Anulare act. Sentința nr. 28/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 12875/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SENTINȚĂ CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2014
PREȘEDINTE A. T.
Grefier A. C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de reclamant L. R. în contradictoriu cu pârâții M. S. Arghirița, L. D. T., L. S. B., M. S. O. - decedată, M. C. și M. M. ambii moștenitori ai pârâtei M. O., intervenient M. N. I. având ca obiect „anulare act”.
Dezbaterile orale și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.05.2014, 12.05.2014, 19.05.2014, când a hotărând următoarele.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei G., reclamanta L. R. a chemat în judecată pe M. ARGHIRIȚA, L. T., L. B., M. O. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va da să dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 73 din 25.08.2010 eliberat de BNP C. R. C., să se constate că are calitate de moștenitor a tatălui său L. S., să se constate că masa succesorală se compune din imobilul situat în intravilanul satului Tulucești, tarlaua 49, .-un teren curte-construcții în suprafață de 400 mp și construcțiile ridicate pe acesta în suprafață de 60 mp și să se dispună ieșirea din indiviziune .
În motivare, reclamanta a precizat că la data de 25.09.2010 numitele L. T., M. Arghirița, L. T., L. B. și M. O. s-au prezentat la BNP C. R. C. pentru dezbaterea succesiunii nechemând-o și pe aceasta la masa succesorală.
În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 1133-1134 C.civ și 86 din Legea 36/1995.
În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Ulterior, a formulat cerere de intervenție forțată (f.45) a numitului M. I., solicitând prin aceasta constatarea nulității relative a contractului de vânzare cumpărare nr. 952/27.08.2012 încheiat între soții M. pentru fraudarea legii.
Legal citați, pârâții M. Arghirița și M. I. au formulat întâmpinare (f.54) prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Pe calea cererii reconvenționale au solicitat tăgada paternității, să se constate că reclamanta este străină de succesiune. A mai solicitat obligarea reclamantei de a suporta în cota proporțională cu cota succesorală pe care o invocă a pasivului moștenirii constând în cheltuielile de înmormântare și pomeniri ale defunctului.
În motivare, a precizat că a fost șocată în momentul în care i s-a comunicat această cerere întrucât nu a cunoscut niciodată că există această persoană. A mai precizat că din relatările mamei sale, reclamanta a fost născută dintr-o relație extraconjugală și a fost dată spre adopție unei familii încă de la naștere.
Susține pârâta-reclamantă că în ciuda faptului că în certificatul de naștere al reclamantei sunt menționați aceiași părinți ca ai pârâtei, nu a crescut împreună cu aceasta și nu a avut nicio legătură cu aceasta.
A mai arătat că este foarte curios că după 10 ani de la moartea lui L. S. în anul 2003, aceasta emite pretenții la succesiunea acestuia.
Întâmpinarea a fost motivată în drept pe art. 1307 vechiul Cod civil.
În cauză reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar pe care instanța a admis-o, la termenul din data de 21.03.2013 (f.44), dispunând scutirea reclamantei de la plata taxei de timbru.
La termenul din data de 12.06.2013 instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privitor la tăgada paternității reclamantei acordându-i-se un nou număr, s-a admis excepția nelegalei compuneri a completului, s-a dispus trimiterea lui în vederea soluționării acestuia unui complet specializat și a dispus suspendarea judecării prezentei pricini până la soluționarea acestuia.
Ulterior, soluționării procesului reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol.
La termenul din data de 27.10.2014 instanța a disjuns capătul de cerere referitor la partaj precum și cererea reconvențională, dispunându-se acordarea unui nou număr. De asemenea, a dispus suspendarea dosarului nou constituit până la soluționarea dosarului ce conține capătul de cerere privitor la nulitatea certificatului de moștenitor.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, M. Arghirița și L. T. și martorii C. F., D. M., T. V. C..
La dosar a fost depus dosarul succesoral nr. 80/2010 privind pe defunctul L. S. (f.173-195).
La termenul din data de 24.11 2014 pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Față de excepția lipsei calității procesuale active instanța urmează să o respingă în considerarea următoarelor argumente:
Când este vorba de un anumit proces, în afara capacității procesuale, trebuie justificată și îndreptățirea de a sta în acel proces, respectiv calitatea procesuală.
Acțiunea, pe de o parte, și fiecare mijloc procesual ce intră în componența acțiunii, pe de altă parte, presupun un element subiectiv, părțile. Rolul părților în proces este esențial, deoarece întreaga operă de înfăptuire a justiției gravitează în jurul lor. Întrucât acțiunea este legată de dreptul subiectiv, aceasta nu poate fi concepută fără existența cel puțin a unei persoane care să fie interesată în apărarea dreptului sau subiectiv nesocotit sau încălcat.
În momentul în care acțiunea este exercitată, intervine și a doua persoană, aceea care a tulburat exercițiul normal al dreptului subiectiv. Așadar, vom întâlni o persoană care pretinde nesocotirea sau încălcarea dreptului subiectiv și alta care se opune acestor pretenții. Cele două părți constituie elementul subiectiv al acțiunii, iar fără ele activitatea judiciară nici nu poate fi întreținută.
Calitatea procesuală se analizează în cerința existenței unei identități între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, precum și în condiția unei identități între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul de drept substanțial.
Așa cum reiese din certificatul său de naștere, reclamanta este fiica defunctului L. S. (f.6) iar prin aceasta solicită constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor. Prin emiterea acestui certificat drepturile sale eventuale sunt afectate cotele pârâtei fiind mărite ca urmare a lipsei acesteia de la procedura succesorală, astfel încât instanța apreciază că reclamanta are calitate procesuală, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale active ca nefondată.
Ceea ce dă legitimare procesuală activă reclamantei într-o acțiune în anularea certificatului de moștenitor conform art. 88 din Legea 36/1995 este tocmai vocația succesorală.
Pe fondul cauzei, instanța reține că la data de 20.07.2003 a decedat numitul L. S. (f. 178).
La data de 23.08.2010 în fața BNP C. R. C. a fost începută procedura dezbaterii succesorale, în acest sens fiind constituit dosarul 80/2010 (f. 174-195).
Ca urmare a acestei proceduri a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 73/25.08.2010 (f. 194) prin care s-a stabilit că masa succesorală este compusă din bunurile imobile, respectiv imobilul situat în intravilanul satului Tulucești în tarlaua 49, . teren curți-construcții în suprafață de 400 mp și construcțiile ridicate pe acesta, din paiantă, acoperită cu tablă, din care o casă de locuit, în suprafață de 60 mp și separat anexe gospodărești în suprafață de 56 mp. Tot prin acest certificat s-a stabilit că unica moștenitoare este M. Arghirița, numiții L. T., L. B. și M. O. fiind renunțători.
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este imprescriptibilă când vizează: 1) constatarea calității de moștenitor, stabilirea masei succesorale și a drepturilor fiecărui moștenitor; 2) cuprinderea în masa succesorală a unui bun proprietatea altuia (situație în care acțiunea în anulare întrunește caracteristicile unei acțiuni în revendicare sau în constatare, după caz).
Dreptul de opțiune succesorală se prescrie în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii (art. 700 al.1 C.civ.).În cadrul acestui termen având natura juridică a unui termen de prescripție extinctivă, orice succesibil care are vocație concretă utilă la moștenirea defunctului, poate exercita dreptul său de opțiune, în sensul acceptării ori renunțării la moștenire.
Prin împlinirea termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală se stinge titlul de moștenitor al eredelui, acesta fiind considerat străin de moștenire.
D. urmare reclamantului îi revine sarcina dovedirii acceptării succesiunii tatălui său în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, acceptarea expresă sau tacită (689 C.civ.).
Potrivit art. 689 C.civ. acceptarea poate fi expresă când succesibilul își însușește calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată sau tacită, când succesibilul face un act din care rezultă indirect, dar neîndoielnic intenția de acceptare a moștenirii. Așadar, din textul legal rezultă necesitatea întrunirii a două condiții pentru a fi în prezența unei acceptări tacite: voința succesibilului de a accepta moștenirea și conduita lui (prin actele și faptele săvârșite), din care să rezulte indirect intenția de a accepta pur si simplu moștenirea.
Deși actele de acceptare tacită nu sunt reglementate expres, sunt recunoscute în mod unanim în doctrină și jurisprudență ca fiind acte de acceptare tacită a moștenirii actele (faptele) materiale, actele de dispoziție și acțiunile în justiție și alte acte procedurale pe care succesibilul nu le putea săvârși decât în calitatea sa de moștenitor și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de a accepta succesiunea. Tot doctrina a admis că și actele de folosință a bunurilor succesorale pot constitui acte de acceptare, dacă prin cantitatea și valoarea lor, exclud ideea de preluare cu titluri de amintiri de familie.
Din răspunsurile reclamantei la interogatoriu reiese că de la data decesului tatălui său L. S., nu s-a ocupat de îngrijirea imobilului ce face parte din masa succesorală și nici nu a luat bunuri din gospodăria acestuia pentru a și le însuși. De asemenea, tot cu ocazia interogatoriului a precizat că nu a intrat în posesia niciunui bun și nu s-a ocupat de conservarea sau administrarea vreunuia din bunurile succesiunii. Și martorii audiați în prezenta cauză au afirmat că nu au văzut-o vreodată pe reclamantă și nici nu au observat-o pe reclamantă ocupându-se de bunurile succesiunii.
Astfel, instanța reține din probele administrate în prezenta cauză că reclamanta nu a reușit să dovedească faptul că aceasta ar fi acceptat tacit succesiunea. Deoarece reclamanta nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală, în termenul legal de 6 luni de acceptarea succesiunii, nici în mod expres și nici tacit, titlul lui de moștenitor s-a stins și deci acesta nu poate emite pretenții asupra acestei moșteniri rămase și nici nu putea cere anularea ori constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale active.
Respingea ,ca nefondată, cererea formulată de reclamant L. R., sediul procesual ales la cab. av. Zugrăvel E., în localitatea G., ., ., județul Galațiîn contradictoriu cu pârâții M. S. Arghirița, domiciliată în com. Comuna Tulucești, ., L. D. T., domiciliată în comuna Tulucești, ., L. S. B., domiciliat în comuna Tulucești, ., M. S. O. - decedată, M. C. și M. M. ambii moștenitori ai pârâtei M. O. și domiciliați în Comuna Tulucești, ., intervenient M. N. I., domiciliat în Comuna Tulucești, ., având ca obiect „anulare act”.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.11.2014.
Președinte,Grefier,
Judecător A. T. A. C. B.
Red AT/22.12.2014
Teh/05.01.2015/9ex
Comunicat7ex/
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2274/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
