Plângere contravenţională. Sentința nr. 8026/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8026/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 5033/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8026/2013
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G.
Grefier I. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . și pe intimat G. F. G., având ca obiect plângere contravetionala H_.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 19.11.2013 când s-au pus concluzii pe fond, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când a deliberat și pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței în data de 10.04.2013, sub nr. de mai sus, petenta ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimata la data de 15.02.2013 prin care a fost sancționată cu avertisment, suspendarea activității societății pe o perioadă de trei luni și confiscarea sume de 4,5 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. b din OUG 28/1999, constând în aceea că în data de 09.04.2013 s-a constatat că reprezentantul legal al petentei nu a utilizat aparatul de marcat electronic fiscal rezultând astfel o diferență de 4,5 lei între monetarul efectuat și raportul fiscal al casei electronice de marcat.
În motivarea plângerii contestatorul a arătat că măsura suspendării activității pentru o perioadă de trei luni este o sancțiune mult prea aspră. De asemenea, petentul arătat că a nu există nici o probă din care să rezulte fără echivoc că la data respectivă au fost vândute produse de fără folosirea aparatului de marcat fiscal.
În drept, petenta a invocat dispozițiile OG 2/2001 și OUG 28/1999.
În dovedirea plângerii contestatorul a depus la dosarul cauzei copii de pe procesul verbal de contravenție contestat, nota explicativă, proces-verbal de sigilare-desigilare și bonuri fiscale.
Potrivit art. 36 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din OG 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională formulată de petentă este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
În cauză, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție. Astfel, intimata a precizat că procesul-verbal de contravenție respectă toate condițiile de formă prev. de art. 16 din OG 2/2001, nefiind nicio cauză de nulitate prev. de art. 17 din OG 2/2001.
De asemenea, intimata a arătat că în urma controlului efectuat la petentă, s-a constat că reprezentatul legal al acesteia nu a respectat prevederile OUG 28/1999, în sensul că nu a utilizat aparatul de marcat pentru toate operațiunile efectuate, rezultând o diferență de 4,5 lei.
În drept intimata a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă.
Instanța a încuviințat, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimata la data de 15.02.2013, petenta a fost sancționată cu avertisment, suspendarea activității societății pe o perioadă de trei luni și confiscarea sume de 4,5 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 10 lit. b din OUG 28/1999, constând în aceea că în data de 09.04.2013 s-a constatat că reprezentantul legal al petentei nu a utilizat aparatul de marcat electronic fiscal rezultând astfel o diferență de 4,5 lei între monetarul efectuat și raportul fiscal al casei electronice de marcat.
În drept, potrivit art.34, alin.1 din O.G.nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție contestat este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Având în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat în data de 09.04.2013 iar plângerea a fost depusă la registratura instanței în data de 10.04.2013, instanța constată că prezenta plângere a fost formulată în termenul legal de 15 zile prev. de art. 31 din OG 2/2001.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de legalitate prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condițiile art. 249 C. proc. civ., contestatorului. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.
Examinând modul de încheiere a procesului verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 Og 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța reține că, în sarcina petentei a fost reținută săvârșirea contravenției prevăzută de art. 10 lit. c din OUG 28/1999, potrivit căruia, constituie contravenție … neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative.
Instanța reține că, sub aspectul temeiniciei, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși nu este contrară art. 6 par. 2 CEDO.
În cauza, instanța rețină că agentul constatator, cu ocazia efectuării controlului a constatat că reprezentantul legal al petentei nu a emis bonuri fiscale pentru toate serviciile furnizate, întrucât rezulta o diferență de 4,5 lei între monetarul efectuat și raportul fiscal. În nota explicativă de la fila 7, petenta prin reprezentant a considerat că această diferență este explicată de împrejurarea că a rămas fără rolă de hârtie, motiv pentru care ceea ce s-a tastat nu s-a mai înregistrat, aspect care nu a fost probat în cauză.
Așadar, petentul nu a adus nici probă și nu a oferit nici o explicație plauzibilă care să explice deferența de 4,5 lei între monetarul efectuat și raportul fiscal efectuat în acea zi, motiv pentru care instanța apreciază că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție contestat.
Pentru aceste motive instanța va menține măsura complementară a confiscării sume de 4,5 lei.
Cu privire la aplicarea sancțiunii, instanța reține că agentul constatator a aplicat, raportat la suma mică de bani, avertismentul ca sancțiune principală și suspendarea activității pe o perioadă de trei luni a activității, respectiv confiscarea sumei de 4,5 lei ca sancțiuni complementare.
Analizând proporționalitatea sancțiunii complementare a suspendării activității pe o perioadă de trei luni, raportat la suma de 4,5 lei ce nu a fost marcată în aparatul fiscal, în condițiile în care agentul constatator a apreciat deja că în cauză se impune aplicarea unui avertisment, instanța urmează să anuleze măsura complementară a suspendării activității pe o perioadă de trei luni, ca fiind vădit disproporționată față de urmarea socialmente periculoasă produsă.
Prin urmare, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională, să anuleze măsura suspendării activității pe o perioadă de trei luni și să mențină procesul-verbal cu privire la celelalte mențiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul în G., ., ., ap. 12, CUI_, J_ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești .. 22, jud. Prahova împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/15.02.2013.
Anulează măsura suspendării activității pe o perioadă de trei luni.
Menține procesul-verbal de contravenție cu privire la celelalte mențiuni.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2013.
Președinte, Grefier,
G. A. A. I.
Tehnored. jud. GA
ex.4
| ← Succesiune. Sentința nr. 1875/2013. Judecătoria GIURGIU | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
