Actiune in regres. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-07-2013 în dosarul nr. 16727/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._/2013
Ședința publică de la 16 Iulie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. M. Ș. D.
Grefier D. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâta ., intervenientul T. C., având ca obiect actiune in regres.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru data de 25.06.2013, apoi pentru 02.07.2013, ulterior pentru 09.07.2013, apoi pentru astăzi,16.07.2013, când:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 24.01.2011, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta . și intervenientul forțat T. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 3636,57 lei reprezentând despăgubiri precum și a penalităților de întârziere aferente de 0,1% pe zi calculate de la data scadenței (24.09.2010 până la data de 24.02.2011, penalități în valoare de 555 lei, solicitând și penalități de întârziere în același cuantum de la data de 25.02.2011 până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca pretențiile sale rezultă din exercitarea dreptului de regres prevăzut de Legea nr. 136/1995, ca urmare a unui accident de circulație produs la data de 14.07.2010.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998, 999, art. 22 din Legea 136/1995, Ordinul 21/2009 iar în dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar copii de pe înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Legal citată cu mențiunea formulării întâmpinării, pârâta . a depus acest act prin intermediul serviciului Registratură la data de 09.11.2011, arătând că înțelege să invoce excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea pretențiilor ca neîntemeiate.
Întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-118 C. pr. civ., Legea 136/1995 și pe Ordinul CSA 21/2009 iar în apărare, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/11.11.2011 a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei IAși, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.05.2012 sub nr. de dosar_ .
Legal citat cu mențiunea formulării întâmpinării intervenientul forțat T. C. nu a depus acest act.
La termenul de judecată din data de 25.10.2012 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba pentru pârâtă cu expertiză tehnică.
În cadrul probei cu expertiză tehnică a fost depus la dosar raportul de expertiză atașat la filele 80-92, răspunsul la obiecțiunile formulate fiind atașat la filele 110-118.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Potrivit Constatării amiabile de accident aflată la fila 6 din dosar, la data de 14.07.2010, a avut loc pe DN 2 un accident rutier produs din culpa intervenientului T. C., aflat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, care nu a păstrat distanța corespunzătoare la revenirea pe bandă după efectuarea unei depășiri, determinând avarierea autoturismului condus de către numitul Otelea S. Ovidu cu nr. de înmatriculare_ .
Autovehiculul avariat, marca VW cu nr. de înmatriculare_, proprietatea . era asigurat la momentul producerii accidentului la societatea reclamantă, potrivit poliței de asigurare Casco nr. 8058437E din 30.11.2009 (fila 9), emisă pentru perioada 01.07.2010 – 01.07.2011 (f. 9).
În urma producerii evenimentului auto și a solicitării asiguratului a fost întocmit dosarul de daune auto Casco nr._-10S, dosar finalizat cu plata de către societatea de asigurări reclamantă a sumei de 5964,52 lei, conform extrasului de cont din data de 23.08.2010 (fila 7 din dosar).
Instanța reține, de asemenea, faptul că, astfel cum rezultă din susținerile părților din cauză, autovehiculul marca Daf cu nr. de înmatriculare_, condus de persoana responsabilă de producerea accidentului, intervenientul forțat T. C. era asigurat la momentul producerii evenimentului auto la societatea pârâtă (polița de asigurare e răspundere civilă auto RCA ./17/_ nr._ cu valabilitate pe perioada 04.03.2010 – 03.09.2010).
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplicã tuturor actelor și faptelor încheiate sau, dupã caz, produse ori sãvârșite dupã ., precum și situațiilor juridice nãscute dupã .. Întrucât, în cauză, evenimentul rutier a intervenit în anul 2010, instanța va face aplicarea dispozițiilor legale în materie la data respectivă, și anume, a Legii 136/1995.
În drept, instanța constată că cererea are natura unei acțiuni în regres și se întemeiază pe disp. art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România, potrivit cărora, în limita asigurărilor plătite, reclamanta, în calitate de asigurător, se subrogă în toate drepturile asiguratului pentru recuperarea sumei achitate, cu posibilitatea de a se îndrepta împotriva persoanei responsabile de producerea accidentului sau a asigurătorului acesteia pe temeiul răspunderii civile delictuale.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea 136/1995, în limitele indemnizației plãtite, asigurãtorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurãrii contra celor rãspunzãtori de producerea pagubei, cu excepția asigurãrilor de persoane, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de rãspundere civilã pentru pagube produse prin accidente de vehicule, și împotriva asigurãtorului de rãspundere civilã, în limitele obligației acestuia, conform art. 54, care stabilesc că despãgubirea se stabilește și se efectueazã conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despãgubirii prin hotãrâre judecãtoreascã, drepturile persoanelor pãgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercitã împotriva asigurãtorului de rãspundere civilã, în limitele obligației acestuia, stabilitã în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor rãspunzãtoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține culpa intervenientului forțat T. C. în producerea evenimentului auto din data de 14.07.2010, soldat cu avarierea autovehiculului marca VW, precum și acoperirea prejudiciului reprezentând contravaloarea reparațiilor de către societatea reclamantă, prin plata sumei de 5964,52 lei, sumă din care societatea pârâtă a fost de acord să achite doar o parte, respectiv, 2327,95 lei, astfel cum susține reclamanta din cauză.
LA dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză efectuat din care reiese valoarea reală a operațiilor de reparare a autoturismului VW Passat cu nr. de înmatriculare_ este de 5964,52 minus 1461,16 lei, și anume, 4503,36 lei, scăzându-se din valoarea devizului Audatex a diferenței de valoare dintre suma necesară înlocuirii jantei cu suma necesară reparării și vopsirii jantei. Expertul a apreciat că janta nu a fost grav avariată, aceasta putând fi reparată în bune condiții de către o unitate service auto care era abilitată pentru acest tip de lucrare și care era dotată cu o trusă de reparații corespunzătoare.
De asemenea, a concluzionat expertul că devizul pentru G. A. emis la data de 28.07.2010 ia în considerare în mod corect noua cotă de TVA de 24% valabilă de la 01.07.2010 în timp ce devizul D. de la C. A. întocmit la o dată ulterioară, 21.09.2010 utilizează eronat valoarea veche a cotei TVA de 19%. De asemenea, s-a constatat de către expert că pârâta propune utilizarea piesei Aftermarket în loc de piesă originală OEM fără ca acest lucru să fie explicitat în devizul D., astfel că pentru bara spate grunduită codul de piesă în devizul D. este cel al piesei originale însă prețul și piesa este Aftermarket, piesă ce are un cod diferit, proprietarul urmând a considera că are o piesă originală când de fapt s-a montat o piesă necertificată de către fabricant. De asemenea, s-au stabilit în raportul de expertiză și piesele avariate în urma accidentului.
În aceste condiții, instanța urmează a admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . Sibiucu citarea intervenientului T. C. și a obliga pârâta . Sibiu la plata către reclamantă a sumei de 2175,41 lei reprezentând contravaloare despăgubiri (scăzându-se din suma solicitată a sumei de 1461,16 lei, astfel cum s-a reținut anterior).
În ceea ce privește penalitățile de întârziere solicitate de către reclamantă, instanța constată că, în cauză, raportat la dispozițiile Ordinului nr. 5/2010 (în vigoare la momentul producerii accidentului) din materialul probator administrat se constată că în dosarul de daună s-au formulat obiecțiuni prin adresa nr. RA – 3846 – AS10 din 22.09.2010 (fila 26).
Potrivit dispozițiilor art. 64 din acest act normativ, dupã acceptarea ofertei de despãgubire, persoana prejudiciatã va preciza modalitatea de platã: în numerar sau prin ordin de platã, în contul bancar personal ori în contul bancar al unitãții de specialitate care a efectuat reparația iar în cazul în care în drepturile persoanei prejudiciate s-a subrogat asigurãtorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile și completãrile ulterioare, asigurãtorul RCA efectueazã plata despãgubirilor astfel:
a)dacã nu existã obiecții asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizãrii scrise, efectuatã de asigurãtorul subrogat în drepturile persoanei pãgubite, însoțitã de documentele justificative. Avizarea de platã poate fi fãcutã la sediul social sau la oricare dintre unitãțile teritoriale ale asigurãtorului RCA care desfãșoarã activitãți de constatare, de lichidare a daunelor auto și de efectuare a plãților de despãgubiri. Acțiunea în justiție împotriva asigurãtorului RCA poate fi exercitatã, în mod alternativ, la oricare dintre sediile asigurãtorului, respectiv sediul social ori sucursala care a emis polița de asigurare RCA sau sucursala care a lichidat dauna;
b) dacã existã obiecții întemeiate asupra sumelor solicitate, acestea se vor comunica asigurãtorului CASCO în termenul prevãzut la lit. a), urmând ca în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la soluționarea obiecțiilor sã se efectueze plata.
(3) În cazul neformulãrii obiecțiilor în termen de 30 de zile, asigurãtorul RCA nu mai poate emite obiecții, datoria devenind scadentã.
(4) Dacã asigurãtorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevãzute la alin. (2) și (3) sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitatã pentru plata asigurãtorului RCA se aplicã o penalizare de 0,1%, calculatã pentru fiecare zi de întârziere.
În cauză se constată că obiecțiunile formulate au fost soluționate prin prezenta hotărâre în care au fost analizate cererile și apărările părților, prin urmare, creanța a devenit certă, lichidă și exigibilă la momentul la care a fost pronunțată soluția instanței de judecată.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a obliga pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi întârziere calculate la debitul datorat de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective.
În temeiul art. 274 C.pr.civ, având în vedere că acțiunea a fost admisă în parte și ambele părți au efectuat cheltuieli în cauză, instanța urmează a compensa cheltuielile de judecată în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ., cu sediul în mun. București, .-60, ., cu sediul procedural ales la Cabinet de avocat I. M. Salapa situat în mun. București, .. 51, ., sector 2 în contradictoriu cu pârâta . Sibiu, cu sediul în loc. Sibiu, .. 2, turn A, etaj 3-6 – Centrul de Afaceri Sibiu, jud. Sibiu și cu citarea intervenientului T. C., cu domiciliul în mun. Bacău, .. 46, ., ..
Obligă pârâta . Sibiu la plata către reclamantă a sumei de 2175,41 lei reprezentând contravaloare despăgubiri și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi întârziere calculate la debitul datorat de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective.
Compensează cheltuielile de judecată în totalitate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 16.07.2013, în ședință publică.
Președinte, L. M. Ș. D. | ||
Grefier, D. V. |
Red./Tehnored. DMSL/2 ex./25.10.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
