Plângere contravenţională. Încheierea nr. 20/2013. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Încheierea nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 23065/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
INCHEIERE
Ședința publică din data de 20.11.2013
Președinte – G. N. C.
Grefier – A. C. N.
La ordine fiind soluționarea cauzei civile ce are ca obiect „plângere contravențională” formulata de petentul B. M., cu domiciliul in G., ., ., jud. G., în contradictoriu cu intimata I.P.J. GALATI, cu sediul in G., ., jud. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petent, avocat M. A., in baza delegației de la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este completă.
De pe actele dosarului s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința privind stadiul in care se afla judecata, și care învederează instanței că Primăria mun. G. a depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție . nr._/17.11.2012, după care;
Constatând ca nu mai sunt cereri de formulat si probe de administrat, instanța constata cauza in stare de judecata si acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul petentului învederează instanței că, față de probele administrare in cauză, solicită admiterea plângerii si înlăturarea măsurii de suspendare a dreptului de a circula cu avertisment.
In subsidiar, arată că solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, fără cheltuieli de judecată.
INSTANTA
Având nevoie de timp pentru deliberare;
DISPUNE,
Amâna pronunțarea la data de 28.11.2013.
Pronunțata in ședința publica, azi 20.11.2013.
Președinte, Grefier,
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINTA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 28.11.2013
Președinte – G. N. C.
Grefier – A. C. N.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile ce are ca obiect „plângere contravențională” formulata de petentul B. M., cu domiciliul in G., ., ., în contradictoriu cu intimata I.P.J. GALATI, cu sediul in G., ., jud. G..
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților ce au fost consemnate în încheierea din data 20.11.2013 care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 28.11.2013 când a pronunțat următoarea sentință:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 21.11.2012 pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, petentul B. M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului - verbal . nr._ din 17.11.2012, solicitând anularea acestuia.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că în data de 17.11.2012 a fost sancționat contravențional pentru că ar fi fost depistat conducând sub influența băuturilor alcoolice, în urma testări cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,38 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Petentul a menționat că apreciază rezultatul testului eronat, întrucât, așa cum a arătat și agentului constatator, consumase cu o seară înainte, în jurul orelor 2200, tei beri, iar controlul s-a efectuat la orele 835, fiind imposibil ca alcoolul să nu fi fost eliminat, având în vedere că dormise aproximativ 6 ore și mâncase.
Un alt aspect învederat de petent a fost faptul că s-a consumat la rubrica „alte mențiuni” faptul că nu dorește recoltarea de probe biologice, agentul consemnând acest aspect cu un alt pix sau la un alt moment, fiindu-i înlăturată singura modalitate de a demonstra faptul că rezultatul testului era eronat. Petentul a menționat că nu-și amintește să fi fost întrebat despre acest aspect și, cu atât mai puțin, să fi refuzat.
A mai menționat petentul că procesul – verbal nu trebuie să aibă valoare probatorie decât în situația în care este coroborat și cu alte probe, în caz contrar fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție, în viziunea CEDO.
În subsidiar, petentul a solicitat diminuarea amenzii contravenționale și înlocuirea măsurii de suspendare a dreptului de a circula cu avertisment.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
La cerere a fost atașat în copie conformă cu originalul, procesul - verbal de contravenție (f. 5).
Legal citat, intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. nu a formulat întâmpinare, însă prin adresa nr._/31.05.2013 a depus la dosar raportul agentului constatator și raportul testului de respirație cu aparatul Drager . 0270 (f. 12-15).
În ședința publică din 07.08.2013, instanța, în temeiul art. 167 alin. 1 C.pr.civ., a încuviințat pentru părți, și a administrat, proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonială cu un martor, aceasta fiind administrată la termenul din 11.09.2013, declarația martorului M. L. fiind consemnată în scris și atașată la dosar (f. 25).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă să soluționeze prezenta plângere contravențională potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G..
În fapt, prin procesul - verbal . nr._ din 17.11.2012‚ petentul B. M. a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. a) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 9 puncte-amendă în cuantum de 630 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, la data de 17.11.2012, ora 0833,petentul a condus auto BMW, cu nr. de înmatriculare_, în localitatea G., pe .. Drumul de Centură, sub influența băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul Dragen ARZE-0270, care a indicat o alcoolemie de 0,38 mg/l în alcool pur în aerul respirat.
Petentul a semnat procesul – verbal cu mențiunea că ”a băut aseară 3 (trei) beri până la ora 2200. Nu doresc recoltare”.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.
Verificând legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
De asemenea, instanța constată că pentru faptele descrise a fost stabilită în mod corect încadrarea în textele de lege indicate ca temei legal al constatării și sancționării contravențiilor.
În ceea ce privește susținerea petentului cu privire la cele consemnate la rubrica ”mențiuni”, respectiv că ar fi declarat că ”nu dorește recoltare”, această frază fiind consemnată ulterior, cu un alt pix de către agentul constatator, instanța urmează a o respinge, ca neîntemeiată.
Astfel, analizând originalul procesului – verbal, depus la dosar de intimat (exemplarul nr. 1 – f. 24), nu rezultă că agentul constatator ar fi folosit două instrumente de scris. Este adevărat că mențiunea la cer face referire petentul apare consemnată mai clar (mai apăsat), însă același nod de scriere se regăsește și la începutul frazei ”Am”, precum și la ora la care petentul a afirmat că a consumat cele trei beri ”ora 2200”. De asemenea, chiar mai bine apare menționat faptul că perioada de suspendare este ”fără dreptul de circulație – cu testare”.
Instanța reține că petentul a semnat atât de luare la cunoștință, cât și în dreptul obiecțiunilor, dar și la înștiințarea de plată.
Faptul că petentul a afirmat în cuprinsul plângerii că nu își amintește să fi fost întrebat de agent dacă dorește recoltare și, cu atât mai puțin să fi refuzat acest lucru, nu poate fi reținut de către instanță, nefiind dovedit. Declarația martorului M. L. G. nu oferă elemente suplimentare, acesta afirmând că petentul nu a fost întrebat dacă dorește să i se recolteze probe biologice, însă afirmând că polițistul a spus că nu are ce să facă pentru că aparatul i-a dat această alcoolemie, în condițiile în care petentul recunoscuse că a consumat în seara precedentă bere. Instanța nu va avea în vedere declarația martorului, raportat la relația apropiată cu patentul, apreciind că este o depoziție pro causa.
Instanța reține de asemenea că, potrivit art. 88 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată de polițistul rutier cu un mijloc tehnic certificat și depistată ca având o concentrație de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia să i se recolteze probe biologice de către unitățile sau instituțiile medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge.
Din dispoziția legală menționată, rezultă că contravenientul trebuie să fie cel care solicită să i se recolteze probe biologice, obligația nefiind în sarcina agentului constatator. Or, petentul nu a dovedit în prezenta cauză că ar fi solicitat acest lucru, iar agentul constatator ar fi refuzat.
Față de aceste aspecte, instanța reține că agentul constatator a înscris în întregime procesul – verbal, într-o singură dată, fără a adăuga ulterior mențiuni suplimentare, astfel încât nu există nici un motiv de nulitate a acestuia.
Cu privire la temeiniciaprocesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 privind contravențiile nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia art. 34, dar și ale art. 47, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 1171 Cod civil, se reține de regulă că procesul-verbal legal întocmit, pe baza observațiilor directe ale agentului constatator învestit cu exercițiul autorității de stat, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie – care a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României (în special hotărârea din data de 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A. c. României), reiese că procesul-verbal se bucură de această prezumție cât timp faptele au fost constatate prin propriile simțuri de agentul constatator (ex propriis sensibus).
Cu privire la administrarea probelor care să susțină temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, orice persoana are dreptul de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele imputate, contravenția fiind chiar asimilată unei acuzații penale (cauza A. c/României, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Esențial din punctul de vedere al Curții este ca atât pe parcursul judecății, cât și în etapa analizării probelor să nu se încalce prezumția de nevinovăție de care se bucură contravenientul. Cu alte cuvinte, petentul trebuie să aibă posibilitatea să propună și să administreze ce probe dorește, iar instanța să administreze probele atât în favoarea, cât și în defavoarea contravenientului, cu imparțialitate, motivând de ce a dat o credibilitate mai mare unora dintre ele. Aceasta este în esență și concluzia la care ajunge Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. contra României.
Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din OG nr. 2/2001, reiese că procesul – verbal de contravenție nu numai că nu este lipsit de forță probantă, ci dimpotrivă, face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă ce trebuie făcută de către petent și nicidecum de agentul constatator.
Pe cale de consecință, procesul – verbal ca act administrativ se bucură de prezumția de valabilitate și temeinicie, prezumție ce este relativă și ce poate fi răsturnată prin administrarea probei contrare, sarcina revenindu-i reclamantului în condițiile art. 1169 C.civ.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 de puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Instanța constată că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt confirmate de rezultatul etilotestului, depus la dosar de către intimat (f. 14), din care reiese că la data de 11.17.2012, ora 0833, acesta avea o concentrație de alcool de 0,38 mg/l.
Tot din chitanța etilotest rezultă aparatul a fost calibrat, ultima dată la 17.10.2012.
În atare condiții, față de cele de mai sus, instanța reține că fapta descrisă în cuprinsul procesului - verbal de contravenție contestat corespunde realității și a fost probată în condițiile legii de intimat.
Cât privește sancțiunile aplicate petentului prin procesul - verbal de contravenție, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege. Sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 de zile este prevăzută de textul normativ incident în speță.
Totodată, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad ridicat de pericol social, tradus prin pericolul provocării de accidente rutiere, de natura a periclita viața și sănătatea persoanelor, precum și integritatea bunurilor.
În ceea ce privește măsura reținerii permisului de conducere, instanța are în vedere împrejurarea că, potrivit art. 102 alin. 3 din O.U.G. nr.195/2002, în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la acest alineat se va aplica și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile.
Prin urmare, instanța reține ca măsura în cauză reprezintă în această situație o sancțiune complementară ce se aplica de drept, în cazul constatării uneia dintre contravențiile prevăzute de lege, inclusiv aceea dedusă prezentei judecați, respectiv conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Astfel, instanța de judecată nu are posibilitatea de a aprecia oportunitatea acestei masuri în cazul concret dedus judecății, care se aplica ope legis, ori de câte ori se constată existența uneia dintre contravențiile stabilite de lege, de altfel având un caracter preponderent preventiv, iar nu represiv, urmărind sa asigure evitarea săvârșirii unor noi contravenții pe viitor.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată ca procesul-verbal de contravenție a fost în mod legal și temeinic întocmit, iar sancțiunile aplicate sunt legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, motiv pentru care instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. M., cu domiciliul in G., ., ., jud. G., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul in G., ., jud. G..
Menține procesul-verbal . nr._ din data de 17.11.2012.
Cu drept de a formula recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Dact. GNC /Dact.ACN
6 ex./19.12.2013
← Validare poprire. Sentința nr. 9445/2013. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 10/2013. Judecătoria GALAŢI → |
---|