Plângere contravenţională. Sentința nr. 1581/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1581/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 522/239/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1581/2013
Ședința publică de la 18 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. M.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe petentul C. N. N. și pe intimatul Inspectoratul Județeană de Poliție Iași . Postul de poliție Focuri având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta sentință, când în aceeași componență instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională depusă la Postul de poliție Focuri în data de 28.11.2013 și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.03.2013 sub nr._ petentul C. N. N. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 21.11.2012 de către intimatul Inspectoratul Județeană de Poliție Iași – Postul de poliție Focuri.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că procesul-verbal de contravenție este netemeinic și nelegal. Astfel, la data de 11.11.2012, între orele 15:00 – 16:00, o mașină cu nr. de înmatriculare_ a adus gunoi pe marginea drumului, pe unde merge el acasă. Întrucât cele două persoane, deși au fost rugate, nu au încetat să descarce gunoiul, le-a luat furca, context în care au început să îl înjure. După câteva zile, un agent de poliție a venit la el, l-a întrebat de furcă și l-a dus la secția de poliție unde i-a întocmit prces-verbal și l-a amendat cu 1.000 lei.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea înregistrată la serviciul registratură în data de 01.04.2013 (f. 11), intimatul a solicitat respingerea plângerii formulate ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că procesul-verbal de contravenție este în mod legal și temeinic întocmit.
În drept au fost indicate prev. prev. art. 3 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 și art. 189 C. pr. civ.
La termenul din 15.05.2013 instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar, precum și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii C. M. (f. 26), M. I. (f. 59) și C. C. (f. 65).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 21.11.2012 de către un agent constatator din cadrul I. Iași – Postul de poliție Focuri (f. 7), petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 3 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 respectiv pentru faptul că, la aceeași dată, aflându-se în fața porții sale, a tulburat ordinea și liniștea publică prin faptul că a început să țipe la agentul de poliție, fapt atestat de polițistul voluntar M. I..
Petentul a semnat procesul-verbal de contarvenție arătând, la rubrica „alte mențiuni” că nu se aflau pe drumul public, ci pe proprietatea sa”.
Examinând cu prioritate legalitatea actului în litigiu, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prev. de OG. nr. 2/2001.
De asemenea, fapta a fost în mod corect încadrată din punct de vedere juridic, conform art. 3 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 constituie contravenție „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”.
Cât privește temeinicia, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În această ordine de idei, în practica instanțelor (spre ex: dec. civ. nr. 1189/5 mai 2005 a Tribunalului București, secția a VIII-a) s-a arătat că a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Referitor la susținerile petentului în sensul că cele reținute în proceul-verbal nu sunt rale, el netulburând liniștea publică, acestea sunt contrazise de declarația martorului M. I. (f. 59) care arată că la data de 21.11.2012 a fost împreună cu agentul constatator până la locuința lui C. N. și a văzut cum acesta a ieșit afară și a început să facă scandal, țipând la ei și întrebându-i ce caută cu mașina acolo.
Instanța reține că declarația acestui martor este sinceră, chiar dacă la data respectivă lucra pentru Postul de poliție, având în vedere atât atitudinea din timpul declarației, cât și împrejurarea că, contrar celor arătate în raportul 08.01.2013 (f. 12), martorul arată că nu i s-a părut ca petentul să fi fost sub influența băuturilor alcoolice.
Pe de altă parte, declarația martorei C. M. (f. 26) care menționează că petentul nu a țipat la agentul de poliție, vorbind pe un ton frumos, apare ca subiectivă și neconformă adevărului având în vedere, pe de o parte, faptul că martora fiind soția contestatorului și, pe de altă parte, împrejurarea că cele relatate de aceasta nu se coroborează cu restul materialului probator.
Nici apărările petentului în sensul că incidentul nu ar fi avut loc pe un drum public nu pot fi de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei, legiuitorul sancționând „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”, indiferent dacă strigătele au loc pe o proprietate privată sau publică.
De asemenea, instanța reține că acțiunea petentului de a țipa la agentul constatator să nu îi încalce proprietatea a fost manifestată fără drept întrucît acesta din urmă nu a intrat în curtea contestatorului și s-a deplasat la fața locului pentru a face cercetări cu privire la plângerea depusă de numitul C. C. în sensul că i s-a furat furca.
Referitor la susținerile contestatorului legate de incidentul petrecut anterior, instanța subliniază că nici acestea, în sine, nu sunt de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei, dar vor putea fi avute în vedere la aprecierea proporționalității ancțiunii aplicate.
În acest context, ținând cont că pe parcursul judecății contestatorul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție (deși, potrivit art. 1169 C. civ. raportat la art. 129 alin. 1 teza finală C. pr. civ., lui îi revenea această probă), instanța constată că acesta a fost în mod temeinic întocmit.
Cât privește proporționalitatea sancțiunii, instanța amintește că art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ permite judecătorului să aprecieze inclusiv acest aspect în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), precum și pe art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”).
În acest context, se constată că amenda aplicată este disproporționată în raport de circumstanțele concrete în care a fost săvârșită fapta, martorul M. I. arătând că petentul nu părea să fi fost sub influența băuturilor alcoolice, ci doar a țipat că de ce îi încalcă proprietatea.
Cât privește Raportul agentului constatator din 08.01.2013 (f. 12) și în care se dezvoltă o situație de fapt cu mult peste ce s-a notat în actul constatator instanța amintește, în primul rînd, că acest raport nu are o forță probantă în sine, neputând adăuga acțiuni/fapte ce nu au fost reținute în procesul-verbal de contravenție și, mai mult decât atât, cele dezvoltate în raport nu se coroborează cu aspectele relalate de martorul M. I. (care confirmă doar faptele menționate în procesul-verbal de contravenție).
Mai mult decât atât, reținând că petentul a avut o atitudine nepotrivită în raport de normele de conviețuire socială, instanța apreciază totodată că acest comportament a fost în anumită măsură determinat de evenimentul petrecut la data de 11.11.2012 când martorul C. C. a descărcat o mașină cu frunze uscate în fața casei contestatorului.
Nu în ultimul rând, instanța reține că din procesul-verbal de contravenție nu rezultă motivul pentru care tulburarea liniștii locuitorilor s-a realizat într-o așa măsură încât se impunea în mod necesar aplicarea amenzii în cuantumul maxim prevăzut de lege, mai ales în contextul în care chiar agentul constatator arată ulterior că petentul locuieșt undeva la marginea comunei Focuri.
Astfel, având în vedere că amenda contravențională trebuie să aibă nu numai un scop sancționator, dar și un scop preventiv, precum și unul educativ, instanța urmează a înlocui sancțiunea amenzii contravenționale aplicată contravenientului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.11.2013 cu sancțiunea avertismentului, apreciind că petentul nu va mai repeta această faptă chiar și fără aplicarea unei amenzi.
De asemenea, instanța atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca, pe viitor, să se conformeze dispozițiilor legale în materie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. N. N., domiciliat în Focuri, cest. 1, jud. Iași, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, cu sediul în Iași, .. 6, jud. Iași.
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 1.000 lei aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 21.11.2013 cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. O. M.
Tehn. M. D.
4ex./23.12..2013
| ← Cereri. Sentința nr. 1590/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Somaţie de plată. Hotărâre din 07-02-2013, Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
