Plângere contravenţională. Sentința nr. 3592/2013. Judecătoria GIURGIU

Sentința nr. 3592/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 18698/236/2012

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal nr. 8756

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3592

Ședința publică de la 10 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. M.

GREFIER: M. N.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petent . MILK SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ZRP INSOLVENCY SPRL și pe intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G., având ca obiect plângere contravențională_, 2866.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință pronunțată în aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de 10.04.2013, iar în aceeași compunere a pronunțat în ședință publică prezenta hotărâre.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.03.2011 sub nr. de dosar_ petenta . MILK a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare nr._/28.11.2012 si a procesului verbal de contraventie nr.2866/28.11.2012,intocmite de DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR G.,solicitand anularea acestora.

In motivarea plângerii formulate, petenta a aratat ca in urma controlului efectuat la data de 28.11.2012,de catre reprezentantii DSVSA G.,la punctul de lucru al societatii situat in .. G.,a fost sanctionata pe motiv ca nu a pus la dispozitia inspectorilor documentele solicitate de acestia,respectiv:

-facturile cu care au fost achizitionate produsele medicinale

-prescriptia medicala veterinara in baza careia au fost achizitionate produsele medicinale

-evidentele intrarilor si iesirilor de produse medicinale veterinare

-registrul de tratament cu evidentierea animalelor tratate si a perioadei de asteptare

-procesele verbale de retinere a laptelui la animalele tratate.

Sustine petenta ca la momentul controlului aceste documente se aflau fie in posesia medicului veterinar,fie la sediul societatii,fiind vorba de documente contabile si daca ar fi fost informata cu privire la controlul ce urma a fi efectuat,ar fi putut pune la dispozitie aceste documente.

Petenta sustine ca in procesul verbal nu a fost indicat locul in care se presupune ca a savarsit contraventia si s-a retinut gresit ca terenul unde este amenjata ferma este proprietatea sa.

In continuare,petenta sustine si nulitatea proceselor verbale ,intrucat nu curpind mentiunile privitoare la dispozitiile legale presupus a fi incalcate.

Sub aspectul temeiniciei,petenta considera ca nu se face vinovata de savarsirea faptei retinuta in sarcina sa,intrucat detinea documentele ,insa nu le-a avut la ferma de animale.

In subsidiar,petenta solicita inlocuirea amenzii cu sanctiunea avertismentului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1,16,17,21 din OG 2/2001,art. 2 lit. b pct. 2 din HG nr. 984/2005.

În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La plangere s-au atasat in copie:proces verbal . nr.2866/28.11.2012,proces verbal de constatare nr._/28.11.2012.

Cererea este scutită de taxă de timbru cf. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cf. art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare la data de 13.02.2013,prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata si mentinerea proceselor verbale ca fiind legale si temeinice.

In drept au fost invocate dispozitiile OG nr. 2/2001,HG 984/2005,OG nr. 42/2004.

Instanța a încuviințat pentru petenta proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator al dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal nr._/28.11.2012, petenta a fost sancționata cu amenda contravențională în cuantum de 9000 lei, agentii constatatori reținând în sarcina sa, in urma controlului efectuat la ferma acesteia din . data de 28.11.2012,nu a respectat prevederile legale privind inregistrarea si pastrarea evidentelor referitoare la animalele tratate ,produsele medicinale administrate,durata tratamentului si perioada de asteptare precum si nerespectarea perioadei de asteptare pentru animalele tratate si procedurile stabilitte fata de acestea.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanta va respinge sustinerea petentei potrivit careia in procesul verbal nu s-a indicat norma legala incalcata intrucat aceasta a fost indicata,respectiv,HG 984/2005 art. 2 lit. b,pct 2.

Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă acesta nu a propus probe în apărare, în raport de situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal.

Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța constată că:

Potrivit art. 2 lit. b pct. 2 din HG nr. 984/2005,constituie contraventie nerespectarea prevederilor legale privind inregistrarea si pastrarea evidentelor evidentelor referitoare la animalele tratate ,produsele medicinale administrate,durata tratamentului si perioada de asteptare precum si nerespectarea perioadei de asteptare pentru animalele tratate si produsele obtinute de la acestea.

În cauza de față, instanța constată că petenta nu contesta situatia de fapt retinuta ,ci sustine ca nu detinea la ferma din . solicitate la control de catre inspectori,acestea aflanduse fie la medicul veterinar fie la sediul societatii.

Instanta retine că petenta nu a propus probe în apărare care să poată fi administrate în raport de situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată in cuantum de 9000 lei, desi reprezentând minimul prevăzut de lege nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Instanța reține ca petenta a depus la dosarul cauzei documentele solicitate la controlul din data de 28.11.2012,de catre inspectorii DSVSA,respectiv:

-facturile cu care au fost achizitionate produsele medicinale

-prescriptia medicala veterinara in baza careia au fost achizitionate produsele medicinale

-evidentele intrarilor si iesirilor de produse medicinale veterinare

-registrul de tratament cu evidentierea animalelor tratate si a perioadei de asteptare

-procesele verbale de retinere a laptelui la animalele tratate.

Sancțiunea juridică, în general, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unei conduite responsabile. Or, în cauză, posibilitatea responsabilizării contravenientului se poate realiza si în lipsa amenzii contraventionale,mai ales ca petenta are o situatie materiala mai mult decat precara.Având în vedere aceste considerente, instanta consideră că sancțiunea aplicată prin procesul-verbal contestat este disproporționată și aspră, iar faptele petentei, având un pericol social redus, nu pot fi asimilate cu faptel societătilor care ignoră în mod neechivoc solicitările intimatului.

În aceste împrejurări, consideră că în cazul de față o sancțiune mai puțin severă va fi de natură a realiza scopul prevăzut de lege. Reținând faptul că instanța poate examina legalitatea și proporționalitatea sancțiunii contravenționale, dispunând aplicarea avertismentului chiar și atunci când actul normativ nu îl prevede alternativ cu sancțiunea amenzii, conform art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. 2/2001, urmează să admită în parte plângerea contravențională și să înlocuiască sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 9000 lei prin procesul-verbal de contravenție .. 2866 întocmit la data de 28.11.2012, cu sancțiunea „avertismentului”.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . Srl cu sediul în Popești-Leordeni, ., jud. Ilfov, prin Lichidator Judiciar ZRP INSOLVENCY SPRL cu sediul în mun. București, ., sector 2, în contradictoriu cu intimata Directia Sanitara Veterinara și Pentru Siguranța Alimentelor G. cu sediul în mun. G., ., jud. G..

înlocuiește sancțiunea amenzii aplicată prin procesul verbal nr. 2866/28.11.2012, cu sancțiunea avertismentului.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 10.04.2013.

Președinte, Grefier,

D. M. M. N.

Tehnored. Jud. D.M./ Nr. ex.4 / 05.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3592/2013. Judecătoria GIURGIU