Ordin de protecţie. Încheierea nr. 07/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 07/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 08-01-2014 în dosarul nr. 19219/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința din Camera de Consiliu de la 07 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria G. reprezentat de procuror E. R.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant M. S. și pe pârât R. N., pârât M. V. V., având ca obiect „ordin de protecție”.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu a răspuns reclamantul, legitimat prin CI . nr._, CNP_ asistat de av. O. R., pârâtul R. N. prin av. H. M. și pârâta M. V. V. prin av. din oficiu G. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-au depus relații de la Secția 2 Poliție G., după care;
Apărătorul pârâtului R. N. depune la dosar un set de înscrisuri.
Părțile prin apărători, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, reclamantul prin apărător, solicită admiterea cererii de chemare în judecată și emiterea ordinului de protecție privind cei 2 pârâți, doar în ceea ce privește încredințarea temporară a minorelor la tată, din următoarele considerente.
Învederează instanței că a depus înscrisuri medicale din care rezultă că, atât reclamantul cât și minorele au suferit o traumă. Pârâții au acționat în detrimentul minorelor, aceștia fiind agresați, minora F. suferind anumite suferințe fizice. Cererea de chemare în judecată a formulat-o în momentul în care minorii au fost răpiți de către bunicii materni cu intenția ca minorii să nu mai aibă nici un fel de contact cu părinții. Având în vedere prejudiciul cauzat și ținând cont de interesul minorilor, apărătorul reclamantului învederează instanței că minorii beneficiază de condiții optime la domiciliul reclamantului, încercând să depășească traumele suferite.
Având în vedere probele administrate, solicită admiterea cererii și emiterea ordinului de protecție, cu precizarea că renunță la capătul de cerere privind reintegrarea celor 2 minori în domiciliu întrucât minorii sunt deja la reclamant.
Solicită respingerea cererii reconvenționale, având în vedere că toată situația creată a fost ca urmare a unui act de apărare din partea reclamantului. La domiciliul bunicilor minorii au fost ținuți numai în casă, nu au fost scoși afară, nu au fost duși la grădiniță doar din dorința de a fi ținuți acolo, la domiciliul bunicului fără a li se permite contactul cu părinții sau orice altă persoană din familie și, ca urmare a acestui fapt, având în vedere că pârâtul R. N. a acționat cu violență asupra reclamantului și asupra minorei, reclamantul a înțeles să se apere și la împins. Solicită respingerea cererii reconvenționale ca nefondată.
Apărătorul pârâtului R. N., av. H. M., solicită respingerea cererii de chemare în judecată. Învederează instanței că între părți a existat mereu conflicte și tensiuni generate de neînțelegerile dintre părți, fapt ce a condus la formularea diferitelor cereri și plângeri penale. Totodată, arată că între părți a existat și există în continuare diferite tensiuni, discuții. Precizează că între timp, părțile au avut o atitudine agresivă, acțiunea căpătând o altă conotație prin acea bătaie de la Protecția Copilului, ca dovadă că ambele părți au certificate medico-legale.
În urma relațiilor obținute de instanță în vederea verificării situației privind certificatele medicale, s–a constat că pe rolul secțiilor de Poliție și a Parchetului de pe lângă Judecătoria G. există foarte multe acțiuni penale, părțile formulându-și unii altora plângeri penale. Contrar celor afirmate de apărătorul reclamantului, apărătorul pârâtului R. N. arată că nu a fost vorba de răpire sau sechestrare.
Arată că a formulat cerere reconvențională pentru a încerca să fie pe picior de egalitate cu cele susținute de reclamant în cererea de chemare în judecată. Învederează instanței că, înainte de acel incident de la Protecția Copilului, așa cum au relatat și martorii, părțile nu au avut conflicte majore, ci doar discuții în contradictoriu.
Arată că lasă la aprecierea instanței.
Referitor la celelalte situații descrise, cel în care se precizează că a fost lovită și soția reclamantului, apărătorul pârâtului R., învederează faptul că părțile au posibilitatea de a divorța.
Apărătorul reclamantului, în replică, învederează instanței că susținerile pârâtului R. prin apărător, sunt nefondate, părțile au convenit cu luni înainte de a pleca soția reclamantului în străinătate, care va fi situația minorilor și unde vor sta aceștia, în sensul că vor sta la tată, sens în care s-a întocmit procură notarială. Există acordul mamei, sunt acte la dosar, respectiv e-mailul trimis de mama minorilor către Secția de Poliție și către Protecția Copilului prin care solicită sprijin pentru reclamant în vederea recuperării minorilor. Toate afirmațiile pârâtului R. sunt nefondate.
Apărătorul pârâtului Roptan, subliniază idea potrivit căreia între părți există mereu șicane, părțile deschizând diferite procese, una împotriva celeilalte.
Apărătorul reclamantului învederează instanței că minorii au fost puși în pericol atât fizic cât și emoțional prin toate acțiunile pârâtului. Cu privire la dosarele civile, apărătorul reclamantului arată că acestea nu fac obiectul prezentei cauze, iar din punctul de vedere al reclamantului au fost formulate doar din ideea de a-și reuni familia.
Solicită amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise.
Apărătorul pârâei M. V. V. învederează instanței că achiesează la concluziile apărătorului pârâtului R. N.. Depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției, solicitând acordarea onorariului cuvenit apărătorului din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public învederează instanței că nu se impune admiterea cererii formulate de reclamant și de pârâți, respectiv de emitere a ordinului de protecție, precizând că, în urma probelor administrate, s-a dovedit a fi o situație singulară aceea în care reclamantul a încercat să ia cu forța minorii. De asemenea, arată că sunt condiții minime ca această stare să se mai producă, motiv pentru care apreciază că nu se impune emiterea ordinului de protecție.
Apărătorul reclamantului, subliniază faptul că, așa cum minorii au fost luați o dată, nu are nici o hotărâre de exercitare a autorității părintești pe rolul instanței, motiv pentru care pârâtul R. N. poate veni oricând să ia minorii de la grădiniță. În momentul când minorii au fost luați de la grădiniță, organele statului, în speță, Protecția Copilului și Poliția au comunicat faptul că nu pot face nimic în lipsa unei hotărâri judecătorești.
Reclamantul, personal, învederează instanței că, la fiecare sfârșit de săptămână, la ușa sa vine pârâta împreună cu ceilalți membri ai familiei, aceștia forțând ușa dorind să intre în apartament, să i-a minorii. Mai arată că aceștia bat la ușile vecinilor interesându-se de minori, dacă sunt sănătoși, îngrijiți. Precizează că, în momentul în care s-a dus la bunicii materni în încercarea de a se interesa de copii săi, aceștia nu i-au dat voie să intre în casă. Dorește ca bunicii materni, pârâții din prezenta cauză, să aibă un comportament civilizat și să fie lăsat să își crească copii împreună cu soția sa așa cum crede de cuviință. Mai arată că, în cazul în care se va respinge această cerere, pârâții vor încerca din nou să îi ia pe minori, iar în cazul în care pârâții vor avea un comportament similar va proceda așa cum crede de cuviință pentru a-și apăra copiii și familia.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare cu mențiunea că va amâna pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise;
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 08.01.2014
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.01.2014
PREȘEDINTE Grefier
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 105/2014
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria G. reprezentat de procuror E. R.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza Minori și familie privind pe reclamant M. S. și pe pârât R. N., pârât M. V. V., având ca obiect „ordin de protecție”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.01.2014, dată la care a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamantul M. S. a chemat în judecată pe pârâții R. N. și M. V. V., solicitând instanței să emită un ordin de protecție, prin care să dispună următoarele măsuri:
- reintegrarea minorilor F. M. și R. I. în locuința familiei reclamantului;
- obligarea pârâtului R. N. la păstrarea unei distanțe minime de 100 de metri față de reclamant, familia reclamantului și cei trei copii ai reclamantului, față de reședința reclamantului și unitățile de învățământ ale copiilor, respectiv grădinița nr.30 Pinochio din G.;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență ori în alt mod;
- încredințarea către reclamant a celor trei copii minori și stabilirea domiciliului acestora la domiciliul reclamantului.
În fapt, reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta M. V. V. în anul 2008, iar pe parcursul căsătoriei au survenit mai multe despărțiri și împăcări ale celor doi soți, iar dosarul de divorț înregistrat sub nr._ a fost suspendat în repetate rânduri și repus pe rol, motivat de faptul că în perioada 2009-2011 au luat naștere doi copii ai părților.
Arată reclamantul că soția sa a părăsit domiciliul comun în anul 2009 împreună cu primul copil al soților și a s-a mutat la părinții acesteia, fiind ajutată în creșterea celor trei minori de tatăl acesteia, pârâtul R. N., deoarece mama sa a plecat să lucreze în Italia.
Potrivit susținerilor reclamantului, soția sa a plecat să lucreze în străinătate la sfârșitul anului trecut, iar cei trei minori au rămas în grija tatălui reclamant.
Mai susține reclamantul că, în data de 25.10.2013 bunicul matern, pârâtul R. N. s-a prezentat neanunțat la grădinița copiilor și i-a luat forțat pe aceștia la domiciliul său și, ca urmare a sesizării organelor de Poliție și a DGASPC G., minorii s-au întors să locuiască împreună cu reclamantul.
Nu în ultimul rând, reclamantul arată că starea de incertitudine și nesiguranță în care se află cu cei trei minori cauzează acestora un dezechilibru major în viața lor și sunt de natură să aducă grave prejudicii emoționale, educaționale și morale.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr.25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
La cerere, au fost anexate în copie, formularul prevăzut în anexa Legii nr.217/2003, certificatele de naștere ale minorilor M. F. M., M. R. I., M. F. M., declarație notarială a pârâtei M. V. V., adeverințe de la unitățile de învățământ ale minorilor (filele 7-18 dosar).
În dovedirea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială.
Legal citați, pârâții M. V. V. și R. N. nu s-au prezentat în instanță, dar pârâtul R. N. a formulat pe cale de cerere reconvențională ordin de protecție prin care a solicitat, în contradictoriu cu reclamantul pârât M. S. și pârâta M. V. V. obligarea acestora la păstrarea unei distanțe minime de 100 metri față de acesta și de locuința sa, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic sau în orice alt mod, stabilirea domiciliului celor trei minori la locuința acestuia, exercitarea drepturilor privind sănătatea, educația minorilor. A mai solicitat și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
A arătat pârâtul R. N. că pârâții sunt fiica și ginerele său, care se află în proces de divorț de aproape patru ani, iar de creșterea minorilor s-a ocupat îndeosebi acesta.
Precizează pârâtul reclamant că, atât fiica sa, cât și ginerele său, l-au supus violențelor verbale, iar ginerele său l-a agresat și fizic, împreună cu nepotul și cumnatul său.
În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr.25/2012 și ale Legii nr.217/2003.
În dovedirea cererii reconvenționale, pârâtul reclamant a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială.
La termenul de judecată din data de 09.12.2013 instanța a încuviințat pentru părți proba testimonială cu câte doi martori și a dispus emiterea unei adrese către Secția 2 Poliție, P. de pe lângă Judecătoria G. și a dispus întocmirea unui referat de anchetă psihosocială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, minorii M. F. M., născută la data de 24.07.2008, M. R. I., născut la data de 04.11.2009 și M. F. M., născut la data de 18.11.2011 sunt copiii reclamantului M. S. și ai pârâtei M. V. V., astfel cum rezultă din certificatele de naștere . nr._, . nr._ și . nr._ (f.12-14 dosar).
Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, relațiile dintre reclamantul M. S. și socrul acestuia, pârâtul R. N. au fost tensionate în ultima perioadă și marcate de episoade de violență verbală și fizică din partea ambelor părți în luna noiembrie a anului trecut, când părțile au mers la DGASPC G. împreună cu minorii pentru consilierea psihologică a acestora, ocazie cu care a izbucnit un conflict între cele două părți, în urma căruia acestea au prezentat urme de agresiune, astfel cum rezultă și din certificatele medico legale nr.1703/13.11.2013 (pentru reclamantul M. S.- f.67-68 ds) și nr.1716/15.11.2013 (pentru pârâtul R. N.-f.104-105 ds.).
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța reține faptul că, în conflictul dintre reclamant și pârât a fost implicată și minora M. F. M., aceasta din urmă fiind lovită, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr.1702/13.11.2013 (f.66 ds.).
Potrivit raportului de evaluare psihologică din data de 02.12.2013 întocmit de psiholog T. R. E.,pentru cei trei minori este important să crească într-un climat familial echilibrat, suportiv alături de cei doi părinți, cu atât mai mult cu cât în privința celor trei minori se resimte semnificativ nevoia de a fi împreună cu părinții într-un mediu lipsit de încărcătură traumatică (f.63-65 ds.).
În drept, art.2 din Legea nr. 217/2003, definește noțiunea de „violență în familie” ca fiind „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru al familiei împotriva unui alt membru al aceleiași familii, care provoacă sau poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu aceste acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”.
Violența în familie se poate manifesta sub mai multe forme, respectiv violența verbală, violența psihologică, violența fizică, violența sexuală, violența economică, violența socială, violența spirituală (art. 2 ind. 1 din actul legislativ anterior enunțat).
Ca urmare, potrivit art. 26 din lege, „persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora”.
Analizând cererea formulată de reclamant și cererea reconvențională formulată de pârâtul R. N. prin prisma textelor de lege anterior menționate, instanța le apreciază ca nefiind fondate, în condițiile în care se constată că părțile nu au făcut dovada în mod clar a unor manifestări agresive, de natură să creeze o stare de pericol pentru propria integritate fizică și psihică, astfel încât să se impună emiterea unui ordin de protecție.
În ceea ce privește relația părților cu cei trei minori, instanța nu poate reține că tatăl reclamant este un părinte de o moralitate îndoielnică sau o persoană care prin manifestările sale să pună în pericol dezvoltarea armonioasă a copiilor săi, dar nici faptul că bunicul matern, pârâtul R. N. ar fi o persoană agresivă, a cărui prezență ar pune în pericol dezvoltarea fizică a minorilor, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială întocmit la domiciliul părților și înregistrat sub nr._/06.01.2014 (f.107-109 ds.) se reține că în perioada mai 2009-octombrie 2013 minorii au locuit la domiciliul bunicilor materni, împreună cu mama acestora, care a fost ajutată în creșterea celor trei copii de tatăl său, pârâtul R. N..
Instanța constată că relațiile dintre cele două părți sunt tensionate, în special ca urmare a destrămării relațiilor de familie dintre reclamantul M. S. și pârâta M. V. V., dar cu toate acestea apărările părților se pot circumscrie cel mult ca apărări specifice unui proces având ca obiect stabilire domiciliu minor și exercitarea autoritate părintească, pe calea ordonanței președințiale.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge ca nefondate cererea introductivă și cererea reconvențională având ca obiect ordin de protecție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect ordin de protecție formulată de reclamantul M. S., domiciliat în G., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții R. N. și M. V. V., ambii cu domiciliul în G., ..43, ., ., ca nefondată.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul R. N. în contradictoriu cu reclamantul pârât M. S., ca nefondată.
Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea apărătorului pârâtei M. V. V., avocat G. M..
Cu recurs în 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.01.2014.
PREȘEDINTE Grefier
Red VM/tehnored CNL/4ex/16.01.2014
ROMÂNIA Judecătoria G. Fax 0236/_ Sediul . (*Operator de date cu caracter personal nr.8637) Emisă la data 16.01.2014 | Dosar nr._ Obiectul cauzei: ordin de protecție Reclamant M. S. Pârât R. N. și M. V. V. |
Către,
BAROUL G.
Vă aducem la cunoștință că, prin sentința civilă nr. 108/08.01.2014 pronunțată în cauza civilă nr._ privind pe reclamantul M. S., domiciliat în G., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții R. N. și M. V. V., ambii cu domiciliul în G., ..43, ., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea apărătorului pârâtei M. V. V., avocat G. M..
Anexăm un exemplar al sentinței vile nr. 105/08.01.2014
Vă mulțumim pentru colaborare,
Președinte, Grefier,
Jud. M. V. N.-L. C.
"Va atragem atenția că datele menționate in prezentul document, se înscriu în cele prevăzute de legea nr.677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar in scopul prevăzut de lege”
ROMÂNIA Judecătoria G. Fax 0236/_ Sediul . (*Operator de date cu caracter personal nr.8637) Emisă la data 16.01.2014 | Dosar nr._ Obiectul cauzei: ordin de protecție Reclamant M. S. Pârât R. N. și M. V. V. |
Către,
BAROUL G.
Vă aducem la cunoștință că, prin sentința civilă nr. 108/08.01.2014 pronunțată în cauza civilă nr._ privind pe reclamantul M. S., domiciliat în G., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții R. N. și M. V. V., ambii cu domiciliul în G., ..43, ., ., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea apărătorului pârâtei M. V. V., avocat G. M..
Anexăm un exemplar al sentinței vile nr. 105/08.01.2014
Vă mulțumim pentru colaborare,
Președinte, Grefier,
Jud. M. V. N.-L. C.
| ← Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 5706/2014. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
