Acţiune în constatare. Sentința nr. 2098/2013. Judecătoria HUNEDOARA

Judecătoria HUNEDOARA - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 2098/2013 pronunțată de Judecătoria HUNEDOARA la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 4294/243/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA HUNEDOARA, JUDEȚUL HUNEDOARA

Hunedoara, .

Tel: 0254-_/ Fax: 0254-_

operator de date cu caracter personal nr. …..

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2098/2013

Ședința publică de la 20 decembrie 2013

Completul C2 - constituit din:

PREȘEDINTE: H. C. -D.

Grefier: R. L.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanții O. N. I. și O. M. în contradictoriu cu pârâtele S.C. V. ROMÂNIA S.A. și S.C. V. ROMÂNIA S.A. - Sucursala Hunedoara, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat V. G., mandatara reclamanților, și avocat U. A. A., în substituirea mandatarului pârâtelor avocat O. C. F., lipsă fiind reclamanții.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Potrivit disp. art. 131 din Noul Cod de procedură civilă, instanța din oficiu și-a verificat competența și s-a declarat competentă general, material și teritorial pentru soluționarea cauzei.

Avocat U. A. A., a depus la dosar delegație de substituire a mandatarului pârâtelor avocat O. C. F..

Mandatarii părților arată că nu mai au de formulat alte cereri, sau alte probe de propus și au solicitat cuvântul în fond.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității acțiunii.

Avocat U. A. A. solicită admiterea excepției, motivat de faptul că reclamanții nu au făcut dovada îndeplinirii procedurii de informare asupra medierii, existând posibilitatea rezolvării litigiului pe cale amiabilă.

Mandatara reclamanților, avocat V. G., a solicitat respingerea excepției, raportat la faptul că reclamanții au făcut acest lucru înaintate de introducerea acțiunii, însă nu s-a putut ajunge la o înțelegere cu Banca, răspunsul acesteia fiind in sensul că, contractul și actul adițional sunt legale, neexistand clauze abuzive in cuprinsul acestora.

Pe fondul cauzei, avocat V. G. a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Solicita cheltuieli de judecata și depune în acest sens chitanța nr.472/20.12.2013 în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu avocat.

Avocat U. A. A., a solicitat pe fondul cauzei, respingerea acțiunii, pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Instanța, în temeiul disp. art. 394 din Noul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin actiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara, la data de 16.09.2013, sub nr._, reclamanții O. N. I. si O. M. au solicitat instantei de judecata, în contradictoriu cu pârâtele S.C. V. Romania S.A. și S.C. V. Romania S.A. - Sucursala Hunedoara, ca prin hotararea judecatoreasca pe care o va pronunta:

1. Sa constate existenta clauzelor abuzive din convenția de credit nr._/25.09.2008 incheiata intre reclamanti si parata S.C. V. Romania S.A. - Sucursala Hunedoara, clauze care sunt continute de:

- pct. 3 Dobânda lit. d), “data ajustării dobânzii curente” din capitolul Condiții speciale.

- pct. 5 lit. a) Comisioane din capitolul Condiții speciale si pct. 3.5 din capitolul Condiții generale referitoare la comisionul de risc, redenumit comision de administrare in actul aditional.

- pct. 3.5 „comisionul de risc” din Condițiile Generale ale convenției.

- pct. 8.1 lit. a) liniuța a 2-a și a 3-a din capitolul Condiții generale, Sectiunea 8 “ scadenta anticipata”.

- pct. 8.1 lit. b) din capitolul Condiții generale, Sectiunea 8 “ scadenta anticipata”.

- pct. 8.1 lit. c) din capitolul Condiții generale, Sectiunea 8 “ scadenta anticipata”.

- pct. 8.1 lit. d) din capitolul Condiții generale, Sectiunea 8 “ scadenta anticipata”.

- pct. 8.3 din capitolul Condiții generale, Sectiunea 8 “ scadenta anticipata”.

- pct. 10.1 din capitolul Condiții Generale, Sectiunea 10 “costuri suplimentare”.

- pct. 10.2 din capitolul Condiții Generale, Sectiunea 10 “costuri suplimentare”.

Sa constate existenta clauzelor abuzive din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008, clauze care sunt continute de:

- art. 1 pct. 3 lit. a) privind ,, rata variabila a dobanzii curente”.

- art. 1 pct. 3 lit. d) privind ,, data ajustarii ratei dobanzii curente”.

- art. 3 pct. 5 lit. a) privind ,, comisionul de administrare credit”.

2. Sa fie obligata pârâta S.C. V. Sucursala Hunedoara, să elimine din convenția de credit nr._/25.09.2008 si din actul adițional nr. 1/28.09.2010 la aceasta, clauzele abuzive enumerate mai sus.

3. Să fie obligate pârâtele sa restituie reclamantilor suma de 8.012,68 Ron achitata de acestia cu titlu de comision de risc, redenumit comision de administrare, in perioada septembrie 2010- septembrie 2013, si in continuare pana la inlaturarea clauzelor abuzive si la recalcularea planului de rambursare.

Să fie obligate pârâtele la plata dobânzii legale calculate la suma pe care trebuie să o restituie de la data plății și până la achitarea integrală a sumei datorate.

Reclamantii solicită cheltuieli de judecată.

În motivarea actiunii reclamantii au aratat că au încheiat cu S.C. V. România S.A. - Sucursala Hunedoara, conventia de credit nr._/25.09.2008, pentru suma de 65.000 Ron, pentru o perioadă de 180 luni.

S-a aratat că la art. 3 lit. d) “data ajustării dobânzii curente” din capitolul Condiții speciale din contract se prevede că „ banca își rezervă dreptul de a revizui rata dobânzii curente în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piața monetară, comunicând împrumutatului noua rata a dobânzii. Rata dobânzii astfel modificata se va aplica de la data comunicării”.

Se mai arata că la pct. 5 lit. a) din capitolul Condiții speciale se prevede un comision de risc de 0,39 % aplicat la soldul creditului, platibil lunar in zilele de scadenta, pe toata perioada de derulare a conventiei de credit.

Se arata că la pct. 3 lit. a) din capitolul Condiții speciale se prevede o rata a dobanzii fixe curente de 6,95 puncte procentuale pe an.

Reclamantii apreciază ca prin aceste clauze contractuale prestabilite de imprumutator, fara a exista posibilitatea pentru reclamanti de a modifica, inlatura sau negocia vreuna din aceste clauze, reclamantii sunt plasati pe o pozitie inegala fata de institutia bancara, ori clauzele contractuale trebuie sa fie conforme cu legea, cu ordinea publica si cu normele de convietuire sociala, iar acele clauze care nu indeplinesc aceste conditii sunt lovite de nulitate.

Reclamanții arata că au garantat împrumutul acordat de Bancă, cu garanții reale imobiliare care depășesc valoarea creditului, asa incat perceperea unora dintre comisioane este ilicită și necuvenită. Mai arată că, riscul deprecierii garanției este suportat, de asemenea, de împrumutat, Banca beneficiind de o garantie care nu este justificata.

Clauzele privind scadența anticipată prevăzuta la Secțiunea 8 din capitolul Condiții generale, sunt abuzive si confera paratelor un drept exclusiv de interpretare.

Reclamanții arata că sunt abuzive și clauzele privind costurile suplimentare prevăzute la Secțiunea 10 din capitolul Condiții Generale, având in vedere ca, in urma apariției unor modificari de interpretare a reglementarilor aplicabile convențiilor de credit, pot creste costurile Bancii, situatie in care, in urma unei notificari, imprumutatul va plati sume suplimentare pentru acoperirea costurilor suplimentare ale Bancii.

Se mai arata in acțiune ca intrucat clauzele privind perceperea comisionului de risc sunt lovite de nulitate absoluta, este lipsita de cauza juridica si obligația de achitare a sumelor cu acest titlu.

Reclamanții mai arata ca, clauzele pe care le considera abuzive sunt contrare Legii nr. 193/2000.

Actiunea a fost intemeiata in drept pe disp. art. 1341-1344 C. civ. și pe prevederile Legii nr.193/2000.

In probațiune reclamanții au depus la dosar inscrisuri, si anume: procesul verbal al sedintei de informare privind avantajele medierii (f. 13), convenția de credit nr._/25.09.2008 (f. 14-26), actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008 (f. 27-33), plan rambursare credit (f. 34-37).

Actiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 15 lit. j din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Parata S.C. V. România S.A. a depus întâmpinare (f. 41-46) prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii motivat de faptul ca reclamantii nu au facut dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătându-se ca toate clauzele contractuale au fost negociate iar conținutul lor a fost stabilit de comun acord de către părți.

Parata arata ca, clauzele invocate nu creează un dezechilibru intre drepturile si obligațiile parților.

In continuare parata face o detaliere a conținutului clauzelor cu privire la care se solicita prin acțiune sa se constate caracterul abuziv, invocand caracterul legitim al acestora.

In ce priveste clauzele prevazute la pct. 3 a lit. d) din Condițiile speciale ale convenției se arata ca nu este abuziva intrucat reclamantii au avut posibilitatea de a studia contractul de credit pe care si l-au insusit prin semnatura, acceptand astfel toate clauzele din cuprinsul acestuia, si in lispa dovedirii unei vicieri a consimtamantului reclamantilor la data incheierii conventiei, este aplicabil principiul continut de art. 969 cod civil din 1864 potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante si trebuie executate cu buna credinta.

In ce priveste clauzele prevazute la pct. 5 lit. a) din Condițiile speciale ale conventiei si la pct. 3.5 din Conditiile generale, se arata ca nu sunt abuzive intrucat reclamantii le-au cunoscut si acceptat la incheierea contractului, ca, comisionul de risc a fost inclus in D., iar acest comision, rata anuala a dobanzii si toate taxe si comisioane au fost prevazute distinct in conventia de credit pentru ca imprumutatul sa cunoasca din ce este formata dobanda anuala efectiva (D.), iar intrucat reclamantul a fost de acord cu dobanda anuala efectiva, a acceptat si acest comision de risc care este un cost al creditului.

Se arata ca nu sunt abuzive nici clauzele prevazute la art. 8.1 lit. a) liniuța a 2-a și a 3-a, art. 8.1 lit. b), art. 8.1 lit. c), art. 8.1 lit. d), art. 8.3, art. 10.1, art. 10.2 din Conditiile generale, intrucat imprumutatii trebuie sa fie solvabili nu numai la data acordarii creditului, ci pe toata durata contractului sens in care Banca are dreptul de a se asigura ca in orice moment imprumutatii au capacitatea de rambursa creditul .

În drept au fost invocate Legea nr. 193/2000, Directiva 93/13/CEE.

In probațiune parata a solicitat proba cu interogatoriul reclamanților, proba care a fost respinsa de instanța ca nefiind concludenta pentru soluționarea cauzei.

Reclamantii au depus Raspuns la intampinare (f. 47-48) prin care au soliciat respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii invocata de parate aratand ca au partcipat la sedinta de informare privind avantajele medierii.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Parata S.C. V. Romania S.A.a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii aratand ca reclamantii nu au facut dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii.

Instanta va respinge aceasta exceptie avand in vedere ca la dosar s-a depus de catre reclamanti Procesul verbal nr. 8/20.08.2013 al sedintei de informare privind avantajele medierii la care acestia au participat (f. 13).

Pe fondul cauzei, se retine ca reclamanții O. N. I. si O. M. au încheiat cu S.C. V. România S.A. - Sucursala Hunedoara, conventia de credit nr._/25.09.2008, pentru suma de 65.000 Ron, pentru o perioadă de 180 de luni de la data încheierii convenției.

La pct. 3 lit. „d” din capitolul privind Conditiile speciale ale contractului incheiat intre parti, se prevede ca Banca își rezerva dreptul de a revizui rata dobânzii curente in cazul apariției unor schimbări semnificative pe piața monetara comunicând împrumutatului noua rata a dobânzii, care se va aplica de la data comunicării.

Pe de alta parte la pct. 3 lit. „a” din capitolul privind Conditiile speciale ale contractului se stipulează ca rata dobânzii curente este de 6,95 % pe an. Totodată la pct. 3.11 din Secțiunea “Condiții Generale” se arata ca D. poate fi modificata in condițiile modificării ratei dobânzii, precum si in condițiile prevăzute de Secțiunea 10 „Costuri suplimentare” ori prin acordul parților.

La pct. 5 lit. „a” din secțiunea Condiții Speciale si la pct. 3.5 din Condițiile Generale a fost stabilit un comision de risc de 0,39 % aplicabil la soldul creditului, plătibil lunar in zilele de scadența, pe toata perioada de derulare a convenției de credit.

Prevederile legale instituite de Codul civil din 1864 in cuprinsul art. 969 conferă putere de lege contractelor legal incheiate, ceea ce înseamnă ca legea recunoaște forța deplina doar in cazul contractelor care au fost legal întocmite si semnate.

Potrivit art. 948 Cod civil din 1864, condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt capacitatea de a contracta, consimțământul parților, un obiect determinat si licit, o cauza licita si morala. Conform art. 968 Cod civil din 1864, cauza este ilicita atunci când este contrara legii si ordinii publice.

In cazul de fata cauza contractului sinalagmatic încheiat intre parți cuprinde doua componente si este diferita pentru fiecare contractant. Pentru institutia bancara, scopul proxim, imediat este reprezentat de restituirea creditului, iar scopul mediat, motivul determinant al încheierii contractului este obținerea de profit. Pentru împrumutați scopul imediat îl constituie obținerea unei sume de bani, iar scopul mediat este folosirea acestora in interes personal.

Cauza contractului, pentru a fi valabila, trebuie sa fie licita si morala. Potrivit art. 14 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre comercianți si consumatori, consumatorii prejudiciați prin contracte care au fost încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi, au dreptul de a se adresa organelor judecătorești. In concluzie, încheierea unui contract cu încălcarea prev. Legii nr. 193/2000, face ca acel contract sa aibă o cauză ilicită, ceea ce atrage nulitatea absoluta a contractului.

Analizând clauzele contractuale denunțate ca fiind abuzive de către reclamanti, raportat la considerentele de drept dezvoltate anterior, instanța constata ca scopul mediat al încheierii contractului din punctul de vedere al Băncii îl reprezintă obținerea de profit, Banca urmărind aceasta finalitate chiar cu riscul nerespectării legii. Contractul de credit incheiat intre parti consta ., ale cărui clauze nu au putut fi negociate de reclamant, întregul contract fiind impus in forma respectiva de Banca.

Conform prev art. 4 din Legea nr. 193/2000 prin care a fost transpusa Directiva 84/450/CE, o clauza contractuala care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Împrejurarea ca anumite aspecte ale contractului sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea legii pentru restul contractului, iar daca o evaluare globala a acestuia evidențiază ca a fost prestabilit unilateral de către comerciant, iar acesta pretinde ca, clauzele au fost negociate, este sarcina sa să prezinte probe in acest sens. In cauza dedusa judecații nu s-a făcut dovada ca, clauzele menționate in acțiune ar fi fost negociate de către Banca împreuna cu reclamantul, iar faptul ca ambele parți au cunoscut la data semnării întinderea obligațiilor cuprinse in contract, nu înseamnă ca respectivul contract a fost negociat, din moment ce clientul nu a avut posibilitatea de a modifica prin negociere anumite clauze.

In ceea ce privește dobânda se menționează la pct. 3 lit. a ca aceasta este in procent de 6,95% pe an, fara a se mentiona ca este variabila, instanța apreciind ca este vorba despre o rata fixa a dobânzii din moment ce nu exista alte mențiuni contrare, interpretarea fiind realizata in favoarea debitorului conform art. 983 Cod civil din 1864 si art. 1 alin 2 din Legea 193/2000.

La convenția de credit nr._/25.09.2008 a fost incheiat actul aditional 1/28.09.2010 care nu a fost semnat de reclamanti (f. 27-33).

La art. 1 pct. 3 lit. a) din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008 (f. 27) se arata ca rata (variabila) a dobanzii curente reprezinta rata de referinta variabila + marja de 2,38 % puncte procentuale pe an, iar rata de referinta variabila se determina dupa formula (Robor O/N + Robor la 1 saptamana + Robor la 1 luna)/3.

Prin urmare, modificarea dobanzii de la procentul de 6,95 % pe an cat este prevazut la art. 3 lit. a) din conventie, prin clauza prevazuta la art. 1 pct. 3 lit. a) din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008, acest procent fiind inlocuit cu o rata variabila a dobanzii curente determinabila potrivit formulii de calcul mentionata mai sus, este abuziva, nefiind prevazuta in conventie o rata variabila a dobanzii curente sau o astfel de formula de calcul a dobanzii.

La art. 1 pct. 3 lit. d) privind „data ajustarii ratei dobanzii curente” din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008, se arata ca dobanda astfel cum a fost modificata prin acest act aditional, se ajusteaza automat, periodic, pe toata durata creditului, la fiecare a treia scadenta, in functie de evolutia ratei de referinta variabila.

Pe de alta parte, din conținutul art. 3 lit. d) din capitolul privind Conditiile speciale ale contractului, se deduce ca dobânda este variabila in funcție de apariția unor schimbări semnificative pe piața monetara, ridicandu-se astfel întrebarea daca dobânda este fixa sau este variabila? Examinând aceste clauze de la art. 1 pct. 3 lit. d) din actul aditional si de la pct. 3 lit. d din capitolul privind Conditiile speciale din conventie, se constata in primul rând ca Banca își rezerva dreptul de a modifica unilateral o clauza, aspect care nu poate fi primit in cazul derulării unui contract bilateral care ia naștere prin acordul ambelor parți, modificarea unilaterala fiind in contradicție cu principiul forței obligatorii prev. de art. 969 Cod civil din 1864. De asemenea, nu se prevede niciun criteriu in conformitate cu care se poate opera modificarea dobânzii, aspectul fiind lăsat in totalitate la aprecierea Băncii, iar debitorul nu are astfel nicio posibilitate de verificare sau combatere a unei eventuale masuri dispuse de către Banca in temeiul acestei prevederi contractuale. Singura referire care se face in articol este cu privire la apariția unor schimbări semnificative pe piața monetara, insa nu se arata ce reprezintă o schimbare semnificativa, care este modul de aprecierea a acesteia, si cum va fi afectata dobânda in cazul unei asemenea schimbări.

Motivul precizat in contract ar trebui sa descrie o situație clara, previzibila, care sa dea posibilitatea consumatorului sa anticipeze situația respectiva si in consecința sa adopte o conduita corespunzătoare, eventual sa preîntâmpine o situație care îl poate prejudicia. Clauza trebuie sa fie astfel formulata încât consumatorul sa poată anticipa daca o anumita situație intervine, o anumita consecință se produce, necesitatea fiind evidentă si in cazul apariției unui litigiu. Este evident ca un motiv întemeiat poate fi considerat doar unul care sa fie apreciat la fel, in mod obiectiv de către orice persoana, condiții care nu sunt îndeplinite nici măcar formal de către Banca in ceea ce privește definirea sintagmei „schimbări semnificative pe piața monetara”

Concluzionând instanța apreciază ca, in contractul incheiat intre parti, clauzele prevăzute la pct. 3 lit. d) din Condițiile Speciale cu raportare la art. 3.11 din Secțiunea Condiții Generale, la art. 1 pct. 3 lit. a) privind ,, rata variabila a dobanzii curente „ si la art. 1 pct. 3 lit. d) privind ,, data ajustarii ratei dobanzii curente „ din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008, sunt abuzive si urmează a fi înlăturate din cuprinsul acestor acte.

In ceea ce privește comisionul de risc prevăzut la pct. 5 lit. a din Condițiile Speciale si pct. 3.5 din Condițiile Generale ale contractului, s-a stabilit ca pentru creditul acordat se va aplica un comision de risc in valoare de 0,397% pe luna, clauze care prin raportare la prevederile Legii nr. 193/2000 apar ca abuzive din următoarele considerente:

La art. 3 pct. 5.1 lit. a) din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008, se prevede ca se percepe un comision de administrare credit de 0,39% pe luna.

Comisionul de risc este incomplet si insuficient definit, Banca limitându-se la a stabili ca reprezintă o suma care se percepe lunar, procentual la soldul creditului, pentru punerea la dispoziție a creditului. Nici in Condițiile generale la pct. 3.5 nu se realizează o definire mai clara a acestui comision. Nu se prevede astfel criteriul in funcție de care se stabilește valoarea procentuala a comisionului, care este necesitatea practica a perceperii acestei sume lunar, având in vedere ca suma reprezentând credit a fost pusa la dispoziție, integral, o singura data. In plus nu sunt identificate riscurile pe care Banca și le asumă si pe care, in consecința, ar trebui sa le suporte, daca aceste riscuri sunt continue, daca au caracter de permanență, sau pot apare numai in anumite situații, care sunt aceste situații si criteriile de evaluare a lor. Pe de alta parte, creditele sunt prevăzute cu garanție reala imobiliara, dublata de o polița de asigurare cesionata in favoarea băncii, astfel ca din punct de vedere al riscului de neplata banca este garantata mai mult decât satisfăcător.

Totodată pentru punerea la dispoziție a sumei de bani si utilizarea acesteia de către debitori Banca percepe dobânda, lunar pana la rambursare, alături de dobânda curenta fiind prevăzute si o . dobânzi penalizatoare si alte comisioane, menționate în condițiile generale ale convenției la secțiunile 3 -costuri, secțiunea 4- plăți, secțiunea 5 – plăți efectuate cu întârziere, secțiunea 6- rambursări anticipate, secțiunea 7 –obligațiile părților, secțiunea 8-scadența anticipată, secțiunea 9-garanții, secțiunea 10 - costuri suplimentare.

Prin urmare se constata ca riscurile pe care Banca si le asumă pe perioada derulării contractului sunt de fapt asigurate încă de la început, in aceste condiții putându-se chiar aprecia ca nu exista riscuri in sarcina Băncii, astfel ca nu se justifica nici perceperea unui comision in acest sens. Eventualele costuri pe care Banca le suporta pentru procurarea sumelor si punerea la dispoziție a acestora către clienți, sunt elemente exterioare contractului.

Conform principiului bunei-credințe care trebuie să cârmuiască convențiile legal făcute între părți, un risc în derularea unei convenții trebuie asumat de fiecare dintre participanții la raportul juridic si trebuie sa fie suportat in același mod de ambele parți, ori in situația de fata se constata ca toate riscurile sunt suportate de către debitori. A nu se pierde din vedere aspectul ca si debitorii își asuma o . riscuri pe perioada derulării contractului, care nu sunt suportate de Banca, acestea fiind tot in sarcina lor. Echitatea si echilibrul contractual al parților nu sunt astfel corect reprezentate in cadrul acestor contracte de credit, fiind reținute in sarcina debitorilor o . costuri, intre care si comisionul de risc, pentru care nu exista o definiție clara si o justificare legitima si corecta, creându-se astfel un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, sub aspectul riscurilor potențiale asumate de aceasta în acordarea creditului.

Chiar și Directiva europeană în această materie nr. 48/2008 din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori, prevede că Băncile trebuie să respecte legislația europeană și națională în domeniul protecției consumatorilor, care conține norme imperative, obligând Băncile la o anumită conduită prudentă, diligentă și oarecum prietenoasă, evident, în limitele legii, față de consumatori, evitându-se orice fel de diferende și litigii potențiale.

Așa fiind, de regulă, în contractele de credit bancar cu consumatori împrumutați, nu doar Banca este cea care are drepturi, consumatorul împrumutat persoană fizică având doar obligații, ci fiecare dintre părți are drepturi și obligații corelative, iar corolarul drepturilor Băncii nu îl mai reprezintă, în mod necesar și sine qua non, obligațiile debitorului, persoană fizică.

Persoana fizică consumator are drepturi legale și contractuale de sine stătătoare, inclusiv, între altele, dreptul de a negocia clauzele contractului de credit bancar, ținându-se cont de prevederile legale imperative, care apără interesele consumatorilor.

Art. 6 din Legea nr. 193/2000 prevede următoarele: clauzele abuzive cuprinse în contract și constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua. Acest articol nu reprezintă altceva decât transpunerea efectelor nulității absolute in cadrul Legii nr. 193/2000, deoarece nulitatea reprezintă o sancțiune care lipsește actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabila.

Deoarece art. 14 din Legea nr. 193/2000 face trimitere la Codul civil si la Codul de procedarea civila, instanța apreciază ca cererea reclamanților este întemeiata existând un caz de nulitate absoluta parțială a contractului, care este dat de caracterul abuziv al unor clauze contractuale ce se sancționează cu desființarea acelor clauze si restituirea prestațiilor efectuate.

La judecarea cauzei se va avea in vedere si interpretarea pe care a dat-o CJCE articolului 6 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993, articol ce a fost transpus de art. 6 din legea 193/2000. astfel in cauza C-243/08 (Pannon GSM Zrt vs E. Sustine G.) si cauza C-240/98 (Murciano Quintero), Curtea a stabilit ca art. 6 trebuie interpretat in sensul ca o clauza contractuala abuziva nu creează obligații pentru consumator si nu este necesar ca respectivul consumator sa fi contestat in prealabil cu succes o astfel de clauza. Instanța naționala are obligația de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze de îndată ce dispune de elementele de drept si de fapt necesare, iar atunci când considera ca o astfel de clauza este abuziva nu o aplica.

F. de toate argumentele expuse, instanța apreciază ca Banca prin includerea clauzelor denuntate de reclamanți ca fiind abuzive, in cuprinsul contractului de credit încheiat cu acestia, au fost încălcate prevederile Legii nr.193/2000, clauzele respective fiind lovite de nulitate absoluta.

Nulitatea lipsește de cauza juridica in mod retroactiv obligația de achitare a sumei reprezentând comisionul de risc. De fapt, aceste sume reprezintă o plata nedatorata, care constituie temeiul obligatiei de restituire a acestor prestații bănești. Contractul încheiat intre parți nu este un contract cu executare succesiva, ci un contract încheiat uno ictu. Astfel parata si-a executat dintr-o data si imediat, obligația de a pune la dispoziția reclamanților suma solicitata, acestora revenindu-le obligația corelativa de a restitui suma la termenele scadente convenite. Aceasta modalitate convenționala de rambursare nu schimba natura juridica a contractului si nici a obligației de restituire – înțelegând prin aceasta o plata in accepțiunea art. 1092 Cod civil din 1864, ca executare voluntara a unei obligații. In privința invocării de către parata a imposibilității uneia dintre parți de a returna folosința asigurata de cealaltă parte, instanța constata ca echivalentul folosinței este reprezentat de dobânda si nu de comisionul de risc.

Susținerea paratelor ca art. 4 al Directivei 93/13/CEE a exclus prețul contractului de la controlul caracterului abuziv, nu este fondata întrucât comisionul de risc nu face parte din prețul contractului. Banca avea obligația de a-si constitui provizioane de risc de credit conf. art. 11 din Regulamentul BNR nr. 5/2002, care se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit. Având in vedere ca aceste provizioane sunt incluse pe cheltuieli, ele cad in sarcina Băncii, ele nu constituie venituri si nu pot fi percepute de la împrumutat. Din punct de vedere fiscal provizioanele sunt deductibile la calculul profitului impozabil, iar unitățile financiare au posibilitatea sa suporte astfel de provizioane si implicit eventualele pierderi, pentru care s-a realizat constituirea lor, nefiind justificata încasare de sume cu aceeași destinație de la împrumutați. In plus, parata avea si posibilitatea de a încheia un contract de asigurare a creditului, dar in pofida acestor posibilități, parata a preferat sa transfere toate riscurile in sarcina clientului, cu toate ca din punctul de vedere al acestuia riscurile erau acoperite încă de la semnare, prin garanție imobiliara si contract de asigurare cesionat Băncii.

Chiar si in situația in care s-ar considera ca acest comision este parte componenta a prețului, el nu este supus excepției prev de art. 4 din Directivă din moment ce nu este definit in mod precis in cuprinsul contractului.

In consecinta, se constata ca sunt abuzive clauzele privind comisionul de risc redenumit comision de administrare in actul aditional, prevăzute la pct. 5 lit. a din Condițiile Speciale si la pct. 3.5 din Condițiile Generale ale conventiei de credit, precum si la art. 3 pct. 5.1 lit. a) din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit.

In ce priveste clauzele cuprinse în contract la pct. 8.1 lit. a) liniuța a 2-a și a 3-a din Condiții generale, Secțiunea 8 privind scadență anticipată, pct. 8.1 lit. b) din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata, pct. 8.1 lit. c) din Condiții generale, Secțiunea 8 privind scadența anticipată, pct. 8.1 lit. d) din Condiții generale, Secțiunea 8 privind scadența anticipată, pct. 8.3 din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata, art. 10.1, art. 10.2 din Condițiile generale, Secțiunea 10 privind costuri suplimentare, se apreciază că sunt abuzive pentru următoarele motive:

Conform clauzelor contractuale impuse de Bancă, daca valoarea garantiei aduse pentru acordarea creditului scade sub valoarea creditului ramas de achitat, din motive independente de vointa partilor contractante, imprumutatul este obligat sa aduca noi garantii, sub sanctiunea declararii scadentei anticipate.

Eventualele costuri pe care Banca le suporta pentru procurarea sumelor si punerea la dispoziție a acestora către clienți, sunt elemente exterioare contractului si au legătura cu obiectul de activitate al societății, iar nu cu derularea contractului de împrumut.

Ca si celelalte clauze abuzive semnalate, aceste clauze sunt cuprinse ., lipsindu-le caracterul negociat. Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.

Dezechilibrul contractual generat de aceste clauze este evident deoarece opereaza un transfer nejustificat al riscurilor din sarcina creditorului in sarcina consumatorului.

Astfel, in situatia in care valoarea bunului adus drept garantie scade, consumatorul sufera o prima paguba constand in diminuarea patrimoniului sau cu valoarea cu care a scazut garantia, iar, in al doilea rand, este obligat (deoarece conform contractului trebuie sa preia si riscul Bancii) sa mai aduca noi garantii, expunandu-se unor noi taxe notariale si comisioane bancare, avandu-se in vedere si faptul indisponibilizarii acelor bunuri care nu mai pot fi lichidate cu usurinta datorita necesitatii obtinerii acordului Bancii la instrainare.

Caracterul abuziv al acestor clauze este dat de faptul ca Banca a transferat orice risc contractual in sarcina consumatorului.

Instanța va constata caracterul abuziv al acestor clauze, deoarece ofera institutiei bancare dreptul exclusiv de a declara scadent anticipat creditul și de a-l obliga pe client să suporte costuri suplimentare.

In concluzie, instanța reținând aplicabilitatea prevederilor legale mai sus menționate, va admite în parte acțiunea formulata de reclamanti si in consecință va constata existenta clauzelor abuzive din convenția de credit nr._/25.09.2008 incheiata intre reclamanti si parata S.C. V. Romania S.A. - Sucursala Hunedoara, clauze care sunt continute de:

- pct. 3 Dobanda lit. d) „data ajustării dobânzii” din Condițiile speciale ale convenției.

- pct. 5 lit. a) Comisioane din Condițiile speciale ale convenției si pct. 3.5 din Condițiile Generale ale convenției referitor la comisionul de risc, redenumit comision de administrare in actul aditional.

- pct. 3.5 „comisionul de risc” din Condițiile Generale ale convenției.

- pct. 8.1 lit. a) liniuța a 2-a și a 3-a din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata.

- pct. 8.1 lit. b) din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata.

- pct. 8.1 lit. c) din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata.

- pct. 8.1 lit. d) din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata.

- pct. 8.3 din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 8 privind scadenta anticipata.

- art. 10.1 din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 10 privind costuri suplimentare.

-art. 10.2 din Condițiile Generale ale convenției, Sectiunea 10 privind costuri suplimentare.

Va constata existenta clauzelor abuzive din actul aditional nr. 1/28.09.2010 la convenția de credit nr._/25.09.2008, clauze care sunt continute de:

- art. 1 pct. 3 lit. a) privind ,, rata variabila a dobanzii curente”.

- art. 1 pct. 3 lit. d) privind ,, data ajustarii ratei dobanzii curente”.

- art. 3 pct. 5.1 lit. a) privind ,, comisionul de administrare credit”.

Va desființa clauzele contractuale menționate mai sus.

Va desființa „planul de rambursare credit” in ceea ce privește clauzele menționate.

Va obliga paratele sa plătească reclamantilor sumele achitate de acestia cu titlu de comision de risc, redenumit comision de administrare, începând cu luna septembrie 2010 si pana la inlaturarea clauzelor constatate ca fiind abuzive, si la recalcularea planului de rambursare.

Va obliga pârâtele să plătească reclamantilor dobânda legală aferentă sumei datorate, calculata de la data introducerii acțiunii, respectiv de la data de 16.09.2013 și până la achitarea integrală a acesteia.

Potrivit art. 453 din Noul Cod de procedura civila, se vor obliga paratele să plateasca reclamantilor suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de parate.

Admite acțiunea formulată de reclamantii O. N. I. si O. M. ambii cu domiciliul in Hunedoara, ., ., județul Hunedoara, în contradictoriu cu pârâtele S.C. V. Romania S.A. cu sediul în București, sector 2, Șoseaua P., nr. 42, . 10, sector 2, și S.C. V. Romania S.A. - Sucursala Hunedoara cu sediul in Hunedoara, ., . Hunedoara, și în consecință:

Constată existenta clauzelor abuzive din convenția de credit nr._/25.09.2008 incheiata intre reclamanti si parata S.C. V. Romania S.A. - Sucursala Hunedoara, clauze care sunt continute de: