Cereri. Sentința nr. 7098/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7098/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 6665/236/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7098/2013
Ședința publică de la 11 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. N. R.
GREFIER: M. N.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petent C. A. și pe intimat I. G. PENTRU IMIGRĂRI CENTRUL REGIONAL DE CAZARE ȘI PROCEDURI PTSOLICITANȚII DE AZIL G., având ca obiect alte cereri LEGEA 122/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul petentului, avocat din oficiu C. F., intimatul fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pentru acest termen de judecată procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, după care:
La interpelarea instanței, apărătorul petentului arată că nu mai are alte probe de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Nemaifiind cereri de exprimat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul,apărătorul petentului solicită instanței admiterea cererii de azil. În acest context, opinează că din înscrisurile depuse la dosar reiese în mod concret faptul că petentul are motive temeinice de persecuție astfel cum este stipulat în Legea 122/2006, prin urmare reîntoarcerea în tara sa de origine i-ar aduce un prejudiciu grav în ceea ce privește integritatea. Pentru toate aceste considerente, reiterează instanței solicitarea privind admiterea acțiunii.
Analizând actele și lucrările, instanța constată cauza în stare de judecată și, în temeiul art. 394 Cod proc. civ., reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin adresa nr._ din 27.05.2013 înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.05.2013 sub nr._ , Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G. a înaintat plângerea formulată de petentul C. A. împotriva hotărârii nr._/h/MM/14.05.2013 a funcționarului Oficiului Român pentru Imigrări însărcinat cu analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat.
Petentul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună pe lângă anularea Hotărârii sus menționate și acordarea unei forme de protecție dintre cele prevăzute de Legea 122/2006 la art. 22.
Plângerea nu a fost motivată în fapt.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 23,26, 55 din Legea 272/2004, art. 1 A din Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, Protocolul de la New York din 1967, art. 2,3 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: cerere de azil, Hotărârea nr._/h/MM/14.05.2013 de Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G., notă de interviu, Informare privind situația actuală din Algeria, Chestionar, Cerere de azil.
În cercetarea temeiniciei contestației formulate de petent, instanța a avut de analizat dacă acesta dovedește într-adevăr că în țara sa de origine are temeri justificate că va fi persecutat pentru considerente socio economice.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele: prin hotărârea nr._/h/MM/14.05.2013 de Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G. s-a respins ca nefondată cererea de acordare a statutului de refugiat și nu s-a acordat protecție subsidiară petentului.
În motivarea hotărârii nr._/h/MM/14.05.2013 de Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G., s-a reținut că în urma efectuării interviului și analizării cererii de azil și a documentelor de la dosar, la data de 13.07.2011, cel în cauză a fost depistat pe raza localității Jimbolia de către autoritățile de frontieră . Cu ocazia efectuării cercetărilor, în cauză a declarat că se numește C. A. și este cetățean indian, născut la data de 11.04.1988 în India, . De asemenea, persoana în cauză a depus cerere de azil care a fost înaintată de îndată pentru soluționare Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de Azil București În cererea de azil, solicitantul a invocat motive de natură politică.
Petentul nu a anexat cererii de azil documente sau alte înscrisuri.
La data de 16.04.2013 a fost completat chestionarul la sediul Centrului G., chestionarul realizat de d.l Moțan M. fiind susținut în limba hindi.
În interviu, solicitantul a declarat că se numește C. A. și este născut la data de 11.04.1988 în India, in loc. Bhurewala Vinagie . Solicitantul este de religie creștin-catolic, a absolvit 12 clase, nu a îndeplinit stagiul militar și nu este căsătorit.
In India a locuit împreună cu familia sa numai la adresa din Localitatea V.P.O., Bhorewala, Tehsil Naraingarh, District Ambala, Provincia Haryana, India. A plecat în mod legal în vara anului 2010 în Turcia, unde a rămas 4 luni, timp în care a vorbit cu o călăuză să-l ajute să ajungă în Italia. După această perioadă a fost dus împreună cu alte persoane necunoscute în G., unde a rămas aproximativ 5 luni. A tranzitat apoi ilegal Macedonia și Serbia și a intrat în România în vara anului 2011 împreună cu un alt conațional, unde au fost depistați de poliția de frontieră, solicitând azil în România. Petentul susține că a plecat din țară datorită a două probleme. în primul rând, datorită faptului că în India, religia majoritară este hindu iar în zona în care locuia erau doar patru cinci case de familii creștine, au fost făcute presiuni pentru a se converti de la religia creștin catolică la religia hindu. Presiunile au fost făcute în mod verbal de către Consiliul religios hindu care se numește Shev S.. Solicitantul a arătat că în localitatea sa sunt aproximativ 10.000 de persoane din care singura familie creștină este doar a solicitantului, formată din aproximativ 60 de membri. Deasemenea in localitate există o biserică și un cămin pentru creștini, precum și un consiliu al creștinilor care se ocupă de aproximativ patru localități, solicitantul apelând la sprijinul acestuia in urma presiunilor făcute și a fost ajutat cu bani să plece din țară de către acest consiliu. Afirmă că a apelat și la sprijinul autorităților care a mediat conflictul dintre el și Shev S., însă susține că acestea nu pot fi in permanență lângă el. Solicitantul are prieteni de religie hindu insă aceștia nu-l pot ajuta. Referitor la cea de-a doua problemă, a arătat că familia sa deținea un teren din partea bunicului la marginea localității de aproximativ 6 Ekar (2,5 ha). Un politician și om de afaceri pe nume Gupta dorea acest teren pentru sine. S-a adresat în acest sens Judecătoriei pentru a obține acest teren. Solicitantul a fost amenințat verbal și bătut cu mâinile și picioarele de către persoane trimise de Gupta în mai multe rânduri, aproximativ de patru ori. S-a adresat poliției, dar i s-a spus că întrucât este un dosar la judecătorie pentru acest teren, nu pot lua momentan măsuri până nu se dă o soluție acolo. Solicitantul susține că este membru, la fel ca toată familia sa, al Partidului Enlo din anul 2008 și crede că întrucât Gupta făcea parte dintr-un partid rival aflat la putere, din această cauză autoritățile nu au luat măsuri la sesizarea sa legată de terenul agricol. în cadrul Partidului Enlo, solicitantul a fost un simplu membru și a participat activ la campania din perioada alegerilor, fără a putea însă să arate când au avut loc ultimele alegeri Acesta a spus doar că știe că alegerile au loc odată la 5 ani iar prim ministru este cel dinainte și anume Manmohad S.. Nu a avut alte probleme legate de calitatea sa membru al acestui partid. Solicitantul afirmă că din 2011 și până în prezent a rămas în românia, fără a mai merge în altă țară, lucrând la un magazin în București. În țara sa de origine nu are nicio problemă cu autoritățile.
Solicitantul nu se poate întoarce în India pentru că-i este teamă că va avea din nou probleme din cauza religiei și a celui om politic Gupta care vrea terenul familiei sale, iar dacă se va muta în altă parte în India, deși creștini sunt peste tot în India însă puțini, îi este teamă că ar putea fi indicat ca simpatizant al acestei religii și poate avea din nou probleme întrebat de ce a declarat alte motive la primul interviu în 2011, acesta a promis că a procedat așa la sugestia familiei sale pentru a nu afla autoritățile din țara sa.
Nu au fost invocate motive de altă natură.
Nu au fost făcute obiecții cu privire la desfășurarea interviului.
In vederea încadrării juridice a situației de fapt prezentate de solicitant au fost avute în vedere prevederile Constituției României și prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând aceste dispoziții rezultă că prevederile Legii nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și se analizează împreună cu toate celelalte tratate și pacte internaționale referitoare la statutul și regimul refugiaților semnate de România, precum și conform dispozițiilor generale interne și internaționale privind drepturile fundamentale ale omului.
S-a reținut în cadrul interviului, din verificările efectuate, precum și din documentele depuse la dosar, că petentul este cetățean algerian . Conform condiției din definiție „de a se afla în afara țării de origine în speță Alger aceasta situație este îndeplinită, petentul aflându-se pe teritoriul României în momentul formulării cererii de azil.
În ceea ce privesc motivele prevăzute atât de Convenția din 1951 de la Geneva privind statutul refugiaților, cât și de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, respectiv rasă, religie, naționalitate, apartenență la un grup social sau opinie politică care ar putea sta la baza unei persecuții și să ducă la recunoașterea unei persoane ca refugiat, și în urma analizării situației în fapt care a condus practic la părăsirea țării de origine, solicitantul nu a invocat nici o temere de persecuție pe vreunul din aceste motive.
Motivul plecării petentului din țara de origine, precum și al refuzului acestuia de a se întoarce acolo este determinat de scopuri de natură politică. Cu privire la acest aspect, se reține că în Manualul ICNUR referitor la proceduri și criterii de determinare a statutului de refugiat în baza Convenției de la Geneva din 1951 și a Protocolului de la New York din 1967, paragraful 62, pag.17, se face distincție între noțiunea de migrant și cea de refugiat, respectiv „ un imigrant reprezintă o persoană care, din motive diferite de cele conținute în definiție, își părăsește voluntar țara în vederea stabilirii sale în altă parte. El se poate deplasa din dorința de schimbare sau de aventură, din motive familiale sau din alte motive de natură personală. "
Așadar trebuie făcută diferența între aceste două categorii de persoane, deoarece spre deosebire de migranți. Refugiații nu aleg să își părăsească țara de origine, ci sunt forțați de anumite împrejurări să o facă. Diferența cheie dintre „refugiați" și „migranți" o reprezintă faptul că aceștia din urmă se bucură de protecția statului de origine, pe când refugiații nu.
Petentul nu a invocat faptul că în eventualitatea întoarcerii sale în țara de origine ar fi victima vreunei persecuții, cu alte cuvinte că va fi exercitată asupra sa o acțiune suficient de gravă prin ea însăși sau prin repetarea faptelor pentru a-l expune unor pericole de natură să-i aducă atingere vieții, integrității corporale sau libertății sale ori pentru a-l împiedica în mod evident să trăiască în țara sa de origine.
La analizarea cererii petentului au fost avute în vedere informații din țara de origine furnizate de către C. Informații din Țări de Origine din cadrul Direcției Azil și Integrare a Oficiului Român pentru Imigrări și atașate la dosar.
Instanța, reține că în situația în care nu există motive de acordare a statutului de refugiat, petentului nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 15 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind prezumția de bună-credință.
Având în vedere cele mai sus menționate, cererea petentului, nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 26 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, în România, se poate acorda protecție subsidiară străinului care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 - modificata, și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări. Prin risc serios se înțelege:
1.condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau
2.tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau
3.o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern sau internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.
Instanța a constatat, că nu există motive să se creadă că solicitantul ar fi comis fapte pentru care legea națională din Irak să prevadă pedeapsa cu moartea, cu atât mai mult cu cât nici acesta nu a făcut o referire în acest sens, și anume de a fi expus unei pedepse cu moartea din partea statului sau a unui agent nonstatal.
Petentul nu a prezentat nici un element circumstanțial din care să rezulte concluzia existenței unui risc de a fi supus la tortură, tratamente inumane ori degradante în cazul întoarcerii sale în țara de origine.
Având în vedere cele mai sus menționate,instanța constată că, cererea petentului nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea protecției subsidiare.
Pentru aceste considerente și văzând motivele reținute de către intimat prin Hotărârea mai sus menționată, apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale pentru acordarea statutului de refugiat conform art. 23 Legea 122/2006 și pentru aceleași motive, nici condițiile de acordarea a protecției subsidiare,. Conform,art. 26 care prevede că: Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. 2 și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări.
Prin risc serios, în sensul alin. 1 se înțelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse sau tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante, sau o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.
În consecință, instanța va respinge plângerea .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul C. A. cu domiciliul ales în mun. G., . cel B., nr. 36), la Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare G., jud. G., în contradictoriu cu intimatul OFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI CENTRUL REGIONAL DE CAZARE ȘI PROCEDURI PENTRU SOLICITANȚII DE AZIL G., cu sediul în mun. G., . cel B., nr. 36).
Acordă onorariu în sumă de 300 lei avocatei din oficiu, d.nei C. F..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.10.2013
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.jud.NRN
dact. IF
ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1180/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 810/2013.... → |
|---|
