Plângere contravenţională. Sentința nr. 1523/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1523/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 18-07-2013 în dosarul nr. 4730/232/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA GĂEȘTI
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1523
Ședința publică de la 18.07.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M.
Grefier: M. A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională OG 37/2007privind pe petenta . SRL, cu sediul în Cluj – N., .. 23, . și pe intimatul I.G.P.R. – SECȚIA POLIȚIE AUTOSTRĂZI, BIROUL A 1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița.
Mersul lucrărilor și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării din data de 04.07.2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp, a amânat pronunțarea la data de 08.07.2013 când din aceleași motive a amânat pronunțarea la data de 18.07.2013, când a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată că:
Prin cererea înregistrată la data de 29.10.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Găești, petenta . SRL, în contradictoriu cu intimatul I.G.P.R. – SECȚIA POLIȚIE AUTOSTRĂZI, BIROUL A 1 a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 24.09.2012, solicitând instanței ca în urma citării și administrării probatoriului, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului verbal . nr._ emis la 24.09.2012 întocmit de intimat, ca nefondat; să se înlăture sancțiunea amenzii aplicată petentei prin procesul verbal mai sus menționat și prin înștiințarea de plată aferentă acestuia; să fie obligat intimatul la plata cheltuielilor de judecată, în cazul în care se va opune admiterii prezentei, pentru următoarele motive:
La data de 24.09.2012, în jurul orelor 10,25, petentei i s-a întocmit procesul verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor . nr._, de către d-nul M. I., agent constatator, angajat al S.P.A. - Biroul A1.
Petenta a fost sancționată pentru faptul că la data de 24.09.2012, conform susținerilor agentului constatator, în urma controlului efectuat în trafic la km 60 pe autostrada A1 asupra autoutilitarei Iveco cu numărul de înmatriculare_ aparținând petentei nu s-a prezentat numărul necesar de diagrame tahografice și nici un formular care să ateste activitatea anterioară. Agentul constatator a mai afirmat că a fost prezentată doar diagrama din aparatul tahograf care a fost reținută în scop probator.
S-a apreciat astfel că petenta nu a respectat obligația stabilită de dispozițiile art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. 37/2007 cu modificările și completările ulterioare, privind neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice și astfel a fost sancționată potrivit art. 9 alin. 1 lit. c din aceeași ordonanță cu amendă contravențională în valoare de 6000 lei.
Procesul verbal atacat este nefondat întrucât fapta reținută în sarcina petentei nu reprezintă o contravenție prevăzută de O.G. 37/2007.
În fapt, cu ocazia controlului efectuat de agentul constatator, odată cu prezentarea diagramei tahografice au fost prezentate și două certificate de desfășurare a activității care conțineau activitatea anterioară a conducătorului auto și care ilustrau totodată că acesta nu a săvârșit activitatea de conducere.
Aceste certificate au fost de asemenea reținute de către agentul constatator, însă acesta nu a menționat nimic cu privire la acest aspect.
Prin prezentarea celor două certificate de desfășurare a activității (anterioare) conducătorul auto nu era obligat să prezinte un număr de 28 de diagrame tahografice, aceste certificate având chiar scopul de a înlocui diagramele și de a motiva activitatea ce a desfășurat-o conducătorul retroactiv controlului rutier.
Totodată s-a precizat că nu au fost respectate prevederile art. 16 din O.G. 2/2001, unde se prevede că în procesul verbal trebuie să se completeze în mod obligatoriu instituția din care face parte agentul constatator, însă în cazul de față acesta s-a mărginit în a trece doar inițialele instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea, respectiv I.G.P.P.- S.P.P., din cauza acestui fapt petenta se află în imposibilitatea de a lua la cunoștință care este instituția publică de care a fost sancționată, ori dacă aceasta este de fapt în măsură să o sancționeze în cadrul atribuțiilor pe cale le are.
De asemenea, agentul constatator a încălcat cu rea credință prevederile art. 19 din O.G. 2/2001, unde se prevede că în cazul în care procesul verbal nu este încheiat de față cu contravenientul, este necesară prezența și semnătura a cel puțin unui martor asistent.
Cu toate acestea, agentul constatator a specificat în procesul verbal că din cauza specificului autostrăzii nu a putut fi identificat niciun martor. Consideră că această afirmație ilustrează clar atitudinea abuzivă a agentului constatator, ținând cont că autostrada este circulată și totodată este prevăzută cu o bandă de urgență, astfel încât era extrem de facilă identificarea unui martor care să confirme cele expuse în procesul verbal.
Consideră că se impune în cazul de față aplicarea principiului in dubio pro reo, astfel încât raportat la speța actuală se consideră că nu sunt prezentate dovezi care să ateste că petenta a săvârșit contravenția din procesul verbal. Intimatul nu a făcut dovada temeiniciei procesului verbal și nici nu a putut dovedi dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția petentei.
În concluzie, pentru aceste motive, s-a solicitat să se dispună anularea procesului verbal de contravenție atacat întrucât nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționată și să se înlăture sancțiunea amenzii aplicată petentei prin procesul verbal mai sus menționat.
În drept au fost invocate prevederile art. 16, 17, 18 și următoarele din OG 2/2001, art. 8, 9 și următoarele din OG 37/2007, art. 274 cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii a fost indicată proba cu acte și martori.
S-au depus la dosar în copie înscrisurile aflate la filele 8-9.
La data de 08.01.2013 intimatul a formulat întâmpinare la plângerea formulată de societatea contestatoare, prin care solicită anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/24.09.2012 emis de intimat.
Față de susținerile contestatoarei, s-a solicitat respingerea acțiunii acesteia ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:
În data de 14.09.2012, acționând pe linia respectării timpilor de conducere și odihnă pe Autostrada București – Pitești în zona km 60, agentul de poliție M. I. din cadrul I.G.P.R. – Secția de Poliție Autostrăzi – Biroul de Poliție A1, a oprit pentru control autocamionul marca Iveco cu numărul de înmatriculare_, ce tracta semiremorca cu numărul de înmatriculare_ .
La volanul autoutilitarei a fost identificat numitul Soproșanu S., care, la solicitarea agentului de poliție, nu a putut prezenta diagramele tahograf din ultimele 28 de zile, declarând verbal faptul că nu are asupra sa decât diagrama din aparatul tahograf, întrucât a fost în concediu precum și faptul că nu deține certificat de atestare a activității.
Astfel, conducătorul auto nu a putut prezenta un certificat de atestare a activităților întocmit de coordonatorul de transport al societății, din care să reiasă că, în această perioadă nu a condus un vehicul din cele la care se face referire Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (C.E.) nr. 561/2006.
Conform Regulamentului Consiliului (C.E.E.) nr. 3821/1985 în situația în care, în perioada supusă controlului, un conducător de autovehicul este în concediu medical, concediu de odihnă sau a condus autovehicule exceptate de la prevederile acestui regulament, angajatorul trebuie să-i elibereze un Formular de atestare a activității A.E.T.R., acest formular trebuind să fie obligatoriu în posesia conducătorului de autovehicul la data și ora controlului, și nu la sediul firmei, evitându-se astfel posibilitatea întocmirii cu o dată anterioară.
Astfel, s-a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 24.09.2012, conform art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. 37/2007, contravenție sancționată de art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ, stabilindu-se amendă contravențională în cuantum de 6000 lei.
Exemplarul nr. 2 al procesului verbal a fost comunicat persoanei juridice în calitate de contravenient la sediul acesteia, conform prevederilor O.G. 2/2001, aspect menționat în cuprinsul procesului verbal.
S-a solicitat să se constate că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea prevederilor O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, agentul constatator a făcut aplicarea corectă a O.G. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, aplicând sancțiunea contravențională corectă.
Procesul verbal a fost completat în mod corect de agentul constatator, răspunderea contravențională aparținând persoanei juridice pentru fapta săvârșită de prepusul său, conform prevederilor legale.
Conform prevederilor art. 19 alin. 1 din O.G. 2/2001, procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Conform prevederilor art. 19 alin. 3 din același act normativ, în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.
Datorită specificului autostrăzii, unde de obicei se circulă cu viteze mari și conducătorii auto nu pot fi opriți în condiții de siguranță, la momentul întocmirii procesului verbal nu a putut fi identificat un alt martor asistent, aspect menționat în conținutul procesului verbal.
Astfel, în contextul în care agentul constatator a respectat prevederile legale, nu se poate reține comportamentul abuziv al acestuia.
În ceea ce privește presupusa nulitate a procesului verbal pe motiv că au fost indicate doar inițialele Secției de Poliție Autostrăzi, s-a solicitat să fie respinsă ca neîntemeiată, întrucât societății petente nu i s-a produs nici o vătămare, în contextul în care citația și copia plângerii contravenționale au fost trimise intimatei I.G.P.R.- Secția de Poliție Autostrăzi. De altfel, tipizatul procesului verbal nu conține spațiu suficient pentru indicarea întregii denumiri a instituției emitente, respectiv „Inspectoratul General al Poliției Române – Secția de Poliție Autostrăzi – Biroul de Poliție al Autostrăzii A1.”
S-a solicitat să se observe că fapta pentru care petenta a fost sancționată contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, s-a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de către agentul constatator. Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprindă constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În concluzie, s-a solicitat să se respingă ca neîntemeiată plângerea introdusă de petentă, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 24.09.2012, pentru considerentele menționate în cuprinsul prezentei întâmpinări.
S-au atașat întâmpinării în copie înscrisurile aflate la filele 21-25.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță, instanța apreciază plângerea petentei ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele argumente:
Prin procesul-verbal atacat, petenta a fost sancționată contravențional în baza art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. 37/2007, raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ, cu 8000 lei amendă.
Fapta reținută în sarcina acesteia constă în aceea că:
În data de 14.09.2012, acționând pe linia respectării timpilor de conducere și odihnă pe Autostrada București – Pitești în zona km 60, agentul de poliție M. I. din cadrul I.G.P.R.- Secția de Poliție Autostrăzi – Biroul de Poliție A1, a oprit pentru control autocamionul marca Iveco cu numărul de înmatriculare_, ce tracta semiremorca cu nr._ .
La volanul autoutilitarei a fost identificat numitul Soproșanu S., care, la solicitarea agentului de poliție, nu a putut prezenta diagramele tahograf din ultimele 28 de zile, declarând verbal faptul că nu are asupra sa decât diagrama din aparatul tahograf, întrucât a fost în concediu precum și faptul că nu deține certificat de atestare a activității.
Petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 6000 de lei.
În drept, potrivit art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. 37/2007, „următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: (…) neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital”.
Conform art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ, contravenția de mai sus se sancționează cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
Conform art. 9 alin. 4 din O.G. 37/2007, „contravențiile prevăzute în prezenta ordonanță se constată și se sancționează de către personalul cu atribuții de inspecție și control din cadrul Autorității Rutiere Române A.R.R., de către personalul cu atribuții de inspecție și control din cadrul Inspecției Muncii - I.M., Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și de către polițiștii rutieri, potrivit competențelor ce le revin”.
Analizând cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, cu prioritate sub aspectul legalității sale conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate expresă care să poată fi invocate de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cu privire la susținerea petentei că au fost încălcate dispozițiile art. 16 din O.G. 2/2001, unde se prevede că în procesul verbal trebuie să se completeze în mod obligatoriu instituția din care face parte agentul constatator, însă în cazul de față acesta s-a mărginit în a trece doar inițialele instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea, respectiv I.G.P.P.- S.P.P., instanța reține că:
Nesocotirea acestor prevederi - art. 16 din O.G. 2/2001 - nu poate atrage o nulitate absolută, ci eventual una relativă a procesului verbal contestat. Nerespectarea respectivelor dispoziții poate duce la nulitatea relativă a procesului verbal, dar numai în măsura în care este dovedită o vătămare care nu poate fi altfel înlăturată. Or, în cauză nu s-a invocat și nici nu s-a dovedit o astfel de vătămare de către petentă, motiv pentru care apărarea acesteia va fi înlăturată. Susținerea acesteia în sensul că nu și-a putut pregăti apărarea întrucât nu a avut cunoștință de instituția din care face parte agentul constatator nu poate fi primită, din moment ce ea și-a exprimat toate nemulțumirile legate de procesul verbal contestat în plângerea formulată în fața instanței.
În plus, este evident că agentul constatator a indicat inițialele instituției din care face parte în cuprinsul procesului verbal contestat, respectiv I. S. BIROUL A1. Numai numele, prenumele și calitatea agentului constatator sunt elemente prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, conform art. 17 din O.G. 2/2001, nu și denumirea instituției din care face parte agentul constatator.
De asemenea, nesocotirea prevederilor art. 19 din O.G. 2/2001 nu poate atrage o nulitate absolută, ci eventual una relativă a procesului verbal contestat. Art. 19 alin. 1 statuează că: procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Petenta trebuia să invoce și să dovedească o vătămare care i s-a cauzat prin nerespectarea art. 19 din O.G. 2/2001, așa cum impune art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal, ceea ce nu s-a întâmplat.
În plus, contrar celor susținute de petentă, anume că fapta reținută nu constituie o contravenție prevăzută de O.G. 37/2007, această faptă este prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. 37/2007, fiind indicat în mod corect atât textul care o prevede, cât și textul care o sancționează.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată în mod direct, prin propriile simțuri ale agentului constatator.
Referitor la declarația martorului Soproșanu S., care arată că a prezentat agentului constatator certificat AETR, instanța o apreciază drept subiectivă, acesta încercând să obțină o evitare a angajării răspunderii contravenționale în privința petentei, al cărei angajat a fost. Agentul constatator nu ar fi avut niciun motiv, în cazul în care se prezenta un asemenea certificat, să aplice sancțiunea contravențională.
Petenta trebuia să aibă grijă să asigure prezența la bordul vehiculului a celor 28 de diagrame tahograf, fie să elibereze șoferului la plecarea în cursă un certificat de atestare a activităților.
Din procesul verbal de contravenție și din raportul agentului constatator rezultă că șoferul autovehiculului nu a prezentat numărul necesar de diagrame tahograf și nici documentele din care să reiasă o situație care să justifice lipsa diagramelor prevăzute de lege.
Acestea fiind arătate, chiar dacă petenta ar fi prezentat ulterior, în cursul judecării plângerii contravenționale, documente justificative pentru lipsa diagramelor cerute de lege, totuși, dacă acestea nu au fost prezentate la momentul controlului în trafic, contravenția reținută în sarcina sa subzistă. Chiar dacă petenta ar fi depus în instanță un act care să justifice lipsa diagramelor care nu au putut fi prezentate, acesta nu poate dovedi existența acestor documente la data controlului la bordul vehiculului și nici prezentarea acestora agentului constatator.
Petenta ar fi trebuit să își instruiască angajații cu privire la reglementările în vigoare relative la transporturile rutiere și să nu piardă din vedere că lipsa diagramelor este o abatere gravă în contextul în care tahograful reprezintă o măsură de prevenire a evenimentelor rutiere, cu ajutorul căruia se pot verifica timpii de conducere și de odihnă ale conducătorilor auto.
Conducătorul auto trebuia să folosească diagrama tahograf pentru a înregistra timpii de conducere și de odihnă, să prezinte numărul necesar de 28 de diagrame tahograf la solicitarea agentului constatator sau să aibă la bordul autovehiculului formularul de atestare a activității care să justifice lipsa diagramelor în cauză, ceea ce nu s-a întâmplat.
Față de toate acestea, instanța constată că în cauză s-a dovedit săvârșirea de către petentă, cu vinovăție, a faptei pentru care a fost sancționată prin procesul-verbal de contravenție contestat.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat, instanța va analiza în continuare sancțiunea aplicată de agentul constatator, așa cum impune art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Instanța constată că sancțiunea pecuniară constând în 6000 lei amendă a fost aplicată cu respectarea limitelor impuse de lege, respectiv între 4000 și 8000 de lei, reprezentând cuantumul mediu.
Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și suficientă pentru a atrage atenția contravenientei, putând-o determina să adopte pe viitor un comportament adecvat.
Având în vedere considerentele menționate, instanța urmează să respingă plângerea petentei, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de pe petenta . SRL, cu sediul în Cluj – N., .. 23, ., în contradictoriu cu intimatul I.G.P.R. – SECȚIA POLIȚIE AUTOSTRĂZI, BIROUL A 1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița,
ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal contestat . nr._ emis la 24.09.2012.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 18.07.2013.
Președinte,
M. M.
Grefier,
M. A. C.
Red.M.M.
Tehnored.B.M.
Ex.2/ 11.08.2013
O.D.C.P.8528
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2486/2013.... | Anulare act. Sentința nr. 395/2013. Judecătoria GĂEŞTI → |
|---|
