Plângere contravenţională. Sentința nr. 7062/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7062/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 8261/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7062/2014
Ședința Publică din data de 27.06.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petentul B. G. cu domiciliul în G., .. 110, . în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. G. cu sediul în G., ., județ G., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.06.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 13.06.2014, 18.06.2014, 20.06.2014 și apoi la data de 27.06.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.04.2013 sub nr._ petentul B. G., în contradictoriu cu intimata Poliția L. G., a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.03.2013, solicitând anularea acestuia.
În motivarea cererii a arătat că a fost sancționat pentru construirea unui gard fără a deține autorizație de construcție.
Apreciază procesul verbal ca fiind nelegal, agenții de poliție neavând competența de a constata și sancționa fapte contravenționale prevăzute de Legea nr.50/1991, raportat la disp. art.27 alin.3 și 5 din actul normativ.
Arată că agentul constatator era obligat de a face dovada împuternicirii speciale de a constata astfel de fapte contravenționale, precum și de a înainta procesul verbal de constatare organului care l-a împuternicit pentru aplicarea sancțiunii contravenționale.
Cu privire la fondul cauzei arată că nu este executantul gardului din cauză, precizând că la data de 21.12.1998 a încheiat cu Primăria G. un contract de închiriere pentru imobilul din G., ..110 compus din suprafață locuibilă, dependințe și 150 mp de curte îngrădită.
Mai arată că în anul 1999, Primăria G. a construit o locuință socială pentru M. D. pe o parte din teren ce fusese închiriat acestuia, reeducând suprafața de grădină de la 150 mp la 84,5 mp, suprafață ce a fost delimitată cu gard de către cei care au executat locuința socială, gard care nu a fost modificat sau mutat nici până în prezent.
Apreciază că și în situația în care ar fi săvârșit fapta, dreptul de a aplica sancțiunea este prescris conform art.31 din Legea nr.50/1991.
În drept a invocat disp. OG nr.2/2001 și ale Legii nr.50/1991.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale și a atașat la dosar, în copie, proces verbal contestat.
Legal informată, intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a plângerii.
A arătat, în motivare, faptul că urmare a sesizării formulate de M. D., petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 de lei, în temeiul disp. art. 26 alin.1 lit.a din Legea nr.50/1991, reținându-se că acesta a construit pe domeniul public o împrejmuire din plasă fără a obține în prealabil autorizație de construire.
Referitor la competența de a constata contravențiile prevăzute de Legea nr.50/1991 și de a aplica sancțiunea contravențională, precizează că potrivit art.4 alin.6 din Legea nr.155/2010, personalul care face parte din aparatul de specialitate al Primarului Municipiului G., responsabil cu controlul privind disciplina în construcții, a fost preluat de Poliția L. G., cu atribuții prevăzute de art.8 din aceeași lege.
Învederează că prin Dispoziția nr.4419/11.10.2011 a Primarului Municipiului G., agenții din cadrul Poliției Locale au fost împuterniciți și să aplice sancțiunile contravenționale prevăzute de Legea nr.50/1991.
Referitor la prescripție, arată că prin natura sa, contravenția reținută în sarcina petentului este una continuă, iar data săvârșirii acesteia este cea a încheierii procesului verbal de contravenție.
Apreciază că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001, iar sancțiunea a fost corect individualizată.
În drept a invocat disp. art.205-208 Cod proc.civ., Legea nr.50/1991, OG nr.2/2001.
În susținerea cererii a depus la dosar copia procesului verbal atacat, proces verbal de afișare, sesizare nr.1647/25.02.2013, Dispoziția nr.4419/11.10.2011 a Primarului Municipiului G., planșă foto.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În ședința publică din data de 27.03.2014 instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială în persoana martorului Z. M., acesta fiind audiat în ședința publică din data de 09.05.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._/22.03.2013, petentul B. G. a fost sancționat în temeiul art. 26 alin.1 lit.a din Legea nr. 50/1991, cu amendă în cuantum de 1000 de lei.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 22.03.2013, ora 10:30, în G., ..110, . constatat executarea unei împrejmuiri cu gard din plasă pe teren proprietate a Primăriei G., fără autorizație de construire.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._/22.03.2013, instanța constată că acesta respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța va înlătura susținerile petentului în sensul că organele din cadrul Poliției Locale nu dețineau competența de a constata contravenția și de a aplica sancțiunea corespunzătoare.
Potrivit disp. art.27 din Legea nr.50/1991, (3) Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h) - l), se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor (…) pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritorială (…), potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare.
(5) Procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția.
Or, conform art.4 din Legea nr.155/2010, (1) Poliția locală se organizează și funcționează, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică, preluând, conform alin.6 al aceluiași text de lege posturile și personalul poliției comunitare, precum și ale structurilor din aparatul de specialitate al primarului/primarului general responsabil cu controlul privind disciplina în construcții, protecția mediului și comerț.
Prin HCL nr.173/11.04.2011 s-a adoptat Regulamentul de organizare și funcționare a Poliției Locale din Municipiul G., prin prevederile art.4 alin.3 lit.e din Anexa HCL conferindu-se acestui organism atribuții în domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal în sensul că efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu, respectiv constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, hotărâri ale consiliului local sau dispoziții ale primarului, contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean, primarului Municipiului G. sau persoanei împuternicite de aceștia.
Dacă prin prevederile Hotărârii Consiliului Local indicată anterior s-a conferit agenților Poliției Locale competența de a constata contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții, prin Dispoziția Primarului Municipiului G. nr.4419/11.10.2011, funcționarii din cadrul Poliției Locale G., identificați în Anexa la decizie, au fost împuterniciți și cu aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de Legea nr.50/1991, între care se află și P. C., respectiv G. C., agenții constatatori din prezenta cauză.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul - verbal contravențional, întocmit pe baza observațiilor directe ale agentului constatator învestit cu exercițiul autorității de stat, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Din analiza practicii Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (în special hotărârea din data de 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A. c. României), reiese că procesul-verbal se bucură de această prezumție cât timp faptele au fost constatate prin propriile simțuri de agentul constatator (ex propriis sensibus). În cauză, procesul verbal a fost încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, astfel încât petentului îi revine sarcina de a răsturna prezumția, propunând probe în sprijinirea afirmațiilor sale.
Cu privire la administrarea acestor probe care sa sustina temeinicia procesului-verbal de constatare a contraventiei, instanta constata ca in jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, obligatorie pentru instantele romane, orice persoana are dreptul de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele imputate, contraventia fiind chiar asimilata unei acuzatii penale (cauza A. c/Romaniei, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Totusi, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul se incadreaza in limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
In aceste conditii, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Instanța va avea în vedere faptul că procesul verbal de contravenție a fost încheiat ca urmare a constatării faptei prin propriile simțuri ale agentului constatator.
Potrivit art. 26 alin.1 din Legea nr.50/1991, constituie contravenție executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor de construcție prevăzute de art.3 din același act normativ, respectiv lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11 din lege.
Petentul deține cu chirie, în temeiul contractului încheiat cu Municipiul G. în data de 21.12.1998, imobilul situat în G., ..110, . suprafață locuibilă, dependințe și curte și grădină, aceasta din urmă în suprafață de 84,50 mp astfel cum a fost redusă prin Anexa la contract din anul 2000. (filele 14-16)
Din probele administrate în cauză rezultă că terenul închiriat de către petent este delimitat de cel aflat în folosința vecinului, numitul M. D., prin gard de sârmă amplasat pe stâlpi metalici.
Din declarația martorului Z. M., vecin al petentului, rezultă că acest gard metalic a fost ridicat nu de către petent, ci de către constructorii care au ridicat o locuință socială dată în folosință de către Municipiul G. numitului M. D., încă din anul 2007.
Instanța constată că probele administrate în cauză sunt de natură a contrazice situația de fapt reținută de agentul constatator, făcându-se dovada că gardul metalic nu a fost executat de către petent, astfel că acesta nu poate avea calitate de subiect activ al contravenției prevăzută de art.26 alin.1 lit.a din Legea nr.50/1991.
Pentru argumentele de mai sus, va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesul-verbal . nr._/22.03.2013 cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1000 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul B. G. cu domiciliul în G., .. 110, . în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. G. cu sediul în G., ., județ G..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/22.03.2013 și exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în sumă de 1000 de lei.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.06.2014
Președinte, Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./6 ex./01.08.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5254/2014.... | Anulare act. Sentința nr. 9246/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
