Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 7402/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr._/2014
Ședința publică de la 02 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant N. V. M. și pe pârât A. C., având ca obiect „exercitarea autorității părintești”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul, identificat prin CI . nr ._, CNP_, lipsind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus referatul de anchetă psihosocială, după care;
Pârâtul solicită instanței ca pensia de întreținere să fie stabilită în natură, nu în procente, menționând că are grijă de minor: îl spală, îi face de mâncare. Solicită stabilirea unui program de vizită în fiecare zi, de la ora 15.30. Arată că este de acord ca domiciliul minorului să fie stabilit la domiciliul reclamantei și exercitarea autorității părintești în comun. Depune chitanța ce face dovada achitării cheltuielilor de întreținere.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 28.04.2014, reclamanta N. V. M. în contradictoriu cu pârâtul A. C., a solicitat, pe calea dreptului comun,exercitarea autorității părintești în comun în ceea ce o privește pe minora A. A. M., stabilirea domiciliului minorei la domiciliul reclamantei și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 25% din venitul realizat.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că minora este rezultată din relația de cuplu a părților, înainte de nașterea copilului au intervenit o . neînțelegeri între părți, iar în present de creșterea și educarea minorei se ocupă preponderant reclamanta, iar pârâtul își vizitează copilul și contribuie financiar la creșterea acestuia.
În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile art.402, 503, 505 alin.2, 496, 529 alin.1 și 2 NCC.
În dovedirea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul pârâtului și ancheta psiho-socială.
Pârâtul A. C., legal citat, s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare. La termenul de judecată din data de 23.09.2014 pârâtul a precizat că este de acord cu admiterea acțiunii, în sensul de a se stabili domiciliul minorei la domiciliul reclamantei și a se exercita autoritatea părintească în comun de părți. Pârâtul a solicitat ca pensia de întreținere să fie stabilită în natură și să se stabilească un program de vizită a minorului în mod necondiționat.
În raport de susținerile pârâtului, instanța le-a calificat ca cerere reconvențională.
La termenul de judecată din data de 04.11.2014 pârâtul a precizat că solicită ca programul de vizită să se desfășoare zilnic, începând cu ora 15.30 și în week-end.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și anchetă socială la domiciliul ambelor părți.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că acțiunea este întemeiată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Acțiunea este legal timbratăcu 40 de lei, iar cererea reconvențională cu 20 de lei.
În fapt, din relația de cuplu a reclamantei Nenita V. M. cu pârâtul A. C. s-a născut minora A. A. M. la data de 27.09.2013, astfel cum reiese din copia certificatului de naștere al acestuia ., nr._ eliberat la 01.10.2013 de Primăria Municipiului G. (fila 7din dosar).
Părțile nu mai locuiesc împreună, astfel cum rezultă din referatul de ancheta socială realizat la domiciliul părților (nr._ din data de 06.11.2014-f.41-42). Minora locuiește în G., împreună cu mama sa și bunicul matern. Se bucură de afecțiunea mamei și a bunicului, beneficiază de stabilitate emoțională, este îngrijită corespunzător și are de condiții locative bune (fila 42).
În drept, potrivit art.505 din Noul Cod Civil, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către ambii părinți, în cazul copiilor născuți din afara căsătoriei,
În speță, instanța constată că nu s-au evidențiat aspecte esențiale de natură să formeze instanței convingerea că se impune abaterea de la regula exercitării în comun a autorității părintești. În plus, instanța mai reține și faptul că ambele părți au solicitat exercitarea autorității părintești în comun în ceea ce o privește pe minoră.
Apoi, locuința minorilor este la părinții săi (art. 496 lit. 1) sau acolo unde aceștia stabilesc de comun acord că trebuie să locuiască copilul ( art. 496 lit. 2 Noul Cod civil). În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al minorului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului locuința copilului minor, respectiv locul unde copilul va locui în mod statornic ( art. 92 lit. 2 și art. 400 lit. 1 Noul Cod civil).
În speță, suntem în prima ipoteză, în sensul că ambele părți au fost de acord ca domiciliul minorei să fie stabilit la domiciliul reclamantei.
În determinarea interesului superior al copilului, se au în vedere, cel puțin următoarele:
a) nevoile de dezvoltare – fizice, psihologice, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
c) capacitatea părinților sau persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia.
d) menținerea relațiilor personale cu toate persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
În temeiul art.499 și art.529 din Noul cod civil instanța va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreținere până la majoratul minorei, în cuantum de 25% din venitul realizat lunar, de la data pronunțării hotărârii și pana la majoratul beneficiarei, în condițiile în care în speță s-a facut dovada faptului că pârâtul realizează venituri cu caracter de continuitate și a contribuit la creșterea minorei (f.30-37).
În ceea ce privește solicitarea pârâtului de a fi obligat la plata în natură a pensiei de întreținere, instanța va avea în vedere faptul că acesta nu a făcut dovada unei situații de excepție care să formeze instanței convingerea că acesta se află în imposibilitatea plății pensiei de întreținere în bani, cu atât mai mult cu cât până în prezent acesta a achitat lunar o sumă fixă aferentă creșterii minorei.
Dreptul părintelui de a avea legături cu copilul său, încredințat celuilalt părinte, trebuie să se realizeze efectiv și real, prin stabilirea unui program de vizitare extins, pe cat posibil, și care să țină cont de interesul superior al copilului.
La stabilirea modalitatii concrete a exercitiului dreptului de a avea legaturi personale cu minorul se are in vedere interesul superior al acestuia, apreciat in raport de un complex de factori: varsta minorului, mediul in care locuieste, raporturile dintre cei doi parinti, localitatile de domiciliu ale acestora, asigurarea unui mediu stabil si coerent si pentru o normala dezvoltare psiho-sociala.
Este de notorietate faptul ca parintii salariati au in principiu finalul de saptamana liber, asa incat, ar fi injust, atat pentru minor cat si pentru parintele caruia copilul i-a fost incredintat, sa nu beneficieze de prezenta reciproca si pe durata sfarsitului de saptamana.
In conditiile in care parintele caruia i-a fost incredintat minorul isi rezuma relatia doar pe durata saptamanii lucratoare, aceasta ar putea avea drept consecinta conturarea lui in persona care il coordoneaza si care implicit il restrictioneaza in diverse activitati, cu severitatea sau exigenta normala a unui parinte, ambele motivate si impuse de ratiuni benefice, iar celalalt parinte devine prin comparatie, deosebit de concesiv ori, mai tolerant, finalul saptamanii lucratoare fiind asociat cu repaosul si relaxarea ce urmeaza unei perioade active.
O atare fractionare a timpului intre cei doi parinti este susceptibila a afecta echilibrul si stabilitatea minorului prin diminuarea drastica a posibilitatii de a beneficia si de continuitate in familia actuala, conditie indispensabila unei dezvoltari normale.
S-a aratat in mod constant in jurisprudenta CEDO faptul ca un element fundamental al vietii familiale il constituie posibilitatea copilului si a parintelui de a fi impreuna, iar, orice limitare a acestui drept, ce apartine deopotriva, atat parintelui cat si copilului trebuie sa fie temeinic justificata, proportionala cu scopul urmarit, care consta in prezenta cauza in protejarea interesului major al minorului.
In orice caz, Curtea precizeaza ca o astfel de cerere, care are ca obiect stabilirea legaturilor intre parinte si copilul sau, se impune a fi analizata atat prin prisma dreptului parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul, de a avea legaturi personale cu acesta, cat si din perspectiva dreptului copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii si alte persoane fata de care au dezvoltat legaturi de atasament, drept consacrat expres prin art. 14 si 15 din Legea 272/2004, iar restrangerea acestor drepturi nu se poate dispune decat in cazuri justificate.
Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor, potrivit disp. art. 2 alin. 2 din Legea 272/2004, altfel spus acestora le revine in mod corelativ obligatia de a respecta dreptul copilului de a avea nestingherit legaturi personale cu tatal sau si cu alti membri ai familiei, sau alte persoane fata de care a dezvoltat relatii de atasament, cata vreme acest lucru nu contravine interesului lui superior.
Totodata, Curtea reaminteste ambilor parinti ca drepturile parintesti trebuie exercitate cu buna credinta si faptul ca orice modificare intervenita in situatia de fapt retinuta in aceasta cauza, analizata prin prisma interesului superior al copilului, este de natura sa conduca la modificarea programului de vizitare stabilit in prezent.
În speță, instanța reține că minora are vârsta de un an, iar la această vârstă programul de somn și de masă ale acesteia, precum și activitățile specifice unei astfel de vârste comportă un anumit specific.
Stabilirea legăturilor personale ale pârâtului cu minora sub forma unui program de vizită care să se desfășoare zilnic după ora 15,30, astfel cum a solicitat pârâtul, ar putea conduce la perturbarea programului normal al minorei
Față de aspectele expuse, instanța apreciază că se impune ca pârâtul să aibă legături personale cu minora A. A. M. potrivit următorului program de vizită: în primul și al treilea week-end din lună, în zilele de sâmbătă și duminică de la ora 15 la ora 19, a doua zi de C. și a doua zi de P., de la ora 15 la ora 19 și de ziua de naștere a minorei, toate acestea la domiciliul reclamantei.
În consecință, instanța va admite cererea formulată de reclamanta Nenită V. M. în contradictoriu cu pârâtul A. C., va dispune exercitarea în comun a autorității părintești, va stabili domiciliul minorei la mamă, va obliga pârâtul să achite reclamantei, în beneficiul minorei o pensie de întreținere în cuantum de 25% din venitul realizat lunar, începând cu data pronunțării hotărârii, respectiv 02.12.2014, și până la majoratul minorei, va admite în parte cererea reconvențională și va obliga reclamanta să permit pârâtului să stabilească legături personale cu minora potrivit următorului program de vizită: în primul și al treilea week-end din lună, în zilele de sâmbătă și duminică de la ora 15 la ora 19, a doua zi de C. și a doua zi de P., de la ora 15 la ora 19 și de ziua de naștere a minorei, toate acestea la domiciliul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta N. V. M., domiciliată în G., . bis, ., în contradictoriu cu pârâtul A. C., cu domiciliul în G., ., ., jud. G..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul A. C..
Dispune ca domiciliul minorei A. A. M., născută la data de 27.09.2013 să fie stabilit la domiciliul reclamantei, iar exercitarea autorității părintești asupra minorei se va face în comun de părți.
Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 25% din venitul realizat lunar, cu începere de la data pronunțării hotărârii, respectiv 02.12.2014 și până la majoratul beneficiarei.
Obligă reclamanta să permită pârâtului să stabilească legături personale cu minora A. A. M. potrivit următorului program de vizită: în primul și al treilea week-end din lună, în zilele de sâmbătă și duminică de la ora 15 la ora 19, a doua zi de C. și a doua zi de P., de la ora 15 la ora 19 și de ziua de naștere a minorei, toate acestea la domiciliul reclamantei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2014.
PREȘEDINTE Grefier
Red VM/tehnored CNL/16.01.2015
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 5740/2014.... | Curatelă. Sentința nr. 543/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
