Plângere contravenţională. Sentința nr. 489/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 489/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 5263/236/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
Sentința civilă Nr. 489/2013
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. R. N.
Grefier E. P.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator . și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN, având ca obiect plângere contravetionala R12_.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura cu părțile este legal îndeplinită, după care;
Instanța constată procesul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul aceste instanțe sub nr._ petenta . a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.02.2012 întocmit de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA CESTRIN solicitând In principal: anularea procesului-verbal susmenționat și, pe cale de consecință: anularea măsurii de sancționare contravențională și exonerarea de la plata contravalorii tarifului de despăgubire iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment și pe cale de consecință exonerarea de la plata contravalorii tarifului de despăgubire.
În fapt, petenta a arătat că în perioada pentru care a fost sancționată, a achitat rovinieta aferentă perioadei de utilizare a drumurilor publice conform dispozițiilor legale, numai că, acest fapt nu a fost unul intenționat și s-a datorat unei neglijențe de natură administrativă. Menționează petenta că autovehiculul nu se deplasează pe teritoriul României decât în anumite perioade, puține ca număr de zile, acesta făcând transport internațional, iar pentru perioadele de transport intern, a achitat permanent rovinieta, inclusiv pentru ziua în care a fost sancționată de către agenții constatatori ai CNADR .Pentru dovedirea acestui aspecte depune dovada achitării rovinietei pentru ziua sancționării, bonul de achitare acesteia, copia licenței de traseu și a contractului de transport al societății, certificatul de înmatriculare al autovehicolului pentru care am fost sancționați( un TIR, - autotractor marca IVECO- MAGIRUS) și datele de identificare ale autovehicolului al cărui nr. de înmatriculare a fost stipulat pe rovinieta sa.
Se poate observa cu lejeritate că a achitat rovinieta și nu poate fi culpa sa că, din eroare, angajatul care a eliberat rovinieta și bonul a trecut pe acestea și bineînțeles și în sistemul informatic, nr. de înmatriculare_, în Ioc de_ . iar aceste condiții era firesc să fie sancționată, deși a achitat taxa de utilizare a drumurilor publice pentru acea dată, dar angajatul care a trecut numărul de înmatriculare a greșit o literă. In susținerea sa, vine și valoarea tarifului, pentru un autoturism nu poate fi 44 lei pe zi( taxa pe un an fiind 120 lei), pentru un autoturism nu se eliberează o astfel de taxă pentru o zi și deasemenea, depune dovadă că pe numărul pentru care a fost înregistrată că a achitat rovinieta, autovehiculul are altă . identificare. In concluzie, nu se face vinovată de eroarea celui ce a eliberat rovinieta, iar fapta este evident că nu există, deoarece a achitat acest tarif iar în aceste condiții, este evident că se impune anularea procesului - verbal de sancționare.
Pe fond, petenta arătă că prin procesul - verbal pe care-l contestă a fost sancționată, în baza art. 8 al. 2, din O.G. nr. 15/2002, cu pedeapsa amenzii, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol cu obligarea la achitarea unei despăgubiri, fiind însă sancționată pentru o faptă inexistentă.
Dealtfel acest autovehicul face transport internațional, el intrând foarte rar pe teritoriul României, motiv pentru care achită rovinieta numai pe acele perioade. De aceea a achitat numai pentru ziua sancționării rovinieta, fără să se gândească că ar putea să fie trecută o literă greșită, apărând ca și când nu ar fi achitat acest tarif, deși el este achitat.
În lumina jurisprudenței CEDO, dar și conform prevederilor art.1 din O.G.2/ 2001, actualizată, contravențiile, în general și în particular, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera "acuzațiilor în materie penală" la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat în jurisprudența sa (Cauza Maszini c. României - hotararea din 21.09.2006, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei) că normele juridice ce sancționează astfel de fapte au caracter general și că urmăresc un scop preventiv și represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal. Ca o consecință a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 6 din Convenție prezentul litigiu trebuie să ofere și garanțiile procesuale recunoscute și garantate de acest articol. Pe cale de consecință trebuie recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 al Convenției, printre care lipsa pericolului social, precum și înlesnirile oferite de Codul penal.
Art. 17 alin. 1 din Codul penal definește infracțiunea ca „fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală"..In accepțiunea sa cea mai generală, contravenția, asemenea infracțiunii, conform CEDO, este o fapta a omului, un act de conduita exterioara a acestuia, interzis de lege sub o sancțiune specifică. Spre deosebire de infracțiune, care prezintă pericol social mai ridicat, cu consecințe mai grave si dăinuie în timp, la contravenție, acest pericol este mai redus, iar urmările sunt mai reduse.
In cazul de față, sancționarea sa, fără ca fapta să existe, eroarea de consemnare greșită a numărului de înmatriculare pe rovinieta sa și în sistem informatic fiind o evidentă stare volitivă neintenționată și imposibil de constatat până Ia momentul sancționării, aspect ce considerăm că evident înlătură răspunderea contravențională și exonerarea de Ia plata tarifului de despăgubire aplicat, tarif pe care I- am achitat, fiind însă trecută greșit o literă Ia numărul de înmatriculare( B în loc de P).
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Au fost depuse la dosar în copie următoarele înscrisuri: fișă de identificare pentru autovehiculul BZo6BLM, Certificat de înmatriculare, roviniete, bon fiscal, Contract de transport nr. 38/01.01.2011, factură fiscală, Scrisoare de transport, proces verbal . nr._/22.02.2012.
Analizând probele administrate în cauză, instanța constată că plângerea contravențională formulată de către contestatoare este întemeiată, urmând a fi admisă, având în vedere următoarele motive:
Astfel, instanța reține că prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, întocmit de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA CESTRIN petentul a fost sancționat contravențional pentru că la data de 11.09.2011 ora 13,59, pe DN5, km 28+120m, Călugăreni, jud. G., vehiculul categoria E, cu numărul de înmatriculare_ a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Fapta săvârșită constituie contravenție conform art. 8 alin 1 din OG 15/2002 și se sancționează potrivit art. 8 alin 2 din același act normativ.
Însă, instanța constată ca procesul verbal . nr._/22.02.2012 nu este temeinic întrucât petenta a făcut dovada contrară a celor constate de agentul constatator, respectiv a faptului că avea rovinieta valabilă la data de 11.09.2011, data comiterii faptei reținută în procesul verbal, cu rovinieta cu valabilitate de la 11.09._11 eliberată pentru autoturismul cu . ZFA_50 . Mai constată instanța că există identitate între autoturismul pentru care a fost eliberată rovinieta și cel menționat în procesul verbal de contravenție pentru că din cartea de identitate a autovehiculului și certificatul de înmatriculare reiese că autoturismul cu nr._ are aceeași . sașiu ca și cea înscrisă în rovinietă.
Faptul că în rovinietă s-a menționat numărul de înmatriculare BZO6BLM în loc de BZO6PLM nu afectează valabilitatea rovinietei, fiind evident faptul că este vorba de o eroare și nu de un alt vehicul.
Pe lângă considerentele expuse anterior ce vizează fondul cauzei instanța mai are în vedere și împrejurarea că în ce privește condițiile de formă ale procesului verbal de contravenție contestat în cauză, acestea nu sunt respectate, actul fiind încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 17 din OG 2/2001 lipsind semnătura agentului constatator.
În cuprinsul acestuia, se menționează însă că actul a fost semnat electronic conform Legii nr. 455/2001 și HG 1259/2001.
Din interpretarea preved. art. 5 din Legea, instanța reține că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate în ce privește condițiile și efectele înscrisurilor sub semnătură privată,
Codul civil diferențiază actul actul sub semnătură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind, potrivit art. 1171 și art. 1173, acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public competent. În schimb, actul sub semnătură privată este actul întocmit de persoane în raporturile civile dintre aceștia, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor . Procesul verbal are natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, și totodată este un act autentic, el încadrându-se preved. art. 1171 C civ, astfel că nu îi sunt aplicabile preved. Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică.
Nici o dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nici dintr-o altă lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic . Din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat.
În cauză sunt aplicabile preved. OG 2/2001, care consacră o anumită formă obligatorie, evident scrisă, a procesului verbal de contravenție, întărită de condiția de validitate a existenței semnăturii agentului constatator în cuprinsul actului încheiat . Procesul verbal întocmit în cauză nu este semnat de agentul constatator, el având în realitate o formă exclusiv electronică . Acest act normativ nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, cu atât mai mult ca procesul verbal să fie încheiat în formă electronică.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite plângerea contravențională și, pe cale de consecință va anula procesul verbal de contravenție mai sus menționat și va exonera contestatoarea de la plata amenzii contravenționale aplicate în sumă de 2750 lei și a tarifului de despăgubire în sumă de 720 EURO.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite plângerea contravențională formulată de contestatoarea . cu sediul în B., Cartierul Broșteni, ., jud. B. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 22.02.2012 încheiat de CNADNR – SA cu sediul în București, sector 6, B.dul I. M. nr. 401A
Dispune anularea procesului verbal de contravenție mai sus menționat și exonerează contestatorul de la plata amenzii contravenționale aplicate în sumă de 2750 euro și a tarifului de despăgubire în sumă de 720 euro .
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.01.2013
PREȘEDINTE GREFIER
Red jud NRN
dact IF
ex.4/2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5247/2013. Judecătoria GIURGIU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2220/2013.... → |
|---|
