Plângere contravenţională. Sentința nr. 645/2013. Judecătoria GIURGIU
Comentarii |
|
Sentința nr. 645/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 1701/236/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 645/2013
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. C.
Grefier E. R.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe contestatorul U. M. și pe intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravetionala AP_ .
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din 14.01. 2013, când s-au pus concluzii pe fond, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi data de mai sus când a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecătoriei G. la data de 25.01.2012 sub nr. de dosar_, petentul U. M. a chemat în judecată intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea procesului verbal de contravenție nr. . nr._ din 21.12.2011, prin care a fost sancționat cu amenda în suma de 2000 lei și plata despăgubirilor în cuantum de 356,4 lei.
În motivarea plângerii petentul a arătat ca a fost sancționat contravențional reținându-se în sarcina sa faptul ca în ziua de 21.12.2011, a transportat cu un atelaj hipo o cantitate de material lemnos din specia CER fără a avea aviz de însoțire sau alte documente privind circulația și transportul materialului lemnos.
În conformitate cu dispozițiile art. 112 din Codul de procedura civila, la cerere a fost atașat procesului verbal de contravenție contestat.
În dovedirea cererii sale petentul a solicitat încuviințarea probei cu martori. Cererea a fost scutită de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar, în conformitate cu dispozițiile art.36 din O.G. 2/2001 si art.15 lit. i din Legea 146/1997.
Intimata, nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 21.12.2011, petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 19 alin. 1 din Legea 171/2010 privind stabilirea si sancționarea contravențiilor silvice deoarece în ziua de 21.12.2011, a transportat cu un atelaj hipo o cantitate de material lemnos din specia CER fără a avea aviz de însoțire sau alte documente privind circulația și transportul materialului lemnos.
Ca urmare a faptelor reținute a fost aplicată sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 2000 lei, procesul-verbal fiind semnat de câtre petent.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor instanța va verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța va cerceta daca în cauza sunt întrunite cerințele de forma ale procesului verbal de contravenție contestat, așa cum sunt impuse în mod imperativ de dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Observând procesul-verbal contravenție atacat, instanța constată că acesta conține mențiunile obligatorii, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de dispozițiile art.17 din O.G. nr. 2/2001, privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt în măsura în care situația de fapt astfel cum a fost constatata poate fi susținuta prin probele administrate în cauza.
În cazul dedus judecații nu operează prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției, ci prezumția de nevinovatei, conform deciziei pronunțate în cauza A. contra României de câtre CEDO pentru următoarele cosiderente:
Instanța constata ca decizia menționata se aplica numai in condițiile in care fapta contravenționala stabilita in sarcina petentului poate fi calificata drept „fapta penala” in interesul autonom al art. 6 Convenție. Așa cum precizează si decizia indicata la pct. 59, 60 si 67, Convenția lașa in principiu posibilitatea statelor sa urmărească fora respectarea exigentelor art. 6 din Convenție un comportament care nu constituie exercitarea normala a drepturilor pe care le protejează.
De asemenea, in cauzele Salabiaku împotriva Franței, Janosevic contra Suediei si Blum contra Austriei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca art. 6 par 2 Convenție nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept, însa, in reglementarea acestora, trebuie respectata cerința proprotionalitatii intre mijloacele folosite si scopul legitim urmărit.
În speța A. s-a considerat ca este vorba de o fapta penala nu avându-se in vedere cuantumul sancțiunii aplicate, despre care si Curtea apreciază ca este mic, ci avându-se in vedere ca, la momentul pronunțării hotărârii definitive exista posibilitatea transformării acestei amenzi in închisoare contravenționala, acest din urma aspect fiind hotărâtor in asimilarea faptei imputate patentei de la acel moment drept fapta penala.
Ca atare, pentru a se aprecia ca este sau nu aplicabila decizia CEDO din cauza A. trebuie analizata contravenția ce se imputa petentului prin prisma a trei criterii ce trebuie îndeplinite si care duc la calificarea faptei drept „fapta penala”:
-clasificarea faptei potrivit dreptului național
-natura faptei incriminate – si anume daca norma legala se adresează tuturor cetățenilor, si nu unui grup de persoane, fiind, ca atare, o norma de aplicabilitate generala
-natura si gravitatea sancțiunii aplicate.
Instanța retine ca în prezenta cauza sunt aplicabile dispozițiile Legii 171/2010, acestea fiind norme de aplicabilitate generală.
În ce privește natura și gravitatea sancțiunii prevăzute de lege, analizată în concret, fata de persoana contravenientului, instanța constată că o amenda contravenționala de 2000 lei aplicata unei persoane fizice este, prin cuantumul sau, care este ridicat, echivalenta unei sancțiuni penale.
Ca atare, fata de cele de mai sus, instanța apreciază ca în cauza se aplică decizia CEDO din cauza A. contra României, si, ca atare, se aplica prezumția de nevinovatei a petentului, si nu prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției stabilita de legea romana.
Din declarația martorului Șalupa V. rezultă că au încărcat în atelajul hipo mai multe lemne, fiind opriți de agentul silvic și de agenții de poliție.
Totodată în procesul-verbal se consemnează faptul că petentul a recunoscut săvârșirea faptei.
Se observă că fapta pentru care a fost sancționat contravențional petentul a constat în transportul cu atelajul hipo a unei cantități de material lemnos, fără a deține aviz de însoțire sau alte documente privind circulația și transportul materialului lemnos, astfel încât nu are relevanță în cauză împrejurarea că lemnele au fost sau nu găsite sau tăiate chiar de contestator. Prin urmare instanța nu va respinge ca irelevantă declarația martorului șalupa sub aspectul modalității în care petentul a intrat în posesia materialului lemnos.
Se mai reține că fapta a fost constatată în mod direct, nemijlocit de agentul constatator iar din probele administrate în cauză rezultă că acesta a fost săvârșită de contestator, așa cum acesta a recunoscut la momentul încheieri procesului verbal de contravenție.
Cu privire la proporționalitatea aplicării sancțiunii contravenționale, se reține că acesta nu poate fi înlocuită cu sancțiunea avertismentului întrucât fapta petentul este gravă, cantitatea de material lemnos transportată fiind considerabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de contestatorul U. M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 21.12.2011.
Cu recurs în termen de15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2013.
Președinte, M. A. C. | ||
Grefier, E. R. |
Tehnored. jud. CMA
ex.4
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1133/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7316/2013.... → |
---|