Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 6985/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6985/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 1510/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 6985/2014
Ședința publică de la 25 Iunie 2014
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamant I. C. și pe pârât I. C., având ca obiect „exercitarea autorității părintești - plan parental”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.06.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.06.2014, dată la care a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de fata
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Galati la data de 07.05.2013 sub nr._, reclamanta I. C. a solicitat in contradictoriu cu pârâtul I. C. pronuntarea unei horarari judecatoresti privind desfacerea casatoriei acestora din culpa exclusivă a pârâtului, încredințarea reclamantei a minorei I. Maya, exercitarea autorității părintești în exclusivitate de reclamantă, stabilirea domiciliului minorei la domiciliul reclamantei și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei.
În motivare, a arătat reclamanta că relațiile dintre părți sunt grav și iremediabil deteriorate, iar căsătoria nu mai poate continua, în special ca urmare a comportamentului pârâtului, care a adoptat o atitudine violentă față de soția sa atât verbal, cât și fizic și s-a înstrăinat de problemele de natură financiară cu care se confrunta familia acestora, ajungându-se în present la o lipsă de comunicare a celor doi soți.
În ceea ce privește minora I. Maya, reclamanta precizează că pârâtul nu a manifestat interes față de creșterea minorei, de aceea se impune ca exercitarea autorității părintești să se exercite în exclusivitate de reclamantă.
În dovedirea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.373 lit.b, 379, 398, 400 NCC.
Legal citat, pârâtul I. C. s-a prezentat în instanță și a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantei, revenirea acesteia la numele purtat anterior căsătoriei, stabilirea domiciliului minorei la domiciliul reclamantei, exercitarea autorității părintești în comun assupra minorei și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei.
Potrivit susținerilor pârâtului, acesta s-a implicat mereu în creșterea minorei și a fost alături de reclamantă în perioada în care minora a fost internată în spital, a însoțit-o pe soția sa la controalele medicale ale minorei, iar în ceea ce privește relațiile de căsătorie apreciază pârâtul că acestea s-au deteriorate ca urmare a comportamentului reclamantei, care a inițiat o relație afectivă cu un coleg de serviciu.
În dovedire, pârâtul reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială.
La termenul de judecată din data de 21.01.2014 instanța a dispus disjungerea cererii formulate de pârât privind încuviințarea unui plan aparental în privința minorei I. Maya și formarea unui nou dosar în care calitatea de reclamanta să o aibă I. C. și calitatea de pârât să o aibă I. C..,Acest nou dosar a fost înregistrat sub nr._ .
În dosarul nou format, reclamantul a solicitat încuviințarea unui program parental prin intermediul căruia acesta să aibă dreptul de a stabili legături personale cu minora I. Maya, de a alege medicul pediatru al minorei și de fi consultat în ceea ce privește educația minorei.
În motivare, reclamantul a arătat că pârâta a refuzat în mod sistematic ca acesta să o viziteze pe minoră.
În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile art.43 C.fam.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială și ancheta psiho-socială.
Pârata I. C., legal citată, a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, iar pe fondul cauzei a solicitat admiterea în parte a acțiunii, în sensul de a se încuviința un program de vizită adaptat vârstei și activităților minorei I. Maya, de a I se permite reclamantului să ia legătura telefonic cu minora, de a fi obligată pârâta să anunțe orice schimbare a domiciliului minorei și de a anunța reclamantul cu privire la călătoriile realizate de minoră în afara țării.
În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile art.194 și urm.C.pr.civ.
În apărare, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
În cauză a fot întocmit referatul de anchetă psiho-socială la domiciliul reclamantului.
La termenul de judecată din data de 18.06.2014 instanța a încuviințat pentru fiecare dintre cele două părți proba cu înscrisuri.
La același termen de judecată, pârâta a precizat că nu mai insistă în excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile au fost căsătorite, iar prin S.C. nr.1274/11.02.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei părților, stabilirea domiciliului minorei I. Maya la domiciliul pârâtei și exercitarea autorității părintești în comun asupra acestei minore.
Din referatul de anchetă psiho-socială întocmit la domiciliul reclamantului, instanța constată că acesta are condiții locative optime, dotat corespunzător și curat întreținut.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
În concret, instanța are in vedere că minora are vârsta de șase ani la care este necesar mai ales un climat de afecțiune, stabilitate si continuitate a condițiilor de viață pentru a se asigura o dezvoltare armonioasă.
Instanța are în vedere dispozițiile art.487 Cod Civil, în sensul că părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.
În plus, potrivit art.14 alin.1 din Legea art.272/2004, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
De asemenea, jurisprudența Curții europene a Drepturilor Omului a stabilit că pentru un părinte și copilul său, a fi împreună reprezintă un element esențial al vieții de familie, chiar dacă relația dintre părinți a încetat (a se vedea, printre altele, Johansen împotriva Norvegiei, 7 august 1996 și Bronda împotriva Italiei, 9 iunie 1998).
Din corelarea acestor principii, instanța reține că legea recunoaște primordial, dreptul copilului de a-și cunoaște părinții, de a fi crescut de aceștia sau de a menține relațiile cu ambii părinți, în măsura în care aceștia sunt separați.
Pornind de aici, se poate stabili principiul necesității respectării acestui drept de către fiecare dintre părinți și chiar posibilitatea instanței de judecată de a se orienta în stabilirea locuinței minorului, inclusiv după criteriul părintelui care prezintă garanții mai mari că va respecta drepturile celuilalt.
Deși nu este consacrat expres din punct de vedere legislativ, acest principiu rezultă implicit din reglementarea imperativă a regulii egalității între părinți și a dreptului copilului de a fi crescut de ambii părinți.
Cunoscut și în jurisprudența statelor europene și nu numai, drept principiul californian în stabilirea locuinței minorului, acesta corespunde unei viziuni moderne asupra creșterii copilului, ce vizează implicarea activă și în cât mai mare măsură a ambilor părinți.
Având în vedere necesitatea prezenței ambilor părinți pentru o dezvoltare armonioasă a minorei acest principiu vine să înlăture efectele negative pe care tensiunile dintre părinți, șicanele acestora le pot produce asupra psihicului minorei.
Tocmai de aceea, acest principiu favorizează partea care tinde să respecte și să protejeze relația copilului și cu celălalt părinte, ca factor de responsabilizare a părinților, care pot fi astfel determinați spre colaborare în creșterea și educarea minorei.
Dreptul părintelui de a avea legături cu copilul său, încredințat celuilalt părinte, trebuie să se realizeze efectiv și real, prin stabilirea unui program de vizitare extins, pe cat posibil, și care să țină cont de interesul superior al copilului.
La stabilirea modalitatii concrete a exercitiului dreptului de a avea legaturi personale cu minorul se are in vedere interesul superior al acestuia, apreciat in raport de un complex de factori: varsta minorului, mediul in care locuieste, raporturile dintre cei doi parinti, localitatile de domiciliu ale acestora, asigurarea unui mediu stabil si coerent si pentru o normala dezvoltare psiho-sociala.
Este de notorietate faptul ca parintii salariati au in principiu finalul de saptamana liber, asa incat, ar fi injust, atat pentru minor cat si pentru parintele caruia copilul i-a fost incredintat, sa nu beneficieze de prezenta reciproca si pe durata sfarsitului de saptamana.
In conditiile in care parintele caruia i-a fost incredintat minorul isi rezuma relatia doar pe durata saptamanii lucratoare, aceasta ar putea avea drept consecinta conturarea lui in persona care il coordoneaza si care implicit il restrictioneaza in diverse activitati, cu severitatea sau exigenta normala a unui parinte, ambele motivate si impuse de ratiuni benefice, iar celalalt parinte devine prin comparatie, deosebit de concesiv ori, mai tolerant, finalul saptamanii lucratoare fiind asociat cu repaosul si relaxarea ce urmeaza unei perioade active.
O atare fractionare a timpului intre cei doi parinti este susceptibila a afecta echilibrul si stabilitatea minorului prin diminuarea drastica a posibilitatii de a beneficia si de continuitate in familia actuala, conditie indispensabila unei dezvoltari normale.
S-a aratat in mod constant in jurisprudenta CEDO faptul ca un element fundamental al vietii familiale il constituie posibilitatea copilului si a parintelui de a fi impreuna, iar, orice limitare a acestui drept, ce apartine deopotriva, atat parintelui cat si copilului trebuie sa fie temeinic justificata, proportionala cu scopul urmarit, care consta in prezenta cauza in protejarea interesului major al minorului.
In orice caz, Curtea precizeaza ca o astfel de cerere, care are ca obiect stabilirea legaturilor intre parinte si copilul sau, se impune a fi analizata atat prin prisma dreptului parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul, de a avea legaturi personale cu acesta, cat si din perspectiva dreptului copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii si alte persoane fata de care au dezvoltat legaturi de atasament, drept consacrat expres prin art. 14 si 15 din Legea 272/2004, iar restrangerea acestor drepturi nu se poate dispune decat in cazuri justificate.
Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor, potrivit disp. art. 2 alin. 2 din Legea 272/2004, altfel spus acestora le revine in mod corelativ obligatia de a respecta dreptul copilului de a avea nestingherit legaturi personale cu tatal sau si cu alti membri ai familiei, sau alte persoane fata de care a dezvoltat relatii de atasament, cata vreme acest lucru nu contravine interesului lui superior.
Totodata, Curtea reaminteste ambilor parinti ca drepturile parintesti trebuie exercitate cu buna credinta si faptul ca orice modificare intervenita in situatia de fapt retinuta in aceasta cauza, analizata prin prisma interesului superior al copilului, este de natura sa conduca la modificarea programului de vizitare stabilit in prezent.
Un lucru foarte important este relevat de studiile psihologice recente, care arată că sănătatea emoțională a copilului este legată de legătura stabilă și previzibilă cu fiecare dintre cei doi părinți ai săi și nu de un anume domiciliu stabil. Iar implicarea părintelui în viața curentă a copilului dată de posibilitatea legală de a decide soarta minorului este o metodă bună de a menține legătura părinte-copil funcțională.
Instanța nu va putea reține susținerile reclamantului potrivit cu care pârâta nu i-a permis minorei să frecventeze grădinița pentru a-i restrânge acestuia dreptul de a lua legătura cu minora deoarece, astfel cum rezultă din adeverințele medicale din data de 10.03.2014 și 24.12.2013, minora a fost bolnavă în perioada 24.12._14 și 10.03._14 (f.38-39 dosar).
Față de solicitarea reclamantului de a I se permite să îi cumpere minorei un telefon mobil, instanța apreciază că, în raport de vârsta minorei de doar șase ani acest obiect nu reprezintă o necessitate și nici un lucru util.
Nu în ultimul rând, instanța va avea în vedere și împrejurarea că în present relațiile dintre părți sunt tensionate, ca urmare a destrămării relației de căsătorie, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (certificatul medico-legal nr.409/13.04.2013, planșe foto, răspunsul Secției 3 Poliție din data de 04.11.2013-f.34-37), astfel încât acest aspect va fi avut în vedere în mod deosebit la stabilirea conținutului planului parental, dar mai ales a programului de vizită a minorei, cu scopul de a se evita destabilizarea emoțională a acesteia.
Față de toate aceste considerente, instanța urmează a admite în parte acțiunea formulată de reclamanta și va încuviința acestuia să beneficieze de următorul plan parental: în timpul săptămânii acesta o poate lua pe minora I. Maya în zilele de luni, marți și miercuri de la grădiniță și o va aduce la locuința minorei, în fața blocului, de unde va fi preluată de pârâtă sau bunica maternă, în primul și al treilea week-end din lună o poate lua pe minoră la domiciliul său, de sâmbătă ora 10 până duminică ora 17, în vacanța de P. în anii impari minora va fi găzduită de reclamant în seara de Înviere și în prima zi de P., iar în anii pari în cea de a doua și a treia zi de P., în vacanța de vară minora va fi găzduită de reclamant timp de o lună, respectiv în anii pari în perioada 01.07-31.07 inclusiv, iar în anii impari între 01.08-30.08 inclusiv, de 1 iunie în anii impari va petrece cu reclamantul in intervalul 12-18, de ziua de naștere a reclamantului minora va putea petrece timp cu acesta în intervalul 12-18, în celelalte vacanțe, minora va fi găzduită 3 zile/săptămână de către reclamant; reclamantul va putea lua legătura cu minora telefonic, pe telefonul ce aparține pârâtei și pârâta va putea lua legătura cu minora telefonic pe telefonul reclamantului la momentul la care este găzduită de către tată, cu respectarea programului minorei; pârâta va anunța orice schimbare de domiciliu a minorei către reclamant cu patru săptămâni anterior realizării acesteia; pârâta va solicita acordul expres al reclamantului atunci când minora va suferi de afecțiuni grave pentru care sunt necesare intervenții chirurgicale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul I. C., domiciliat în G., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta I. C., cu domiciliul ales în G., ., . Mezanin, jud.G..
Încuviințează ca reclamantul să beneficieze de următorul plan parental:
- în timpul săptămânii acesta o poate lua pe minora I. Maya în zilele de luni, marți și miercuri de la grădiniță și o va aduce la locuința minorei, în fața blocului, de unde va fi preluată de pârâtă sau bunica maternă, în primul și al treilea week-end din lună o poate lua pe minoră la domiciliul său, de sâmbătă ora 10 până duminică ora 17, în vacanța de P. în anii impari minora va fi găzduită de reclamant în seara de Înviere și în prima zi de P., iar în anii pari în cea de a doua și a treia zi de P., în vacanța de vară minora va fi găzduită de reclamant timp de o lună, respectiv în anii pari în perioada 01.07-31.07 inclusiv, iar în anii impari între 01.08-30.08 inclusiv, de 1 iunie în anii impari va petrece cu reclamantul in intervalul 12-18, de ziua de naștere a reclamantului minora va putea petrece timp cu acesta în intervalul 12-18, în celelalte vacanțe, minora va fi găzduită 3 zile/săptămână de către reclamant;
- reclamantul va putea lua legătura cu minora telefonic, pe telefonul ce aparține pârâtei și pârâta va putea lua legătura cu minora telefonic pe telefonul reclamantului la momentul la care este găzduită de către tată, cu respectarea programului minorei;
- pârâta va anunța orice schimbare de domiciliu a minorei către reclamant cu patru săptămâni anterior realizării acesteia;
- pârâta va solicita acordul expres al reclamantului atunci când minora va suferi de afecțiuni grave pentru care sunt necesare intervenții chirurgicale.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2014.
PREȘEDINTE Grefier
M. V. N.-L. C.
cf. art. 426 alin. 4 NCPC
RED.MV/TEH.EB/4EX/31.07.2014 .>Acest
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 503/2014.... → |
|---|
