este data încheierii contractelor de credit și nicidecum data constatării acesteia, astfel cum in mod greșit au reținut agenții constatatori din cadrul CJPC V. în Procesul-verbal; astfel cum s-a pronunțat în mod constant practica judiciară în materie, menționarea unei date greșite de săvârșire a contravenției echivalează cu lipsa acesteia.
Procesul-verbal cuprinde o altă neregulantate care atrage nulitatea, respectiv aceea că nu prevede organul competent să soluționeze plângerea formulată de contravenient, deși dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2011 prevăd in reci expres obligat a agentului constatator de a menționa „termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”
Mai mult decât atât, agenții constatatori nu au indicat ca temei de drept, în baza căruia poate fi formulată plângerea, art. 31 din O.G. nr. 2/2001 ci doar art. 21 alin. 1 și 2 din Constituție (accesul liber la justiție), fapt ce reprezintă o altă inadvertență legală . Potrivit art. 88 alin. (3) din OUG 50/2010 „Contestarea în instanță nu suspendă de drept executarea sancțiunilor contravenționale complementare dispuse".În acest sens, orice neregulă în completarea Procesului-verbal care face imposibilă sau îngreunează în orice fel exercitarea dreptului de a ne adresa instanței, aduce prejudicii grave societății deoarece nu beneficiază de suspendarea executării sancțiuni or complementare dispuse.
Mențiunea referitoare la depunerea plângerii la „instanța competentă" nu este de natură a îndeplini cerința legală, tocmai pentru că instanța nu este individualizată în niciun fel. Or, cerința legală tocmai asta are în vedere, includerea clara și transparentă a organului la care se depune plângerea.
Un alt motiv de nulitate susținut de petentă este inexistența faptei sancționate întrucât dobânda variabilă este în totală concordantă cu prevederile legale întrucât nu există un temei legal pentru a susține legalitatea calculului ratei dobânzii prin raportare la valoarea unui indice de referință dintr-o anumită dată calendaristică, în detrimentului calculului aceleiași rate a dobânzii prin raportarea la valoarea indicelui de referință dintr-o altă dată calendaristică sau în detrimentul determinării ratei dobânzii prin raportare la valorile indicelui de referință din mai multe zile. Acest aspect este nereglementat și lăsat astfel la latitudinea părților în temeiul libertății contractuale.
De asemenea, potrivit textului de lege sus menționat, rata dobânzii în contractele de credit pentru consumatori trebuie sa cuprindă un indice de referință si o marjă fixă, stabilită de către bancă.
Acest fapt nu este contestat iar în compunerea dobânzii apare media indicelui de referință indicat de către legiuitor. ROBOR la 3 luni (pentru credite în lei) sau EURIBOR la 12 luni (pentru credite în euro) și o marjă fixă.În compunerea dobânzii aplicate de subscrisa nu se regăsește niciun factor care să poată să fie ulterior influențat în mod direct de subscrisa, sau care să nu poată fi cercetat de către consumator și chiar anticipat, respectiv proiectat de acesta pentru întreaga perioadă de contractare. Acest fapt indică nivelul de transparență și predictibilitate al dobânzii, exact caracteristicile pe care chiar intimata le consideră ca fiind în realitate impuse de către legiuitor.
În plus, trebuie avut în vedere că legiuitorul nu a impus o anumită formulă, așa cum a făcut-o pentru calcularea dobânzii anuale efective (D.), ci a indicat câțiva factori componenti ai formulei pe care părțile contractante urmau să o alcătuiască și să o agreeze.
Enumerarea acestor indici de referință nu poate fi considerată limitativă, după cum susține intimata, ci doar exemplificativă, ea surprinzând doar trăsături pe care indicele utilizat în calculul dobânzii trebuie să le îndeplinească. Altfel spus, legiuitorul a impus folosirea unor indici de natura EURIBOR. ROBOR sau LIBOR, iar nu exclusiv a acestor indici în toate cazurile.
Motivul pentru care s-a folosit o medie aritmetică a indicelui de referință, iar nu un indice pentru o anumită dată calendaristică aleasă aleatoriu, nu prescrie necesitatea ca indicele de referință să fie determinat de la o dată anume, sau să fie o singura valoare pentru o dată calendaristică anume -, este deosebit de simplu și previzibil, respectiv pentru a se evita situația în care indicele ar fi la un maxim sau la un minim al perioadei alese, iar data aleasă ar fi ea însăși susceptibilă de apreciere ca fiind în detrimentul consumatorului. Așa cum se poate observa din tabelul cuprinzând indicii de referință atașat în probațiune la prezenta, nivelurile maxime sau minime pot modifica major rata de referință, media aritmetică a acestora fiind cea mai justă modalitate de calcul.
Astfel, s-a ales un mijloc de protecție reciprocă a părților semnatare ale contractului de împrumut, permis de altfel de art. 37, alin. (1) lit. a) din OUG nr. 50/2010.
În aceste condiții, apreciază că împrejurarea că, în determinarea ratei dobânzii propuse de către creditoare, este necesară efectuarea unei medii aritmetice, este rezonabilă si de o complexitate infinit mai mică decât cea a calculului D.. Consideră astfel că aserțiunile agenților constatatori potrivit cărora calculul ratei dobânzii ..necesită un calcul matematic suplimentar și nenecesar" sunt lipsite de substanță si nu pot fi reținute.I
In ceea ce privește suspendarea executarii măsurii complementare, petenta a arătat că punerea în executare a acestei măsuri ar fi de natură a aduce un prejudiciu grav și iremediabil, că nu au fost menționate în concret de către agenți măsurile efective ce se impun în acest sens. De asemenea, „repararea deficiențelor constatate" ar implica renegocierea contractelor in cauză cu debitorii și modificări la nivel fluxurilor operaționale, resurse umane și software pentru integrarea, gestionarea și monitorizarea separata a contractelor de credit astfel modificate, în raport de contractele de credit standard ale băncii.
In drept, au fost invocate prevederile art. 86 alin 4 din OUG 50/2010 și art. 31 din OG 2/2001
In dovedire, a fost solicitată proba cu înscrisuri și au fost anexate mai multe înscrisuri proces verbal de contravenție, contracte de credit, listă dobânzi .
Prin întâmpinarea depusă la data de 07.06.2013, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată arătând că în urma verificării documentelor puse la dispoziție de bancă s-a constatat un mod de calcul al dobânzii variabile diferit de prevederile art. 37 alin 1 lit a) din OUG 50/2010, respectiv utilizarea în componența dobânzii, în loc de indicele de referință ROBOR la 3 luni/ Euribor la 12 luni, a altui indice de referință, denumit de bancă rată de referință, calculat ca medie a indicilor de referință menționați anterior pentru ultima lună calendaristică. Legiuitorul a fost destul de specific și precis în stabilirea modului de calcul al dobânzii variabile, tocmai pentru eliminarea oricăror intervenții ale băncii și a oricăror confuzii, indicii de referință euribor, robor, libor la o anumită perioadă fiind indici publici, ușor a fi cunoscuți de către orice consumator tocmai pentru faptul că sunt publicați zilnic, pe când rata de referință stabilită de bancă ca medie a valorilor din ultima luna calendaristică necesită mai multe date pentru verificare, un calcul matematic și nenecesar. Mai mult, în contractele analizate, dobânda variază la 3 luni sau 12 luni, utilizându-se, astfel, medii calculate pe aceeași perioadă – ultima lună caracteristică încheiată, nu pe 3 luni sau 12 luni. A mai arătat că art. 37 alin 1 lit a) Legea 50/2010 a fost modificat prin legea 288/2010 pentru a înlocui prevederile inițiale, interpretative . Față de susținerea petentei cu privire la folosirea unor indici de natura euribor/robor/libor iar nu exclusiv a acestor indici în toate cazurile, intimata a menționat faptul că în legislație nu se regăsește această precizare. De asemenea, media aritmetică a indicilor nu este cea mai justă modalitate de calcul, scopul legii fiind ca piața serviciilor financiare să fie unitară în anumite privințe și transparentă.
Sancțiunea complementară aplicată cuprinde măsuri detaliate, iar prevederile OUG 50/2010 sunt foarte clare privind respectarea ad literam a legii prin calcul simplu al dobânzii ca suma între indici și marjă. Deși petenta a fost sancționată și în anul 2011 pentru aceeași faptă, nu a înțeles să intre în legalitate .
Cu privire la motivele de nelegalitate, intimata a menționat că fapta constatată este în formă continuă, data epuizării fiind aceea la carea dinamica contravențională s-a săvârșit.
Față de neprecizarea organului competent să soluționeze plângerea, intimata a relatat faptul că aceste mențiuni se regăsesc la pct. 58 din PVCC, iar formularele proceselor verbale sunt tipizate și aprobate prin Ordin ANPC nr. 420/19.10.2012.
A solicitat și respingerea cheltuielilor de judecată întrucât acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și nu se poate reține culpa procesuală a CJPC în promovarea prezentei cereri.
In drept, au fost invocate prevederile codului de procedură civilă, OG 21/1992, OUG 50/2010.
In probațiune, au fost anexate întâmpinării: adresa ANPC tematica de control, PVCC nr. 14/236/ 11.02.2011, decizia civilă nr. 660/2011, contracte de credit (f. 68-148)
Prin răspunsul la întâmpinare formulat, în esență, petenta a reiterat argumentația prezentată în cererea de chemare în judecată și a mai arătat că apărările intimatei sunt neîntemeiate.
Intimata a înțeles să formuleze precizări, în urma răspunsului la întâmpinare prin care a susținut motivele pentru care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In cauză, s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând procesul-verbal atacat, prin prisma motivelor invocate și probelor administrate, constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ /01.04.2013 (nr. 33/226) (f.15-16), întocmit de comisarul superior B. C. și comisarul superior V. Grațiela – agenți constatatori din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului - Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor V., petenta ING B. NV Amsterdam Sucursala București a fost sancționat cu avertisment și sancțiunea complementară a remedierii deficiențelor constatate prin procesul verbal în termen de 15 zile, întrucât „atât în formularele Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori cât și în conținutul contractelor de credit nr._/04.02.2013 și nr._/13.03.2013, s-a constatat un mod de calcul al dobânzii variabile diferit de prevederile art. 37 alin 1 lit a) din OUG nr. 50/2010 modificată, respectiv utilizarea în componența dobânzii, în loc de indicele de referință ROBOR la 3 luni/Euribor la 12 luni, a altui indice de referință, denumit de Bancă rată de referință, calculat ca medie a indicilor de referință menționați anteror și prevăzuți de lege, pentru ultima lună calendaristică încheiată ” Legiuitorul a fost destul de specific și precis în stabilirea mnodului de calcul al dobânzii variabile, pentru eliminarea oricăror intervenții ale Băncii și a oricăror confuzii, indicii de referintă Euribor/Robor/Libor la o anumită perioadă (1 lună, 3luni, 6 luni, 12 luni)fiind indici publici ușor a fi cunoscuți de orice consumator, pe când o rată de referință stabilită de bancă ca medie a valorilor din ultima lună calendaristică necesită mai multe date pentru verificare, un calcul matematic suplimentar (si nenecesar). Mai mult decât atât, în contractele analizate dobânda variază la 3 luni sau 12 luni, utilizându-se astfel medii calculate pe aceeași perioadă (ultima lună calendaristică) nu pe 3 luni sau 12 luni.
Actul de constatare a fost semnat de reprezentanții Agenției Focșani fiind semnnat de și înmânat petentei la data de 01.04.2013.
Întrucât petenta a formulat cererea în termenul legal, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal atacat.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal . ANPC nr._ /01.04.2013 (nr. 33/226) a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatoriii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data săvârșirii faptei – în mod continuu și data constatării faptelor 01.04.2013 precum și semnătura agentului constatator.
Rezultă așadar că nu este incident nici unul dintre cazurile de nulitate expresă prevăzute de OG nr.2/2001.
Petenta a criticat procesul-verbal pentru nelegalitate, invocând mai multe motive pe care instanța le va analiza pe rând.
- Astfel, aceasta a susținut că au fost încălcate dispozițiile art.16 și 17 din OG nr.2/2001, procesului verbal lipsindu-i mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității, respectiv data săvârșirii contravenției și organul la care se depune plângerea
Instanta urmează sa respingă aceste susțineri ca neîntemeiate deoarece nu a constatat ca ar fi existat o încălcare a prevederilor art. 16 si 17 din OG 2/2001.
In speță, contravenția în discuție este una continuă așa cum rezultă și din modul de formulare a art. 37 alin 1 lit a) din OUG nr. 50/2010: În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli: a) dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR la o anumită perioadă sau din rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului;” totodată, fiind o omisiune, o încălcare a unei obligații legale. Conform art. art. 13, alin. 2 din OG nr. 2/2001 ” În cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data constatării faptei. Contravenția este continua în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.” Contravențiile în discuție constau in perceperea luna de luna a unor dobanzi gresit calculate care evident că reprezintă situații de încălcare a unor obligații legale care durează în timp. Legiuitorul a reglementat de asemenea manieră conținutul contravențiilor în discuție, tocmai pentru a fi posibilă sancționarea acestui tip de contravenție, data săvârșirii faptei fiind asimilată cu data constatării faptei (în cazul contravenției continue), iar data constatării faptei este consemnată în procesul verbal de constatare în discuție, nefiind obligatoriu identica cu data întocmirii procesului verbal(01.04.2013). In cazul contraventiilor continue singura data care are relevanta este data constatării faptei, căci in acel moment se epuizează fapta contravențională. Astfel, contravenția constatată fiind continuă, ea cunoaște pe lângă momentul consumării, respectiv momentul când s-a stabilit calculul dobânzii în contracte cu nerespectarea dispozițiilor legale, și un moment al epuizării, al încetării acțiunii ilicite. Or, în speță, fapta s-a epuizat în momentul constatării ei de către inspectorii ANPC, dată când fapta se consideră săvârșită Prin urmare, nu sunt incidente în speță prevederile art. 17 din OG 2/2001 ce reglementează sancțiunea nulității absolute a procesului verbal în cazul lipsei mențiunii privind data săvârșirii faptei.
- Cu privire la neprecizarea organului la care se depune plângerea contravențională, instanța constată că nemenționarea instanței de judecată competente în cuprinsul procesului-verbal nu este prevăzută în dispozițiile art.17 din OG 2/2001 care prevăd cauzele de nulitate absolută și expresă, astfel încât sancțiunea care intervine în acest caz este nulitatea relativă, care operează în condițiile art.175 alin.1 Cod de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător. Prin urmare, pentru a opera nulitatea relativă sub acest aspect, este necesar ca petentului să i se fi produs o vătămare care să nu poată fi înlăturată în alt mod.
Or, având în vedere faptul că, în termenul legal, petenta a introdus plângerea la instanța de judecată competentă, se constată inexistența unei vătămări a petentei și, în consecință, apreciază că în cauză nu operează nulitatea relativă cu privire la aspectele invocate.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal contestat a fost legal întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea precum și existența unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit și sancțiunea aplicată.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil, și că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din actul normativ anterior indicat.
În sarcina petentei a fost reținută săvârșirea contravenției de nerespectarea a art. 37 alin 1 lit a) din OUG 50/2010, în condițiile în care agenții au constatat că în cazul contractelor de credit de consum/investiții imobiliare (cu garanție ipotecară) nr._/04.02.2013 (în anexa 3 a contractului) și Contract de credit și garanție ING Personal nr._/13.03.2013 (în anexa 2), dobânda aplicată de petentă se determină ca suma dintre: marja fixă și rata de referință constând în media aritmetică a indicelui de referință ROBOR la 3 luni (pentru credite în lei) sau EURIBOR la 12 luni (pentru credite în euro), calculată pentru ultima lună calendaristică încheiată. Rata de referință va fi revizuită lunar în prima zi lucrătoare bancară a fiecărei luni, iar noua rată de referință va fi preluată la aniversarea creditului. Valoarea ratei de referință poate fi verificată de împrumutat în locațiile ING B. prin consultarea documentului „lista de dobânzi” și de pe site-ul www.ing.ro.
Pententa a susținut că modul de calcul al dobânzii este în totală concordanță cu prevederile legale având în vedere faptul că:
a. 1) textul de lege nu precizează indicele de referință de la care dată calendaristică ar trebui utilizat de către bancă în calculul ratei dobânzii și că nu ar exista un temei legal pentru a susține legalitatea calculului ratei dobânzii prin raportare la valoarea unui indice de referință dintr-o anumită dată calendaristică, în detrimentului calculului aceleiași rate a dobânzii prin raportarea la valoarea indicelui de referință dintr-o altă dată calendaristică sau în detrimentul determinării ratei dobânzii prin raportare la valorile indicelui de referință din mai multe zile
și
a 2) potrivit textului de lege sus menționat, rata dobânzii în contractele de credit pentru consumatori trebuie sa cuprindă un indice de referință si o marjă fixă, stabilită de către bancă. Considerând că enumerarea acestor indici de referință nu poate fi considerată limitativă, ci doar exemplificativă, ea surprinzând doar trăsături pe care indicele utilizat în calculul dobânzii trebuie să le îndeplinească. Altfel spus, legiuitorul a impus folosirea unui indici de natura EURIBOR, ROBOR sau LIBOR, iar nu exclusiv a acestor indici în toate cazurile.
Instanța reține ca dobânda de referință (indicele monetar) este cea aferentă monedei in care se face creditul (LEI/USD/EUR) si reflecta rata dobânzii la care isi ofera reciproc depozite cele mai importante banci care opereaza pe piata interbancara romaneasca in cazul Robor, fie bancile internationale de prim rang in cazul Euribor, respectiv Libor. Valorile acestora sunt cotate pe perioade diferite -1 lună/3 luni/6 luni/1 an și se pot modifica zilnic, in functie de o . factori, printre care si evoluțiile pieței.ROBOR înseamnă rata dobânzii pentru depozitele plasate in RON. Conform Normei BNR nr. 4/1995 privind funcționarea pietei monetare interbancare, modificata prin Norma nr. 14/01.11.2007, Banca N. a Romaniei publica zilnic un nivel de referinta pentru depozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) pe piata interbancara monetara.
EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) inseamna rata dobanzii la care bancile europene se imprumuta intre ele in euro. Aceasta se calculeaza zilnic ca medie a dobanzilor practicate de cele mai importante banci din zona euro și se utilizeaza pentru creditele in euro cu dobanda variabila.
LIBOR (London InterBank Offered Rate) inseamna rata dobanzii la care bancile de pe piata londoneza se imprumuta intre ele. Se calculeaza ca medie aritmetica a ratelor de dobanda practicate de principalele banci pentru diverse valute (lire sterline, euro, dolari, franci elvetieni, yeni japonezi). Se utilizeaza pentru creditele ce au dobanda variabila.
Evolutia acestor indicatori este publică și poate fi urmărită atât pe site-ul oficial al Bănci Naționale a României cât și pe alte site-uri specializate, în media sau chiar la sediile oricăror bănci.
Contractele de credit cu dobanda variabila trebuie sa contina clauze care sa confere dobanzii caracter determinabil, iar acest caracter presupune ca părtile angrenate în contract sa poată, la momentul exigibilității obligației ce reprezintă obiectul contractului, sa determine in mod obiectiv întinderea acesteia (in cazul de fata- cuantumul dobanzii).
Din analiza prevederilor art. 37 alin 1 lit b) din OUG 50/2010, Instanța constată că legiuitorul a impus ca modalitatea de calcul a dobânzii să aibă ca referință un indice monetar și nu o medie a unor indici, textul legal fiind suficient de clar pentru a nu lăsa loc unor interpretări asupra a ceea ce poate însemna sau cum se poate calcula dobânda de referință.
Este evident că, deși textul legal prevede un calcul simplu între două valori cunoscute, totuși în contractele de credit întocmite de petentă, calculul dobânzii se realizează în două etape – prima a stabili o medie a indicilor de referință calculată pentru ultima lună calendaristică și - a doua – de a face suma dintre media stabilită și marja fixă. Prima etapă- cea de calculare a mediei presupune pentru consumator un efort suplimentar de a se informa asupra tuturor valorile indicilor pe perioada unei luni calendaristice (valori ce se pot schimba zilnic) apoi de a-i introduce în calculul mediei aritmetice. Faptul că în contractele de credit este menționată posibilitatea clienților de a consulta valorile indicelui de referință la sediul băncii sau pe site-ul Ing B. nu poate echivala cu facilitarea acestei operații, care în acest fel devine dificil de verificat pentru consumator și împietează asupra condiției de transparență pentru dobânda practicată de bancă.
Această modalitate de calcul se îndepărtează de la regula simplă și clară stabilită de legiuitor prin OUG 50/2010 și intra in contradicție flagranta si cu alte prevederi legale. Astfel: (i) conform art. 54 din Codul consumului (Legea nr. 296/2004), „vanzatorul (in cazul de fata banca) trebuie sa informeze consumatorii (adica imprumutatul) despre pretul final al produsului (creditul acordat) si sa ofere toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul”. Acest articol trebuie interpretat prin raportare la definitia pe care o da art. 2 pct. 24 din OG nr. 21/1992 valorii totale platibile de consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator. Cu alte cuvinte, banca, la momentul incheierii contractului, era obligata sa informeze cocontractantii cu privire la cuantumul total al dobanzii sau, in cel mai rau caz, trebuia sa ofere informatii exacte in legatura cu modalitatea in care se va forma cuantumul dobanzii, expresia „rata de referinta” fiind manifest ilegala. (ii) conform art. 93 lit. g) pct. 1 si 3 din OG nr. 21/1992, „variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, menționați in contract”, iar „formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract cu precizarea periodicitatii si/sau conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii cat si in sensul reducerii acesteia”. In plus, pct. 3 al lit. g) din OG nr. 21/1992 impune necesitatea indicarii in contract a unei formule clare și verificabile in functie de care se calculeaza cuantumul dobanzii.
Chiar dacă în compunerea dobânzii aplicate de bancă nu se regăsește niciun factor care să poată să fie ulterior influențat în mod direct de aceasta, totuși, prin operațiunea complexă pe care consumatorul trebuie să o facă pentru aflarea nivelului dobânzii, instanța nu poate reține argumentul petentei cu privire la nivelul de transparență și predictibilitate al acestui tip de dobândă, aceasta condiție nefiind îndeplinită în această speță.
De asemenea, va înlătura ca nefondată aprecierea petentei cu privire la intenția legiuitorului de a enunța în textul legal în mod exemplificativ sau descriptiv indicii de referință care ar fi esențialmente legați de anumite valute, respectiv euro (EURIBOR), leu (ROBOR) și lira sterlină (LIBOR ), întrucât dobânzile practicate în România la creditele în diverse monede se cuantifică în raport de acești 3 indicatori monetari, iar legiuitorul nu a lăsat la discreția părților contractante alegerea indicelui de referință.
Față de motivul enunțat de petentă cu privire posibilitatea folosirii unei medii aritmetice a indicelui de referință, iar nu un singur indice pentru o anumită dată calendaristică aleasă aleatoriu, Instanța reține faptul că petenta ignoră diferența majoră între cele două modalități de calcul ale dobânzii respectiv că cel propus de petentă în contractele sale adaugă o operațiune în plus pentru client – aceea de a face o medie aritmetică între aproximativ 30 de indici ca să poată ajunge la o valoare finală- situație care în mod cert descurajează orice consumator (chiar instruit în domeniul financiar- bancar)să procedeze în acest fel lună de lună. In concluzie este puternic afectat caracterul verificabil al dobânzii ceea ce se repercutează negativ asupra transparenței acestei clauze contractuale. D. fiind faptul că dobânda într-un credit reprezintă prețul împrumutului obținut, interesul clientului de a-si putea calcula și singur această prestație la care este obligat este evident. Dreptul consumatorului de a fi cu exactitate informat asupra trebuie garantat de bancă, aceasta având obligația legală de a pune la dispoziția clientului său date clare și gestionabile cu instrumentele unui om obișnuit, nu cu cele specializate.
Tocmai această unică dată în funcție de care se stabilește valoarea indicelui conferă caracter de predictibilitate a valorii acestuia ,dând posibilitatea beneficiarului creditului de a-și estima și verifica relativ simplu întinderea obligației sale, indiferent dacă valoarea indicelui se va afla la acea dată la un nivel maxim sau minim. Evoluția pieței poate influența atât valoarea unui indice cât și valoarea unei medii a acestora, nefiind o garanție că prin valoarea medie a indicelor dintr-o lună sa poate ajunge la cel mai just calcul. Această medie nu poate constitui nici o garanție pentru client că nivelul dobânzii va fi întotdeauna în favoarea sa, tocmai datorită variabilității indicilor, și nici o măsură de protecție reciprocă a părților semnatare ale contractului de împrumut.
Totodată, chiar dacă ar susține interesele consumatorului, această formulă de calcul nu este permisă de lege prin faptul că nu respectă tiparul prescris de legiuitor (indice+marjă fixă) - ecuație simplă, concisă,verificabilă cu ușurință de cel căruia îi este destinată.
Pentru aceste motive, instanța reține că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității, petenta făcându-se vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 37 alin. 1 lit. a din OUG nr. 50/2010 și sancționate prin avertisment conform art.7 alin 2 din OG 2/2001.De asemenea, măsura complementară luată de organele de control care au impus intimatei obligația reparării deficiențelor constatate în termen de 15 zile, este în deplină concordanță cu art. 88 alin 1 lit d) din OUG 50/2010.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, precum și cele ale art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit cărora printre criteriile ce vor fi avute în vedere la aplicarea sancțiunii se numără împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului. Circumstanțele învederate de agenții constatatori îndreptățesc aprecierea că gradul de pericol social al faptei este ridicat, cu atât mai mult cu cât conduita petentei este vădit necorespunzătoare obligației de a aplica în mod corespunzător modul de calcul al dobânzii variabile în contractele de credit derulate. Mai mult, respectarea acestei dispoziții legale a mai fost verificată și în anul 2011, când agenții ANPC au sancționat pentru această abatere .- intermediarul serviciilor financiare pe care le oeferea ING B. în calitate de creditor/împrumutător- fiind supuse analizei contracte de credit încheiate de această bancă cu diferite persoane fizice. Prin decizia Instanței de recurs nr. 660/2011 din 25.10.2011 în cadrul dosarului_ a Tribunalului V. s-a respins plângerea contravențională formulată de intermediar și s-a reținut că este o diferență clară între medie și indice în calculul dobânzii și că au fost încălcate prevederile art. 33 alin 2 dinOUG 50/2010, care dispun în sensul că acest indice trebuie să fie disponibil publicului, informațiile din contractele de credit trebuind să fie complete, clare și ușor de înțeles, mai mult, banca are obligația de a oferi informații detaliate sau explicate suplimentar pentru ca toți consumatorii să aleagă o ofertă în cunoștință de cauză .
Ca atare, încă din 2011 s-a constatat că dispoziția obligatorie din art. 37 alin 1 lit a OUG 50/2010 nu este respectată în cadrul contractelor de credit încheiate de bancă. Prin procesul verbal de contravenție nr. 14/236/ 11.02.2011 se aplicase aceeași măsură complementară de remediere a deficiențelor în termen de 15 zile. In aceste condiții, instanța observă că la doi ani de când această măsură a rămas definitivă, banca nu a depus diligențele pentru a remedia această deficiență .
Față de susținerea petentei că nu sunt precizate măsurile concrete ce trebuie luate, instanța apreciază că banca avea posibilitatea efectivă de a demara modificarea acestei clauze măcar în contractele supuse controlului, astfel încât formula de calcul a dobânzii să îndeplinească condiția legalității .
Totodată, potrivit art. 40din OUG 150/2010 este în mod vadit trasată posibilitatea băncii de a adapta clauzele contractuale modificărilor aduse de legislație. In acest scop în acest articol lege se stipulează (1) Sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul creditorului să modifice unilateral clauzele contractuale fără încheierea unui act adițional, acceptat de consumator.(3) În cazul modificărilor impuse prin legislație, nesemnarea de către consumator a actelor adiționale prevăzute la alin. (1) este considerată acceptare tacită.
Intrucât modul de calcul al dobânzii în această formă a fost instituit prin Legea 288/2010, înlocuindu-se formularea inițială a articolului 37 alin 1 lit a din OUG 50/2010, cu cea actuală - mai clară și mai riguroasă, rezultă că este vorba despre o modificare în contract impusă de lege, executată de creditor și la care consumatorul poate consimți chiar și tacit.
. implică anumite cheltuieli materiale ale băncii, însă prin acestea se asigură respectarea legii în desfășurarea raporturilor contractuale, deziderat pentru care nici un efort suplimentar nu poate fi decât folositor.
Cu privire la sancțiunea principală a avertismentului și cea complementară de remediere a deficiențelor, trebuie observat că acestea au fost individualizate corect, aceastea respectând principiul proporționalității cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petentă.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petentă.
Față de soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză-respingerea plângerii și menținerea integrală a procesului-verbal ca legal și temeinic, cererea de exonerare de la executarea sancțiunilor și cea de suspendare a măsurii complementare vor urma soarta acțiunii principale, având în vedere caracterul de accesoriu al acestor cereri față de cea a anulării procesului verbal.
Va fi respinsa cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata (onorariu avocat în sumă de 14.851,23 lei dovedit prin factură fiscală . nr. 0276/23.04.2013 și extras de cont din 09.05.2013), întrucât intimata nu se afla in culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIV E
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E:
Respinge plângerea formulată de S.C.ING B. N.V.AMSTERDAM SUCURSALA BUCUREȘTI - LA C..AV.B. & ASOCIAȚII S.C.A. cu sediul in Bucuresti, . BUSINESS CENTER, nr.31, ., în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR- COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR V., cu sediul in mun. G., ., nr. 45 Bis, ., jud.G., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată .
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.10.2013.
Președinte, Grefier,
M. N. Anișoara G.
Red. M.N. / Tehn. A.G.
Ex.3/ 11.11.2013
| ← Succesiune. Sentința nr. 3955/2013. Judecătoria FOCŞANI | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1468/2013.... → |
|---|
