Anulare act. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 10699/121/2011**
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința publică din data de 20.11.2013
Președinte – E. P.
Grefier – G. O.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile având ca obiect „anulare act” formulată de reclamanta D. G., domiciliată în G., ., ..5 în contradictoriu cu pârâții N. V., domiciliată în sector 5, București, ..38, . și Municipiului G. prin Primar cu sediul în G., ..
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 30.10.2013 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26.09.2011 pe rolul Tribunalului G. – Secția Comercială, sub dosar nr._, reclamanta D. G., în contradictoriu cu pârâții M. G. prin Primar și N. V., a solicitat anularea Protocolului de predare – preluare nr._/03.02.2011. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este proprietara unui garaj edificat, cu Autorizația de construire nr._/IV/21.08.1992 și cu certificatul de urbanism cu același număr, pe terenul proprietatea Primăriei G., de către soțul defunct D. I., garaj construit din beton și cărămidă, cu subsol în suprafață de 21 m.p., autorizația de construire fiind valabilă până la restructurare urbană.
A precizat reclamanta că pârâtei N. V. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 118,6 m.p., situat în fosta stradă Deșteptării nr. 10, prin Sentința civilă nr. 279/05.02.2007 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, dosar în care reclamanta nu a fost parte.
A învederat reclamanta că, la data de 03.02.2011,P primăria G., prin Protocolul de predare – preluare nr._, în executarea hotărârii menționate, a preluat nelegal din garajul pe care îl are în proprietate suprafața de 15,3 m.p. pentru a pune în posesie pârâta N. V..
A subliniat reclamanta că sub garaje se află rețeaua de canalizare a orașului ce aparține de M. G..
Consideră reclamanta că, întrucât nu este vorba de ”restructurare urbană” autorizația în baza căreia a ridicat garajul este valabilă.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În susținerea cererii, a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procedură prealabilă, adresa nr._/23.03.2011 emisă de Primăria Municipiului G., notificarea adresată de pârâtă, certificat de moștenitor nr. 126/20.12.2000, Autorizație de construire nr._/4/21.08.1992, Certificat de urbanism nr._/4/21.08.1992, Sentința civilă nr. 279/05.02.2007 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, Raportul de expertiză întocmit de expert B. V., parte integrantă a hotărârii judecătorești menționate, Protocol de predare – preluare nr._/03.02.2011 și schiță, notificarea adresată reclamantei de M. G., adresa nr._/16.11.2011 emisă de ., adresa nr. 141/14.10.2011 emisă de Electrica SA, adresa nr._/_/12.12.2011 emisă de M. G., adresa nr._/09.11.2011 emisă de . schița terenului.
Pârâta N. V. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În susținerea întâmpinării, pârâta a arătat, în sinteză, că Protocolul de predare – primire nr._/03.02.2011 este un act legal, care s-a încheiat în executarea unei hotărâri irevocabile, în baza prevederilor Legii nr. 10/2001 și a Normelor metodologice de aplicare a acestei legi.
A precizat pârâta că autorizația de construire a garajului aflat în proprietatea reclamantei nu a respectat proiectul tehnic nr._/4/1992, întocmit de arhitect M. D., parte integrantă a autorizației, nefiind o construcție ușoară, situație în care autorizația își pierde valabilitatea, fiind stipulat expres în act că ”nerespectarea prevederilor autorizației atrage pierderea valabilității acesteia și se va urmări conform legii”.
A mai arătat pârâta că, dacă terenul care a fost restituit și pe care se află edificate garajele s-ar afla rețeaua de canalizare a orașului, proprietarii de garaje nu ar fi putut să-și construiască subsoluri.
A anexat Decizia civilă nr. 237/A/12.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosarul nr._ și Decizia civilă nr. 458/29.01.2008 pronunțată de ÎCCJ în același dosar și chitanțe de plată a impozitului pe teren.
Pârâtul M. G. prin Primar nu a formulat Întâmpinare și nu a fost reprezentat la judecata cauzei.
Prin Încheierea din data de 01.11.2011, instanța a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției Comerciale și înregistrarea acesteia pe rolul Secției de C. Administrativ și Fiscal, sub dosar nr._ .
La data de 15.03.2012, pârâta a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat daune morale de la reclamantă și a anexat înscrisuri în copie (f. 63-74).
Prin Sentința civilă nr. 1868/14.06.2012, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului G. – Secția C. Administrativ și Fiscal și a fost declinată judecata cauzei în favoarea Judecătoriei G..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 29.06.2012, sub dosar nr._ .
Pârâta – reclamantă N. V. și-a precizat cererea reconvențională, solicitând obligarea reclamantei D. G. la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale și a anexat înscrisuri în copie (f. 24-37).
La termenul de judecată din data de 20.03.2013, reclamanta a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G., arătând că este o altă cauză, cu același obiect, care se judecă la Tribunalul G. – Secția C. Administrativ și Fiscal, între pârâtă și un alt proprietar de garaj.
La termenul de judecată din data de 17.04.2013, instanța a calificat excepția de necompetență materială a Judecătoriei G. ca fiind excepția de conexitate și a dispus înaintarea cauzei către Tribunalul G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal în vederea discutării excepției de conexitate cu dosarul nr._ .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal la data de 23.04.2013, sub dosar nr._ .
Prin Încheierea din data de 24.04.2013, instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea cauzei Curții de Apel G. – Secția C. pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel G. - Secția de C. Administrativ și Fiscal la data de 08.05.2013, sub dosar nr._ .
Prin Sentința civilă nr. 27CC/27.05.2013, instanța a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei G..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei G. la data de 03.07.2013.
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru de 12 lei, potrivit art. 3 lit. a¹ din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei, în baza art. 3 alin. 1 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru de 411 lei, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și timbru judiciar de 3 lei, în baza art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă să soluționeze cauza, în baza art. 1 pct. 1 și 3 C.proc.civ. de la 1865.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând și actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Sentința civilă nr. 279/05.02.2007, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ (f. 12-20 dos. tribunal), rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 237/A/12.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel G. și Decizia civilă nr. 458/29.01.2008, pronunțată de ÎCCJ (f. 34-38 dos. tribunal), pârâtei N. V. i s-a restituit în natură suprafața de 118,6 m.p. teren intravilan situat în G., ., raportul de expertiză efectuat de expert tehnic B. V. făcând parte integrantă din hotărâre (f. 16-20 dos. tribunal).
În executarea hotărârilor judecătorești menționate, pârâta a fost pusă în posesie de pârâtul M. G., prin Protocolul de predare – preluare nr._/03.02.2011 (f. 21-22 dos. tribunal).
Pe terenul pe care a fost pusă în posesie pârâta N. V. se află construite garaje, unul dintre acestea aparținând reclamantei D. G., construit cu Autorizația de construire nr._/4/21.08.1992 și a certificatului de urbanism cu același număr eliberate de pârâtul M. G., anterior restituirii terenului către pârâtă (f. 8-14 dos. judecătorie).
Prin notificările nr._/23.03.2011, nr. 1527/10.06.2011 și nr._/_/12.12.2011 (f. 23, 57 dos. tribunal și 35 dos. judecătorie), pârâtul M. G. a comunicat reclamantei și altor proprietari de garaje că a fost restituit terenul pe care se află garajele, restituirea făcându-se în baza unei hotărâri judecătorești și că urmează să negocieze ocuparea terenului cu noul proprietar iar, în situația în care acesta nu este de acord cu închirierea terenului, au obligația să solicite Autorizația de desființare și să desființeze construcția.
Prin notificarea nr._/10.08.2011 (f. 6 dos. tribunal), pârâta N. V. a solicitat reclamantei punerea la dispoziție a suprafeței de teren ocupate de garaj.
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat anularea Protocolului de predare – preluare nr._/03.02.2011.
În drept, potrivit art. 480 C.civ. de la 1864 (act normativ aplicabil prezentei cauze întrucât hotărârea de revendicare și actul eliberat în executarea acesteia au fost emise la momentul la care era în vigoare), proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod absolut și exclusiv, în limitele determinate de lege.
Pârâtei - reclamante N. V. i s-a restituit în natură (prin hotărâre irevocabilă) suprafața de 118,6 m.p. teren intravilan situat în G., identificat în conturul C5C6C7C8 în anexa 2 la raportul de expertiză întocmit de expert B. V..
Din considerentele hotărârii a rezultat că, la momentul pronunțării, s-a analizat faptul că pe suprafața de teren revendicată se află edificate garaje.
În executarea acestei hotărâri, pârâtul M. G. a întocmit Protocolul de predare – preluare nr._/03.02.2011 care se cere a fi anulat, punând în posesie pârâta pe teren, astfel cum a fost acesta delimitat prin expertiza care face parte integrantă din hotărâre.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei – pârâte D. G. potrivit căreia hotărârea nu îi este opozabilă deoarece nu a fost parte în cauza în care a fost aceasta pronunțată, întrucât, pe de o parte, hotărârea are putere de lucru judecat cu privire la suprafața de teren pe care trebuie pusă în posesie pârâta – reclamantă iar, pe de altă parte, dreptul de proprietate este opozabil tuturor.
Nu pot fi reținute nici susținerile acesteia potrivit cărora i s-a încălcat un drept de proprietate, autorizația de construire a garajului pierzându-și valabilitatea doar în caz de ”restructurare urbană” întrucât, așa cum a rezultat din Memoriul justificativ în baza căruia a fost eliberată autorizația (f. 11 dos. judecătorie), garajul trebuia să fie o construcție ușoară, realizată din panouri prefabricate de beton armat și acoperit cu placă de beton armat, în regim de înălțime parter ori însăși reclamanta a arătat prin acțiunea formulată că a realizat o construcție din beton și cărămidă cu subsol în suprafață de 21 m.p. și deci nu a fost respectată autorizația de construire.
În cuprinsul Autorizației de construire nr._/4/21.08.1992 este stipulat faptul că ”nerespectarea prevederilor autorizației atrage pierderea valabilității acesteia” și deci garajul este construit fără respectarea prevederilor legale.
Cu privire la cererea reconvențională, pârâta – reclamantă N. V. a solicitat obligarea reclamantei – pârâtei D. G. la plata daunelor morale în sumă de 5.000 lei fără însă a arăta și dovedi prejudiciul care i-a fost produs prin fapta reclamantei – pârâte.
Având în vedere că nu a fost dovedit prejudiciul produs, nu vor mai fi analizate celelalte elemente ale răspunderii civile delictuale, respectiv culpa reclamantei și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În concluzie, pentru considerentele expuse, va respinge, ca nefondate, atât acțiunea cât și cererea reconvențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta - pârâtă D. G. domiciliată în G., ., ..5, în contradictoriu cu pârâta – reclamantă N. V. domiciliată în sector 5, București, ..38, . și cu pârâtul M. G. cu sediul în G., ..
.
Respinge, ca nefondată, cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă N. V..
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2013.
Președinte Grefier
Red.E.P./ Dact.GO / 5 ex /07.03.2014
.>
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6927/2013. Judecătoria... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
---|