Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5705/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5705/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 3742/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
CAUZE CU MINORI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5705
Ședința publică de la 20 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M. O.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant B. A. L. și pe pârât G. D. F., având ca obiect ordonanță președințială .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta personal, martora propusă de reclamantă M. Tănțica, lipsă fiind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Sub prestare de jurământ a fost audiată martora propusă de reclamantă M. Tănțica, cele declarate s-au consemnat în proces verbal separat care s-a atașat la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, reclamanta solicită ca dezbaterile să aibă loc la acest termen de judecată.
Instanța apreciază procesul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată la data de 13.03.2013, sub nr._, reclamanta B. A. L. a chemat în judecată pe pârâta G. D. F., solicitând ca, pe calea ordonanței președințiale, să se dispună obligarea pârâtului să-i permită reclamantei să locuiască în apartamentul comun dobândit de părți în timpul căsătoriei acestora, cu privire la care nu s-a efectuat partajarea până în prezent.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în perioada 1995 - 2007 a fost căsătorită cu pârâtul, căsătorie din care a rezultat minora G. G. V.. Prin Sentința civilă nr. 6226/08.11.2007 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, a fost desfăcută căsătoria părților, minora fiind încredințată spre creștere și educare reclamantei. În timpul căsătoriei părților, în cursul anului 2005, părțile au achiziționat un imobil - un apartament situat în mun. G., ., .. Din acest apartament, reclamanta și minora au plecat imediat după pronunțarea divorțului, din cauza bătăilor repetate ale pârâtului, și de atunci locuiesc cu chirie. Totodată, reclamanta a arătat că pârâtul nu locuiește nici el în acest apartament, locuind la mama sa. În condițiile în care apartamentul bun propriu al părților este nelocuit de nicio persoană, reclamanta fiind nevoită să plătească chirie, iar pârâtul nu-i permite să locuiască în acest imobil, reclamanta a solicitat luarea unor măsuri urgente în legătură cu această situație.
În probațiune, reclamanta nu a solicitat probe, dar a depus la dosar următoarele înscrisuri, în copie: actul său de identitate, certificatul de naștere al minorei G. G. V., trei certificate medico-legale emise pe numele reclamantei în perioada 2006-2007, contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1068/13.05.2005 de BNPA U. M. și U. B. M. A., încheierea de carte funciară nr. 7449/16.05.2005, Sentința civilă nr. 6226/08.11.2007 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin neapelare.
În cadrul procedurii reglementate de art. art. 200 și următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la data de 15.02.2013 (în continuare Codul de procedură civilă), act normativ aplicabil în speță în raport de data introducerii cererii – 13.03.2013, reclamanta a precizat, prin cerere scrisă, că cererea principală este întemeiată pe dispozițiile art. 996 și următoarele din Codul de procedură civilă, iar în probațiune a solicitat administrarea probei cu 2 martori, indicând și numele și domiciliul acestora.
Totodată, reclamanta a depus taxa judiciară de timbru de 10 lei și timbru judiciar care i-a fost pusă în vedere de către instanța de judecată.
Legal citat, pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 13.06.2013, instanța a încuviințat, în baza prevederilor art. 258 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisuri și proba cu un martor pentru reclamantă, având în vedere că aceasta a precizat în ședința publică de la aceeași dată că renunță la cel de-al doilea martor propus .
Procedând la judecarea cauzei, s-a administrat proba cu martorul M. Tănțica, depoziția acesteia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
Cele două părți s-au căsătorit la data de 08.07.1995, iar din conviețuirea lor a rezultat minora G. G. V., născută la data de 10.08.1999.
Prin Sentința civilă nr. 6226/08.11.2007 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin neapelare, căsătoria celor două părți a fost desfăcută prin divorț, minora fiind încredințată spre creștere și educare reclamantei.
La data de 13.05.2005, deci în timpul căsătoriei părților, aceștia au dobândit, conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1068/13.05.2005 de BNPA U. M. și U. B. M. A. și încheierii de carte funciară nr. 7449/16.05.2005, un imobil – apartament situat în mun. G., ., ., jud. G..
Conform declarațiilor martorului reclamantei, M. Tănțica, în apartamentul bun comun al soților nu locuiește nicio persoană în prezent, în condițiile în care reclamanta și minora locuiesc cu chirie, pârâtul neplătind nici pensie de întreținere pentru minoră. Pârâtul locuiește cu mama acestuia și, cu toate acestea,nu îi permite reclamantei și fiicei sale să locuiască în apartamentul proprietate comună, adresând chiar injurii reclamantei. Martora a precizat faptul că în luna august 2013, minora urmează să împlinească vârsta de 14 ani, având nevoie în acest sens de un domiciliu stabil în vederea emiterii actului de identitate pe numele său. Minora are în același timp probleme de sănătate, care se impun a fi soluționate cât mai urgent, iar faptul că reclamanta locuiește cu chirie, îi diminuează acesteia veniturile efective, astfel încât este afectată și soluționarea urgentă a problemelor de sănătate ale minorei.
În raport de cele menționate mai sus, instanța urmează să admită acțiunea reclamantei B. A. L., pentru următoarele considerente:
Ordonanța președințială, ca mijloc procedural ce întrunește condițiile unei acțiuni civile dar cu un caracter specific, determinat de însuși caracterul particular al măsurilor ce pot fi luate pe această cale, trebuie să îndeplinească atât condițiile necesare pentru exercitarea oricărei acțiuni, cât și unele cerințe particulare.
Conform art. 996 din Codul de procedură civilă, prin ordonanță președințială, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, instanța de judecată va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, textul susmenționat stabilind astfel trei condiții de admisibilitate a acestui gen de cerere, respectiv urgența, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudecarea fondului dreptului.
Din alin. (4) al art. 996 din Codul de procedură civilă, ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului, de unde rezultă că ordonanța președințială poate fi dată și atunci când nu este o judecată asupra fondului, cum este cazul de față. Sub acest aspect, instanța reține că nicio persoană nu poate fi obligată să solicite ieșirea din indiviziune cu privire la bunul comun dobândit de foștii soți în timpul căsătoriei acestora.
În raport cu aceste dispoziții legale, instanța apreciază că sunt îndeplinite cerințele particulare ale ordonanței președințiale, respectiv urgența, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudecarea fondului dreptului.
Fără a mai purta discuții asupra ultimelor două condiții pe care instanța le constată ca întrunite (măsurile ce vor fi dispuse de instanță urmând a fi provizorii, până la intervenirea unei cauze de încetare sau de modificare, iar instanța neadministrând probe pentru a stabili cu exactitate existența dreptului, ci doar aparența de drept – în speță înscrisurile existente la dosar, menționate mai sus), instanța va analiza existența condiției urgenței, care, în opinia instanței este, de asemenea, dovedită.
Astfel, prin administrarea probei cu martora M. Tănțica, reclamanta a dovedit existența urgenței în sensul că minora ce i-a fost încredințată spre creștere și educare are nevoie de un domiciliu stabil în vederea emiterii actului de identitate pe numele său începând cu data de 10.08.2013 – data împlinirii de către minoră a vârstei de 14 ani, nevoie ce poate fi satisfăcută prin reintegrarea reclamantei, împreună cu minora, evident, (aceasta având același domiciliu cu reclamanta), în locuința proprietate comună a celor două părți. Instanța reține că proprietatea comună în devălmășie a soților presupune dreptul fiecărei părți de a folosi locuința proprietate comună, fără a îngrădi dreptul celeilalte părți de a folosi acel imobil. De asemenea, urgența în dispunerea reintegrării reclamantei în locuința foștilor soți rezidă din evitarea unei pagube contând în suma de bani pe care ar urma să o achite reclamanta cu titlu de chirie pentru alt imobil, în condițiile în care are un imobil în proprietate (în cazul de față, în proprietate devălmașă), deși această sumă de bani ar putea fi folosită pentru soluționarea urgentă a problemelor de sănătate pe care le are minora.
Având în vedere cele de mai sus, instanța apreciază că reintegrarea reclamantei în locuința comună a soților situată în mun. G., ., ., jud. G., până la intervenirea unei cauze de modificare sau de încetare, este măsura vremelnică cea mai potrivită în această situație.
Prin urmare, față de cele de mai sus, instanța va admite acțiunea reclamantei B. A. L., măsurile care se vor dispune fiind provizorii și executorii, fără somație sau trecerea vreunui termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată și precizată la data de 28.03.2013 de reclamanta B. A. L., domiciliată în mun. G., ., jud. G., CNP_, în contradictoriu cu pârâtul G. D. F., domiciliat în mun. G., ., ., jud. G., CNP_.
Dispune reintegrarea reclamantei în locuința comună a soților situată în mun. G., ., ., jud. G., până la intervenirea unei cauze de modificare sau de încetare.
Sentința este provizorie și executorie, fără somație sau trecerea vreunui termen.
Cu drept de apel în 5 zile de la comunicare, apelul urmând a fi depus, dacă este cazul, la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.06.2013.
Președinte,
Pentru grefier de ședință
aflat în concediu de odihnă,
semnează
Grefier desemnat de președinte,
Grefier P. V.
Red. / Tehnored. jud. OMM
4 exemplare/09.08.2013.
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 8550/2013. Judecătoria GIURGIU | Pensie întreţinere. Sentința nr. 8195/2013. Judecătoria GIURGIU → |
|---|
