Plângere contravenţională. Sentința nr. 771/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 771/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 319/239/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 771/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-M. G.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. D. -C. Avocat V. B. A. și pe intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala declinare - ..P. nr._
Procedura fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care se arată instanței că pentru acest termen de judecată procedura este legal îndeplinită, după care:
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 17.06.2013, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 23.10.2012, sub nr._, petentul B. D., cu domiciliul procesual ales la C. de Avocat V. B. A., cu sediul în municipiul Suceava, ..28, ., ., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ Iași cu sediul în municipiul Iași, ..6, jud. Iași, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/09.10.2012 întocmit de IPJ Iași-Postul de Poliție Belcești, prin care i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 1000 lei.
Plângerea nu a fost motivată în fapt și în drept, petentul anexând la aceasta copie de pe procesul-verbal de contravenție contestat, precum și împuternicirea avocațială din data de 23.10.2012 a d-lui av. V. B. A. ( filele 4-5 dosar).
Plângerea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, conform art.15 lit.i din Legea nr.146/1997.
Intimatul IPJ Iași a formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocate excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Suceava, având în vedere locul constatării contravenției.
Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea ca nefondată a plângerii formulate de petent.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție . nr._ pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.64 alin.1 din Legea nr.136/1995, constând în aceea că, la data de 09.10.2012 a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe DJ 281, localitatea Belcești, jud. Iași, fără a avea asigurarea obligatorie a autoturismului, precizând că sancțiunea a fost aplicată în mod legal.
În temeiul art.242 alin.2 din C., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin sentința civilă nr.102/10.01.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ instanța a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu, dispunând declinarea competenței de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei H..
Ca urmare a sentinței de declinare de competență, plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei H. la data de 11.02.2013 sub nr._ .
În baza art.159 ind.1 alin.4 din C., instanța a verificat și constatat competența material și teritorială de a soluționa cauza, conform art.118 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, precum și faptul că plângerea a fost introdusă în termen legal.
Deși legal citat cu mențiunea de a depune la dosar motivele plângerii formulate, petentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată.
Intimatul a depus la dosarul cauzei, la solicitarea instanței, documentația aferentă procesului-verbal de contravenție contestat, respectiv raportul agentului constatator, precum și referatul cu propunerea de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter adminisitrativ din data de 16.01.2013, dosar nr.1433/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria H. ( filele 14-16 dosar).
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către IPJ Iași pentru a comunica cine era proprietarul autoturismului marca F. Iveco cu nr. de înmatriculare_ la data de 09.10.2012, relațiile solicitate fiind atașate la fila 22 dosar.
În baza art.167 alin.1 din C., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt pertinente, utile și conludente pentru soluționarea cauzei.
Analizând coroborat ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 09.10.2012, agentul constatator B. I., din cadrul IPJ Iași-Postul de Poliție Belcești, a întocmit procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care a aplicat petentului B. D. sancțiunea amenzii în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.64 din Legea nr.136/2995.
Pentru a aplica această sancțiune, agentul constatator a reținut că petentul, la data de 09.10.2012, a fost depistat pe DJ 281, localitatea Belcești, jud. Iași, circulând cu autoutilitara cu număr de înmatriculare_ -Iveco, iar la controlul efectuat, acesta nu a putut prezenta asigurarea obligatorie.
Petentul a fost prezent la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție, pe care l-a semnat, agentul constatator consemnând la rubrica Alte mențiuni susținerile petentului, în sensul că regretă profund fapta comisă.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate
Analizând din oficiu legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța observă că acesta respectă, din punct de vedere formal, toate cerințele imperative statuate de art. 16 din OG 2/2001, neexistând cauze de nulitate absolută ce ar putea fi invocate de instanță din oficiu, în conformitate cu prevederile art.17 din OG nr.2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Astfel, instanța reține că deși petentul a avut posibilitatea concretă de a invoca motivele plângerii formulate și de a propune probe în cauză, acesta a înțeles să rămână în pasivitate, fără a preciza motivele pe care-și întemeiază plângerea și fără a solicita administrarea de probe.
În consecință, instanța apreciază că în cauza dedusă judecății nu a fost răsturnată prezumția de veridicitate a actului de constatare și sancționare contravențională, aspectele reținute de agentul constatator prin procesul-verbal de contravenție coroborându-se cu mențiunile petentului în sensul că recunoaște și regretă profund fapta comisă.
Constatând, așadar, că fapta constituie contravenție și a fost săvârșită de petent, instanța va proceda la analiza modului de individualizare a sancțiunilor aplicate.
Referitor la proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța reține că potrivit art.64 alin.1 din Legea nr.136/1995 cu modificările ulterioare, încãlcarea de cãtre persoanele fizice sau juridice a obligației de asigurare prevãzute la art. 48 și 56 constituie contravenție și se sancționeazã cu amenda de la 1000 lei la 2000 lei și cu reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării.
Ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care constituie dreptul comun în materie contravențională, instanța poate să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Conform art. 21 alin. (3) din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În ceea ce privește gradul de pericol social al faptei comise de petent, instanța apreciază că acesta este unul ridicat, faptul de a circula cu autovehiculul fără a avea asigurare obligatorie RCA fiind de natură a aduce atingere drepturilor persoanelor păgubite sau vătămate în urma producerii unui eventual accident rutier, polița RCA fiind prevăzută de lege tocmai pentru a asigura o despăgubire promptă a acestora, în situația unor evenimente rutiere.
Astfel, constatând că amenda aplicată petentului este în cuantumul minim prevăzut de lege, instanța apreciază că sancțiunea aplicată acestuia a fost corect individualizată, răspunzând scopului preventiv și punitiv al sancțiunilor contravenționale, fiind de natură a atrage atenția petentului asupra gravității faptei comise.
În raport de totalitatea considerentelor expuse, apreciind că fapta contravențională reținută în procesul verbal există, a fost săvârșită de petent cu vinovăție, că probele administrate în prezenta cauză sunt în măsură a susține în totalitate aceste aspecte și de asemenea, că pe baza înscrisurilor depuse intimatul a susținut prezumția de legalitate a procesului verbal, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B. D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B. D., cu domiciliul procesual ales la C. de Avocat V. B. A., cu sediul în municipiul Suceava, ..28, ., ., în contradictoriu cu intimatul IPJ Iași, cu sediul în municipiul Iași, ..6, jud. Iași.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2013.
Președinte, Grefier,
AMG/EC/4ex
03.07.2013
..
| ← Cereri. Sentința nr. 1222/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Cereri. Sentința nr. 1205/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
