Contestaţie la executare. Sentința nr. 2789/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2789/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 16010/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2789
Ședința Publică din data de 20.03.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. cu sediul în G., ., județ G. în contradictoriu cu intimații BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI M. C. ȘI B. F. cu sediul în G., . . și C. A. G. cu domiciliul în G., ., ., ., având ca obiect contestație la executare +suspendare executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 06.03.2014, 13.03.2014 și apoi la data de 20.03.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.08.2013 sub nr._ contestatoarea Direcția G. a Finanțelor Publice G., în contradictoriu cu intimații C. A. și B. M. C. și B. F., a formulat contestație la executare solicitând anularea Adresei de înființare a popririi nr.363/09.08.2013 emisă de B. M. C. și B. F. în dosar de executare nr.363/2013, anularea Încheierilor de actualizare a creanței totale și de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 29.05.2013, anularea Procesului verbal de constatare creanță din data de 29.05.2013, anularea Încheierii nr.3220/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosar nr._ și suspendarea executării silite.
În motivarea în fapt a cererii a arătat că prin sentința civilă nr.2098/20.06.2012 a Tribunalului G., AFP T. a fost obligată la plata, către intimata C. A., a sumei de 101.508,43 lei reprezentând contravaloare parțială preț, actualizată cu dobânzi calculate conform prevederilor art.1088 Cod civil, de la data de 12.03.2009 până la data restituirii integrale a prețului. Mai arată că prin Decizia civilă nr.441/17.01.2013 completată prin Încheierea din data de 24.01.2013 a fost admis recursul promovat de intimata creditoare și obligată instituția și la plata dobânzii calculate pentru perioada 10.08.2007 până la data de 15.03.2011, precum și pentru perioada următoare până la data restituirii efective și integrale a prețului.
Precizează că prin Adresa de înființare a popririi din data de 09.08.2013 s-a dispus înființarea popririi asupra tuturor sumelor de bani pe care Serviciul Municipal T. (AFP T.) le are de primit de la DGRFP G., adresă la care a fu fost anexate și Încheierile de actualizare a creanței totale, de actualizare a debitului principal, de stabilire a cheltuielilor de executare și Procesului verbal de constatare creanță din data de 29.05.2013.
Apreciază că actele de executare emise de B. M. C. și B. F. în dosarul de executare nr.363/2013 prezintă vicii de formă care atrag nulitatea acestora și a executării înseși. Menționează, în acest sens, faptul că documentele nu conțin locul întocmirii actului, ceea ce contravine disp. art.656 și art.678 Cod proc.civ., iar încheierile de actualizare a creanței totale și a debitului principal nu indică sediul debitorului, contrar disp. art.656 Cod proc.civ.
Apreciază că în mod greșit executorul judecătoresc a procedat la actualizarea creanței cu indicele prețului de consum în condițiile în care, din interpretarea per a contrario a disp. art.628 alin.3 Cod proc.civ. rezultă că, în situația în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi sau alte asemenea sume, executorul nu mai poate proceda la actualizarea obligației principale, iar creditoarea nici nu a formulat o cerere în acest sens.
De asemenea, apreciază ca fiind nelegală Încheierea de actualizare a creanței, întrucât executorul judecătoresc nu a procedat la efectuarea unui calcul propriu, ci și-a însușit cuantumul rezultat ca urmare a calculului efectuat de creditoare, contrar disp. art.628 alin.2 Cod proc.civ.
Învederează că Încheierea prin care au fost stabilite cheltuielile de executare încalcă prevederile Ordinului Ministrului Justiției nr.2550/2006, onorariul executorului depășind pragul maxim prevăzut de pct.3 și 4 din anexa la acest ordin.
A mai arătat contestatoarea că pe rolul Curții de Apel G. se află cererea de lămurire dispozitiv privind titlul executoriu formulată de AFP T., astfel că executarea silită apare, în opinia contestatoarei, ca fiind prematură.
De asemenea, arată că termenul de 5 zile acordat contestatoarei pentru efectuarea plății debitului nu este aplicabil în cauză, raportat la prevederile art.2 și 3 din OG nr.22/2002, conform cărora executarea silită a unei instituții publice poate începe numai în condițiile și termenele prevăzute imperativ de art.3 din actul normativ, ale Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, precum și ale Ordinului MFP nr.1792/2002.
Mai precizează contestatoarea că debitoarea Serviciul Municipal T. reprezintă o structură fără personalitate juridică, astfel că nu deține nici resursele și nici dreptul legal de a efectua plata solicitată de intimata creditoare, aspect care nu a fost avut în vedere la momentul încuviințării executării silite împotriva acestei instituții. Arată, totodată, că debitoarea nu are conturi de disponibil deschise la DGRFP G. și care să poată fi poprite.
În drept a invocat disp. art.711 și urm. Cod proc.civ.
În susținerea cererii a depus la dosar, în copie: Adresa de înființare a popririi nr.363/09.08.2013, Încheierea nr.3220/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosar nr._, Încheieri nr.363/29.05.2013 emisă de B. M. C. și B. F. privind actualizare debit, Încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare, proces verbal de constatare creanță din data de 29.05.2013, sentința civilă nr.2098/20.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._ *, Decizia civilă nr.441/2013 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosar nr._ * și Încheierea de completare din data de 24.01.2013, Înștiințare privind înființarea popririi din data de 09.08.2013, Adresa AFP T. nr.5046/21.05.2013, cerere de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr.441/2013 pronunțată de Curtea de Apel G., extrase de pe Portalul instanțelor – Curtea de Apel G. și Judecătoria G..
În temeiul disp. art.411 Cod proc.civ., a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Legal informată, intimata C. A. a solicitat respingerea ca nefondată a cererii.
În motivarea cererii a arătat, referitor la viciile de formă ale actelor de executare silită astfel cum au fost argumentate de contestatoare, că prin Încheierea nr.363/22.07.2013 și Încheierea nr.363/17.09.2013 B. M. C. și B. F. a îndreptat omisiunile vădite strecurate în Încheierile din data de 26.04.2013, 29.05.2013 și 22.07.2013 în ceea ce privește adresa părților, data și locul emiterii acestor acte.
Referitor la lipsa mențiunii privind locul întocmirii actului de către executorul judecătoresc, arată că aceasta se sancționează cu nulitatea relativă a actului, iar vătămarea este prezumată, astfel cum rezultă din disp. art.656 raportat la art.174 Cod proc.civ.
Precizează că rațiunea pentru care s-a impus prezența acestei mențiuni este aceea a posibilității de stabilire a locului de întocmire a actului ca fiind sediul executorului sau un alt loc, în scopul verificării îndeplinirii condițiilor legale în materie. Or, dată fiind natura actelor contestate (Încheierile executorului judecătoresc), cu privire la care nu există norme speciale referitor la obligativitatea încheierii actului de procedură într-un loc anume, apreciază că, în cauză, nu se poate susține ideea că s-a produs contestatoarei vreo vătămare.
Referitor la inadmisibilitatea cumulului dobânzii cu actualizarea sumei raportat la rata inflației, arată că acest argument este nefundat raportat la dispozițiile legale în materie și jurisprudența constantă a instanțelor de judecată.
Învederează că dobânda acordată de instanță prin titlul executoriu este cea prevăzută de art.117 alin.1 Cod fiscal, astfel că, nefiind raportată la dobânda legală prevăzută de OG nr.9/2000, nu cuprinde și actualizarea sumei funcție de rata inflației și nu acoperă prejudiciul încercat de creditor prin devalorizarea debitului principal ca urmare a inflației.
Apreciază ca fiind nefondată și critica referitoare la nelegalitatea încheierii de actualizare a creanței prin prisma însușirii de către executor a modalității de calcul prezentată de creditoare.
Subliniază că din analiza Încheierii de actualizare a creanței (alin.8 teza finală) rezultă că executorul judecătoresc a efectuat propriul calcul al dobânzilor, specificând modul de calcul ales ca fiind cel al creditoarei C. A.. De altfel, arată intimata, în cauză nu se contestă modalitatea de calcul și cuantumul dobânzilor, ci doar presupusa împrejurare că executorul judecătoresc nu a procedat la efectuarea unui calcul propriu al dobânzilor stabilite.
În ceea ce privește Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, arată că onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit cu respectarea prevederilor Ordinului MJ nr.2550/2006, diferența dintre suma calculată de către contestatoare și onorariul stabilit în procesul verbal de cheltuieli întocmit de executor fiind reprezentată de taxa pe valoare adăugată de 24% care poartă asupra acestui onorariu.
Apreciază ca fiind neîntemeiată și critica referitoare la prematuritatea executării silite, prin prisma nerespectării termenelor prevăzute de OG nr.22/2002.
În acest sens, arată că, în pofida prevederilor art.2 din acest act normativ, contestatoarea nu a invocat, nici în dosarul de executare silită și nici în cadrul contestației, lipsa de fonduri, ci doar a enumerat diferite texte legale în sensul că debitoarea nu are calitatea de a face o astfel de plată.
A mai invocat intimata prevalența prevederilor CEDO raportat la legislația internă referitoare la executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Referitor la prematuritatea executării silite, raportat la existența pe rolul instanței a cererii de lămurire a dispozitivului titlului executoriu, intimata a arătat, pe de o parte, faptul că această cerere a fost respinsă ca neîntemeiată, iar pe de altă parte, că această cerere a fost formulată ulterior deschiderii dosarului de executare silită și încuviințării executării silite.
Precizează, totodată, că Încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite este legală și temeinică, instituției debitoare revenindu-i sarcina de a întreprinde demersurile administrative necesare pentru a asigura posibilitatea achitării sumei datorate în temeiul titlului executoriu.
Apreciază ca fiind nefondată și cererea de suspendare a executării silite, în condițiile în care intimata se află în posesia unui titlu executoriu – hotărâre judecătorească care nu a fost respectat vreme de mai bine de 8 luni de zile, contestatoarea recunoaște că are calitate de ordonator terțiar de credite, astfel că este în măsură să facă plata sumei datorată de AFP T., iar singurul motiv pe care îl invocă pentru neplată este lipsa unor norme metodologice interne care să stabilească un cont din care să fie achitată suma datorată.
În drept a invocat disp. art.177 alin.1, art.174, art.656, art.628 alin.3 Cod proc.civ., dispozițiile OG nr.22/2002.
În susținerea cererii nu a depus la dosar înscrisuri.
Intimatul B. M. C. și B. F. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta neputând fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la acte de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Precizează că într-o contestație la executare pot avea calitate procesuală activă și pasivă doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.
În drept a invocat disp. art.2 alin.1, art.7 alin.1 lit.a, art.60 alin.1, art.61 din Legea nr.188/2000.
A solicitat obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
La solicitarea instanței s-a atașat dosarul de executare silită nr.363/2013 al B. M. C. și B. F..
În ședința publică din data de 27.02.2014 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei DGRFP G. și a rămas în pronunțare cu privire la această excepție.
Analizând actele și lucrările cauzei cu privire la excepția invocată, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr.2098/20.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._ *, debitoarea AFP T. a fost obligată la plata către creditoarea intimată C. A. a sumei de 101.508,43 lei reprezentând contravaloare parțială preț, cu dobânzi de la data de 12.03.2009 până la restituirea integrală a prețului.
Prin Decizia civilă nr.441/17.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosar nr._ * completată prin Încheierea din data de 24.01.2013, a fost admis recursul promovat de creditoare împotriva sentinței civile susindicate și modificată în parte sentința în sensul obligării debitoarei la plata dobânzilor calculate de la data de 10.08.2007 până la data de 15.03.2011 precum și a dobânzilor ce vor fi calculate în continuare până la restituirea integrală și efectivă a prețului.
În temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.2098/20.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._ * și Decizia civilă nr.441/17.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosar nr._ * completată prin Încheierea din data de 24.01.2013, creditoarea C. A. a solicitat B. M. C. și B. F. să demareze procedura de executare silită împotriva debitoarei AFP T., pentru recuperarea creanței constând în suma de 101.508,43 lei reprezentând contravaloare parțială preț și suma de 290.720,90 lei reprezentând dobânzi calculate de la data de 10.08.2007 până la data de 24.04.2013, urmând ca dobânzile să fie calculate până la data plății efective a debitului datorat.
Prin Încheierea pronunțată în data de 26.04.2013, B. M. C. și B. F. a dispus înregistrarea cererii formulată de creditoarea intimată și a deschis dosarul de executare silită nr.363/2013.
Prin Încheierea nr. 3220/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosar nr._, s-a admis cererea formulată de B. M. C. și B. F. și s-a încuviințat executarea silită, în toate modalitățile prevăzute de lege, la cererea creditoarei C. A. împotriva debitoarei AFP T., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.2098/20.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._ * și Decizia civilă nr.441/17.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosar nr._ *.
Prin Somația nr.363/29.05.2013, comunicată debitoarei AFP T. la data de 03.06.2013 alături de copia titlului executoriu, Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și de constatare creanță, Încheierea de încuviințare a executării silite, s-a pus în vedere debitoarei că are obligația de a plăti, în termen de 1 zi de la comunicare, suma totală de 405.776,61 lei.
La data de 12.06.2013 B. M. C. și B. F. a dispus înființarea popririi, până la concurența sumei de 405.817,93 lei, asupra conturilor deținute de debitoare la Trezoreria T., această din urmă instituție comunicând în data de 17.06.2013, că debitoarea nu are conturi deschise la Trezoreria T..
La data de 02.07.2013 executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi, în limita creanței totale, asupra conturilor în lei sau valută pe care debitoarea AFP T. le are deschise la Trezoreria G., în calitate de terț poprit, punând în vedere acesteia din urmă ca, în termen de 5 zile de la comunicare, să consemneze sumele de bani poprite și să trimită dovada plății către executorul judecătoresc.
La data de 09.08.2013 B. M. C. și B. F. a dispus înființarea popririi asupra conturilor în lei sau valută pe care debitoarea AFP T. le are deschise la DGFP G., prin Adresa comunicată acestei din urmă instituții la data de 12.08.2013, punându-i în vedere ca, în calitate de terț poprit, în temeiul disp. art.786 Cod proc.civ., în termen de 5 zile de la comunicare, să consemneze sumele de bani, în limita creanței de 405.817,93 lei și să transmită dovada plății către executorul judecătoresc.
Terțul poprit DGRFP G. ( potrivit HG nr.520/2013, fost DGFP G.) a formulat contestație la executare, întemeiată pe disp. art.711 Cod proc.civ., solicitând anularea Adresei de înființare a popririi nr.363/09.08.2013 emisă de B. M. C. și B. F. în dosar de executare nr.363/2013.
În drept, potrivit disp. art.711 Cod proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Calitatea procesuală activă în materia contestației la executare aparține, potrivit textului de lege, părților implicate în această procedură ori terților care justifică un interes și care au suferit o vătămare ca urmare a îndeplinirii actelor de executare silită.
În speță, însă, în cadrul executării silite ce face obiectul dosarului nr.363/2013 al B. M. C. și B. F., contestatoarea DGRFP G. nu are calitatea de parte sau participant la procedura de executare silită, în sensul disp. art.643 și art.644 Cod proc.civ, ci de terț poprit.
Or, conform disp. art.786 alin.5 Cod proc.civ., terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va formula apărările în instanța de validare.
Instanța reține faptul că legiuitorul a exceptat în mod expres terțul poprit din categoria persoanelor care ar putea apela la calea procesuală a contestației la executare, conferind acestuia dreptul de a-și formula eventualele apărări față de măsura popririi în situația în care s-ar promova în contradictoriu cu acesta o cerere de validare a popririi.
De altfel, până la validarea popririi cu consecința obținerii unui titlu executoriu împotriva terțului poprit, acesta nici nu justifică un interes în a solicita anularea adresei de înființare a popririi și cu atât mai puțin a altor acte de executare.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța constată că, în cauză, contestatoarea – terț poprit DGRFP G. nu are calitate procesuală activă, motiv pentru care va admite excepția invocată și va respinge cererea formulată în contradictoriu cu intimații C. A. și B. M. C. și B. F., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
În ceea ce privește cererea formulată de intimatul B. M. C. și B. F. privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, instanța va reține că, în cauză, nu s-a făcut dovada efectuării unor asemenea cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei DGRFP G., invocată din oficiu.
Respinge contestația la executarea formulată de contestatoarea DGRFP G. cu sediul în G., ., județ G. în contradictoriu cu intimații C. A. cu domiciliul în G., ., ., . și B. M. C. și B. F. cu sediul în G., . ., județ G. ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2014
Președinte, Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./ 5 ex../04.06.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 22/2014. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 6196/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
