Plângere contravenţională. Sentința nr. 562/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 562/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 429/239/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
JUDECATORIE
Sentința civilă Nr. 562/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M. P.
Grefier Doinița D.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent I. D. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala p.v. . nr_
La apelul nominal făcut în ședința publică :lipsă petentul,lipsă intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
In baza art.131 Cod procedură civilă instanța constată că este competentă material și teritorial să judece prezenta pricină .
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, petentul I. D.,domiciliat în ., a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean Iași,jud.Iași anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat de intimatǎ la data de 03.02.2013, fǎrǎ cheltuieli de judecatǎ.
În motivarea plângerii, petentul a solicitat instanței să dispună anularea procesului-verbal mai sus menționat, invocând faptul cǎ nu se face vinovat de sǎvârșirea faptei contravenționale, el circulând cu viteza regulamentarǎ.
A arătat faptul că a fost un abuz al echipajului de poliție fiind vorba de o limită de 30 km/h pe acel sector de drum european.
A arǎtat cǎ agentul de poliție a refuzat să-i pună la dispoziție înregistrarea video, refuzând semnarea procesului verbal de contravenție din acest motiv.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002.
Petentul nu a propus administrarea niciunui mijloc de probǎ în fața instanței de judecatǎ și a solicitat judecata cauzei în lipsǎ.
Intimata, în termen legal, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței să respingă plângerea petentului, ca neîntemeiată.
A arătat că sancțiunea a fost legal aplicată, astfel că procesul verbal trebuie menținut, ca legal și temeinic.
Intimata a trimis la dosarul cauzei toată documentația care a stat la baza încheierii procesului verbal atacat, respectiv raportul din data de 15.03.2013, alte înscrisuri și cd-ul cu înregistrarea video.
În cursul cercetării judecătorești, a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei toată documentația ce a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție atacat.
Analizând actele și lucrările dosarului, coroborând susținerile petentului cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de intimată la data de 03.02.2013, petentul a fost sancționat contravențional, potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu amendă în cuantum total de 300 lei și avertisment, pentru săvârșirea contravențiilor constând în conducerea cu viteza de 52 km/oră pe un sector de drum cu limitǎ de vitezǎ de 30 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar și fără a purta centura de siguranță pe timpul deplasării.
Instanța, analizând filmarea video de pe cd-ul atașat la dosar, reține faptul că petentul se deplasa cu viteza de 52 km/oră pe un sector de drum cu limitǎ de vitezǎ de 30 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar. Astfel, instanța, analizând și coroborând cd-ul depus la dosar de intimatǎ, observând desfǎșurarea în timp a evenimentelor, ajunge la concluzia că petentul a săvârșit această faptă contravențională descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat. Analizând raportul agentului constatator, instanța stabilește și faptul că petentul nu purta centura de siguranță la acel moment.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În cauza de față, probatoriul administrat formează convingerea fermă a instanței că petentul se face vinovat de săvârșirea faptelor contravenționale descrise în cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat.
Astfel, raportat la toate susținerile petentului, instanța urmeazǎ sǎ le înlǎture motivat de faptul cǎ la dosarul cauzei au fost depuse de către intimată înregistrarea video, imagini dinamice care au fost coroborate și analizate una după alta, făcând dovada că petentul a încălcat limita de viteză pe acel sector de drum. Astfel, instanța constată că intimata a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție de care a beneficiat petentul la începutul acestei proceduri judiciare contravenționale.
Or, în aceste condiții de rǎsturnare a prezumției de nevinovǎție prin administrarea de probe, dat fiind faptul cǎ intimata a fǎcut dovada sǎvârșirii de cǎtre petent a faptei contravenționale, petentul era cel care trebuia sǎ facǎ dovada corespunzǎtoare cǎ nu a sǎvârșit fapta. Or, acest lucru petentul nu l-a realizat, deoarece acesta nu a solicitat administrarea vreunui mijloc de probǎ în dovedirea afirmațiilor sale.
Cât privește celelalte susțineri ale petentului, instanța urmeazǎ sǎ le înlǎture și pe acestea, reținând cǎ în cuprinsul procesului verbal de contravenție s-au descris în mod corect și legal faptele contravenționale incriminate, dupǎ
cum s-a arǎtat mai sus. Instanța reține cǎ nepunerea la dispoziția petentului a înregistrării video la momentul opririi nu i-a produs contravenientului o vǎtǎmare care sǎ poatǎ fi înlǎturatǎ doar prin anularea procesului verbal de contravenție, această lipsă fiind acoperitǎ din plin prin prezenta procedurǎ judiciarǎ, când petentul a putut să aibă acces la toate actele dosarului, inclusiv la filmarea video.
În ceea ce privește celelalte susțineri ale petentului, instanța, având în vedere documentația sositǎ la dosarul cauzei și care atestǎ sǎvârșirea faptelor contravenționale de cǎtre petent, documentație care a putut fi studiatǎ de petent la dosarul cauzei și care cuprinde toate elementele prevăzute de lege, respectiv buletinul de verificare metrologicǎ, cd-ul cu înregistrarea video, raportul încheiat și atestatul de operator radar al agentului constatator, ajunge la concluzia cǎ agentul constatator era competent sǎ constate fapta contravenționalǎ și sǎ aplice, în mod corespunzǎtor, sancțiunea respectivǎ.
Analizând prezenta plângere, instanța constată că cele constatate în cuprinsul procesului verbal de contravenție se coroborează cu toate declarațiile și înscrisurile administrate în prezenta cauză, inclusiv cd-ul atașat la dosarul de fațǎ.
Instanța reține că fapta petentului constând în conducerea cu viteza de 52 km/oră pe un sector de drum cu limitǎ de vitezǎ de 30 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar și fără a purta centura de siguranță pe durata deplasării, constituie contravenții care se sancționează cu amendă și avertisment, conform dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Instanța reține și faptul că au fost respectate dispozițiile alin. 3 ale art. 21 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Cât privește individualizarea sancțiunii, instanța reține că numai prin aplicarea și executarea efectivă a sancțiunii amenzii contravenționale se poate realiza scopul prevăzut de legiuitor și care constă în determinarea contravenientului de a respecta pe viitor toate prevederile legale în materie rutierǎ, sancțiunea avertismentului fiind insuficientǎ în acest caz.
În consecință, având în vedere că petentul se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale mai sus menționate, instanța apreciază drept neîntemeiată prezenta plângere formulată de către petent împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.02.2013, încheiat de intimată, urmând a o respinge ca atare.
Având în vedere soluția dată în cauză, de respingere a plângerii petentului, în baza art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează să-l oblige pe petent la plata către stat a sumei de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul I. D.,domiciliat în ., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean Iași,jud.Iași ca neîntemeiată.
În baza art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, obligă pe petent la plata către stat a sumei de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. P. D. Doinița
PCM/DD/4ex
8.05.2013
| ← Fond funciar. Sentința nr. 125/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Cereri. Sentința nr. 1027/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
