Plângere contravenţională. Sentința nr. 2590/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2590/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 10110/315/2012*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA GĂEȘTI
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2590
Ședința publică de la 02.12.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M.
Grefier: M. - A. B.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta ., cu sediul în Câmpulung, .. 8, ., ., județul Argeș, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, . Dâmbovița.
Mersul lucrărilor și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării din data de 28.11.2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2013 când a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la Judecătoria Târgoviște la data de 30.10.2012, petiționara ., cu sediul în Câmpulung, .. 8, ., ., jud. Argeș, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, jud. Dâmbovița, a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/12.10.2012, întocmit de către agentul constatator I. C., din cadrul intimatului, solicitând anularea acestuia.
Prin sentința civilă nr. 5643 pronunțată la data de 03.12.2012 Judecătoria Târgoviște a declinat spre competentă soluționare cauza privind pe petenta . și pe intimatul I.P.J. DÂMBOVIȚA, în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 21.02.2013 Judecătoria Găești a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea dosarului Judecătoriei Câmpulung, județul Argeș.
Prin sentința civilă nr. 878 pronunțată la data de 18 aprilie 2013 Judecătoria Câmpulung a declinat spre competentă soluționare cauza, în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
În fapt, se motivează de către petiționară că procesul verbal este nul, șoferul B. I. M. a fost sancționat pe raza orașului Găești, conducând auto_, dar acesta nu a fost niciodată și nici nu este salariatul societății. B. I. D. a încheiat un contract de închiriere la data de 10.05.2010, acesta nu a mai respectat contractul nr. 1053 din 10.05.2010 de a ceda autoutilitara societății S., drept pentru care la data de 27.07.2012 i-a înmânat o adresă prin intermediul căreia solicita rezilierea contractului. B. I. D. nu i-a predat copia conformă, menționând că a pierdut-o. Acesta a condus auto_ în interes personal și a utilizat abuziv copia conformă. Ulterior proprietarul a cedat autoutilitara fiului său B. I. M. și nu a mai respectat prevederile contractuale.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție.
A arătat că prin procesul verbal de contravenție sus menționat petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4.000 lei și avertisment deoarece la data de 12.10.2012, în jurul orelor 17,30, pe DN 7 Găești, în calitate de conducător angajat al persoanei juridice cu numele de mai sus a condus autoutilitara_ pe DN 7 în localitatea Găești și fiind oprit pentru control s-a constatat faptul că la data de 29.09.2012 nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică cu mai mult de 3 ore, în perioada 03.15 – 09.35. Nu a putut prezenta pentru control diagramele tahograf din 02/03.10.2012 și nici anexa la reg. 561/2006 pentru această perioadă, faptă prevăzută și pedepsită de disp. art. 8 alin. 1 pct. 6, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din OG 37/2007 și art. 8 alin. 1 pct. 31 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din O.G. 37/2007 modificată.
Contrar celor susținute de petentă arată intimatul că fapta contravențională a fost constatată în mod direct și nemijlocit de agentul constatator, astfel că revine petentei obligația de a aduce probe cu care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție.
Agentul constatator a oprit în trafic autovehiculul condus de B. I. M., menționat ca martor asistent în procesul verbal de contravenție, care a dovedit calitatea de angajat al petentei prin prezentarea unei legitimații de serviciu.
De asemenea, agentul constatator a solicitat pentru control diagramele tahograf, ocazie cu care a constatat că șoferul nu poate prezenta pentru control diagramele din data de 02, respectiv 03.10.2012, (pentru care petenta a fost sancționată cu avertisment), iar la data de 29.09.2012, conform diagramei tahograf nu a respectat perioada minimă de odihnă redusă cu mai mult de 3 ore, în intervalul orar -03.15 - 09.35.
Se mai precizează de către intimat faptul că întrucât petenta este titular al licențelor de transport aceasta este responsabilă pentru operațiunile de transport efectuate și implicit este persoana trasă la răspundere contravențională pentru încălcarea dispozițiilor legale. În condițiile în care pretinde că licența de transport și copia conformă a fost încredințată numitului B. D. - care ar fi pierdut-o, petenta trebuia să solicite A.R.R. Argeș retragerea licențelor.
Nu este suficient ca petenta să invoce lipsa calității procesuale active, ci trebuie să facă dovada în concret a susținerilor sale menționate în plângere.
Din raportul agentului constatator, interpretare diagramă tahograf, coroborate cu cele consemnate în procesul verbal de sancționare contravențională, rezultă vinovăția certă și fără echivoc a petentei.
Probe: înscrisuri.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță, instanța apreciază plângerea petentei ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele argumente:
Prin procesul-verbal atacat, petenta a fost sancționată contravențional astfel:
- în baza art. 8 alin. 1 pct. 6 din O.G. 37/2007, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ, stabilindu-se amendă în cuantum de 4.000 lei;
- în baza art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. 37/2007, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ, stabilindu-se avertisment.
Fapta reținută în sarcina sa constă în aceea că la data de 12.10.2012, în jurul orelor 17,30, pe DN 7 Găești, în calitate de conducător angajat al persoanei juridice cu numele de mai sus a condus autoutilitara_ pe DN 7 în localitatea Găești și fiind oprit pentru control s-a constatat faptul că la data de 29.09.2012 nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică cu mai mult de 3 ore, în perioada 03.15 – 09.35. Nu a putut prezenta pentru control diagramele tahograf din 02/03.10.2012 și nici anexa la reg. 561/2006 pentru această perioadă.
Analizând cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, cu prioritate sub aspectul legalității sale, conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate expresă care să poată fi invocate de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cu privire la susținerea petentului în sensul că nu este menționat în cuprinsul procesului verbal un martor asistent, ceea ce, în opinia sa, atrage nulitatea procesului verbal, instanța reține că, potrivit art. 19 alin. 1 din O.G. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Întrucât contravenienta – persoană juridică – nu era de față la încheierea procesului verbal, în conformitate cu prevederile art. 19 din O.G. 2/2001, agentul constatator a consemnat datele conducătorului auto la rubrica „martor asistent”, ceea ce în opinia instanței este corect.
Procesul verbal a fost completat în mod corect de agentul constatator, răspunderea contravențională aparținând persoanei juridice, pentru fapta săvârșită de prepusul său, conform prevederilor legale.
Din raportul agentului constatator reiese că șoferul a prezentat la momentul opririi în trafic o legitimație de serviciu care atesta că era angajatul societății la acel moment.
Chiar dacă șoferul nu ar fi fost angajatul petentei, așa cum a susținut și în declarația de martor dată în fața instanței, petenta este titular al licențelor de transport, de aceea în mod just a apreciat agentul constatator că aceasta este responsabilă pentru operațiunile de transport efectuate și implicit este persoana trasă la răspundere contravențională pentru încălcarea dispozițiilor legale. În condițiile în care petenta pretinde că licența de transport și copia conformă au fost încredințate numitului B. D. - care ar fi pierdut copia conformă, petenta trebuia să solicite A.R.R. Argeș retragerea licențelor. Totodată, conform O.G. 37/2007, sancțiunile se aplică proprietarului licenței, iar nu celui care a închiriat autovehiculul de la proprietar și a primit licența.
De asemenea, petenta se limitează să invoce în plângere unele aspecte de natură să o exonereze de răspunderea contravențională, dar susținerile sale nu sunt în niciun fel dovedite, fiind simple afirmații lipsite de suport probator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată că săvârșirea faptelor reținute în sarcina petentei a fost observată în mod direct, prin propriile simțuri ale agentului constatator, care a procedat la analizarea diagramelor tahograf.
Oricum, săvârșirea acestor fapte reiese din cuprinsul diagramelor tahograf depuse la dosarul cauzei și din conținutul procesului verbal contestat, care se coroborează cu raportul agentului constatator.
De altfel, însuși conducătorul auto audiat în calitate de martor a relatat că este adevărat că nu a respectat perioada de odihnă, constatându-se mai multe nereguli.
De altfel petenta nu contestă că a săvârșit faptele care i se impută, ci se limitează a ataca procesul verbal sub aspectul că nu ea trebuia sancționată, ci proprietarul B. I. D. sau B. I. M. – șoferul.
Este adevărat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația de a dovedi săvârșirea faptelor imputate petentului incumbă autorităților statului, însă respectarea principiilor fundamentale care se desprind din cuprinsul Convenției Europene a Drepturilor Omului presupune să nu se ajungă la impunerea unor condiții exagerate, imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.
Conduita pasivă a petentei, care nu aduce vreo probă în sprijinul afirmațiilor sale, așteptând exclusiv din partea intimatului o atitudine activă, în sensul de a-și dovedi susținerile din procesul verbal, intră în contradicție cu principiul egalității armelor – care stă la baza oricărui proces echitabil, ceea ce presupune tratarea egală a părților, fără ca una dintre ele să fie favorizată în raport cu cealaltă, fiecărei părți trebuind să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul, asigurându-se astfel un just echilibru între părți.
Din aceasta perspectivă, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. Această observație nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar putea perturba în mod grav funcționarea autorităților statului, deoarece ar face extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, precum cea din prezenta cauză. Astfel, Curtea Europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor sale ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
D. urmare, în cauza de față, instanța va ține seama și de prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent, autoritatea (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. În acest sens, Curtea Europeană a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumții de fapt și de drept. Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare (cauza Salabiaku împotriva Franței). Prin raportare la prezenta cauză, instanța consideră că aplicarea prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal atacat nu depășește limitele rezonabile mai sus arătate.
Față de cele mai sus arătate, instanța apreciază că, în cauză, s-a dovedit săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina petentei.
Referitor la sancțiunile aplicate de agentul constatator, în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța apreciază că acestea sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, acestea putând atrage atenția contravenientului și putându-l determina să adopte pe viitor un comportament adecvat în societate.
Având în vedere considerentele menționate, instanța urmează să respingă plângerea petentei ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de pe petenta ., cu sediul în Câmpulung, .. 8, ., ., județul Argeș, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, . Dâmbovița,
ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal contestat . nr._/12.10.2012 și toate măsurile dispuse în baza acestuia.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 02.12.2013.
Președinte,
M. M.
Grefier,
B. M. - A.
Red. Tehn. M.M.
Ex. 2 / 30.12.2013
ODCP 8528
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2534/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2589/2013.... → |
|---|
