Anulare act. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-07-2013 în dosarul nr. 36663/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 11 Iulie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. O.
Grefier A. M.
Sentința civilă Nr._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant M. M. și pe pârât C. I., pârât C. D., pârât C. M., pârât C. R., pârât C. ( fostăPESTRIȚU) P., având ca obiect anulare act testament.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 27.06.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la 04.07.2013 și pentru astăzi, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, precizată ulterior, reclamanta M. M., care și-a însușit acțiunea formulată de mama sa T. E., ulterior decedată, a chemat în judecată pe pârâții C. I., C. D., C. M., C. R. și C. P., fostă P., solicitând anularea testamentului încheiat de defuncta Zavincu C. și autentificat sub nr. 859/18.08.2009, pentru vicierea consimțământului, cu cheltuieli de judecată.
A fost admisă de către instanță cererea reclamantei de acordare de ajutor public judiciar, cu consecința scutirii ei de achitarea taxelor de timbru aferente acțiunii.
În motivarea acțiunii se arată că Zavincu C. era sora autoarei reclamantei, T. E., existând o înțelegere între cele două surori ca Zavincu C. să locuiască în casa construită de reclamantă și mama sa, până la sfârșitul vieții și abia după aceea casa să reintre în proprietatea lor.
Se mai arată în motivarea acțiunii că nu s-a pus niciodată problema întocmirii unui testament, cu atât mai mult în favoarea pârâților, care în calitate de nepoți au avut o conduită necorespunzătoare față de defuncta Zavincu C., astfel se susține că testamentul prezentat de pârâți la Primăria Comunei Popești, jud. Iași nu reprezintă voința defunctei, fiind obținut cu câteva zile înainte de decesul acesteia, prin inducerea ei în eroare cu privire la conținutul actului semnat, profitându-se de starea ei de sănătate, ea având neoplasm pulmonar și luând medicamente puternice împotriva durerii și având vârsta de 85 de ani.
Legal fiind citați pârâții au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată și au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a părătorului reclamantei, excepție pe care nu au mai susținut-o, având în vedere împuternicirea avocațială de la fila 6 dosar și contractul de la fila 66 dosar arătând că Zavincu C. nu a avut copii și a dorit ca toată agoniseala ei și a soțului ei de o viață să o testeze în favoarea lor, ea nefiind indusă în eroare, consimțământul ei nefiind viciat prin dol sau violență, ea nefiind nici constrânsă cu ocazia încheierii testamentului, fiind până în ultimele clipe din viață în deplinătatea facultăților mintale.
În probațiune sau depus la dosar acte și înscrisuri, s-au luat interogatorii părților și s-au audiat martori.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține că reclamanta M. M., care și-a însușit acțiunea formulată de către mama sa T. E., decedată la data de 17.12.2011, a solicitat anularea testamentului autentificat sub nr. 859/18.08.2009, lăsat de defuncta Zavincu C., sora Ecaterinei T., prin care ea a testat în favoarea pârâților întreaga sa avere.
În baza testamentului din litigiu a fost emis certificatul de legatar nr. 80/04.10.2010, aflat la fila 123 dosar.
Reclamanta a susținut că a fost viciat consimțământul defunctei Zavincu C., atunci când a încheiat testamentul.
Examinând conținutul testamentului a cărei anulare se solicită, aflat la filele 27 și 28 dosar, instanța reține că Zavincu C., fiind în deplinătatea facultăților mintale, a dispus ca întreaga sa avere să rămână pârâților, fiind convinsă că ei o vor îngriji tot restul vieții, iar la deces o vor înmormânta, respectând toate obiceiurile creștinești și a semnat toate exemplarele testamentului după ce l-a citit.
Din biletul de externare din spital din data de 12.08.2009, deci cu 6 zile înainte de încheierea testamentului nu reiese că Zavincu C. ar fi suferit de vreo boală care să-i afecteze discernământul, având doar dureri toracice, fiind fostă fumătoare, scădere ponderală și inapetență.
Din răspunsurile la interogatorii ale părților, luate la stăruința reclamantei, reiese că Zavincu C. a avut inițiativa încheierii testamentului în favoarea pârâților, existând discuții pe această temă și înainte de internarea ei în spital, ea fiind conștientă că va deceda în scurt timp, având în vedere boala de care suferea, dar fiind în stare ameliorată, atunci când a fost externată din spital de către pârâții C. I. și C. D., care locuiau împreună cu ea și a fost transportată cu mașina martorului F. V. la casa sa din satul Hărpășești, ..
Din declarația martorului F. V. reiese că Zavincu C. era în relații foarte bune cu pârâții și că i-a spus, în drumul de la spital către casă, că intenționează să întocmească un testament în favoarea pârâtului C. I., iar, ulterior, la notariat, ea a declarat că vrea întocmirea testamentului în favoarea tuturor pârâților.
A mai declarat același martor că a fost de față și a auzit când secretara notarului i-a citit Catincăi Zavincu testamentul, moment în care ea era foarte conștientă, nefiind silită de nimeni să meargă la notar.
Din declarația martorului B. V., de la fila 112 dosar, declarație care a fost transcrisă ulterior, deoarece nu s-a imprimat în totalitate din lipsa tușului din imprimantă, reiese că acest martor a avut relații tensionat cu pârâtul C. M. în legătură cu o suprafață de teren, declarația sa urmând a fi apreciată din perspectiva acestor relații, el declarând că defuncta Zavincu C. nu a fost în relații tocmai bune cu pârâții și că pârâtul C. I. i-a furat anumite sume de bani, însă declarând că nu știe dacă ea a fost amenințată sau lovită de vreo persoană, pentru a o obliga să încheie testamentul din litigiu.
Instanța constată că din adeverința de la fila 115 dosar, din data de 16.01.2011 reiese că pârâtul C. I. a organizat pe cheltuiala proprie înmormântarea defunctei Zavincu C., din adeverința nr. 7364/25.11.2010 de la fila 124 dosar, reiese că C. I. a achitat toate taxele și impozitele la Primăria comunei Popești pentru casa și terenul rămase de pe urma defunctei Zavincu C., iar la dosar nu este nicio dovadă că pârâtul C. I. i-ar fi furat suma de bani Catincăi Zavincu, așa cum a declarat martorul B. V..
Martora P. G. C. a declarat că, după externarea din spital, Zavincu C. era foarte slăbită și că i-a spus că nu a știut ce a semnat la notar, ea nefiind în relații prea bune cu pârâții, reclamanta făcând și o sesizare la poliție cu privire la situația mătușii sale.
Instanța constată că nu s-a depus la dosar vreo dovadă că s-au luat măsuri împotriva pârâților de către organele de poliție, în legătură cu comportamentul lor necorespunzător față de Zavincu C., așa cum au declarat martora P. G. C. și martorul B. V..
Martorul D. E. a declarat că Zavincu C. și C. D. erau în legături strânse, ca între mamă și copii, știind de intenția Catincăi Zavincu de a încheia un testament în favoarea pârâților, iar după externarea din spital ea era conștientă de ceea ce vorbea și făcea.
Coroborând probele administrate în cauză, instanța reține că reclamanta nu a putut face dovada că a fost viciat consimțământul Catincăi Zavincu la încheierea testamentului în favoarea pârâților, testament prin care au fost înlăturate de la succesiune toți moștenitorii nerezervatari.
Nu s-a făcut dovada că Zavincu C. a fost amenințată sau lovită pentru a fi silită să încheie testamentul, dolul și violența fiind de altfel motive de nulitatea relativă a testamentului ce nu pot duce la concluzia lipsei discernământului ei la încheierea testamentului și nici nu s-a făcut dovada că ea a fost în eroare cu privire la natura actului pe care l-a semnat, ea fiind conștientă în momentul semnării actului respectiv, care i-a fost citit de secretara notarului, moment în care notarul s-a asigurat că ea este în deplinătatea facultăților mintale, semnând testamentul în deplină cunoștință de cauză cu privire la conținutul acestuia.
Față de aceste considerente, văzând și disp. art. 948-961 din vechiul Cod civil, sub imperiul căruia a fost încheiat testamentul a cărui anulare se solicită prin acțiunea de față, instanța va respinge acțiunea de față, ca neîntemeiată.
Văzând și disp. art. 274 C.pr.civ. și prevederile OUG nr. 51/2008 rep.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată și precizată ulterior de reclamanta M. M., împotriva pârâților C. I., C. D., C. M., C. R. și C. P., fostă P..
Obligă reclamanta să plătească pârâților suma de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Va rămâne în sarcina statului suma de 2148,80 lei, reprezentând contravaloarea taxelor judiciare de timbru aferente acțiunii, pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, prin scutirea de la achitarea taxelor respective.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 Iulie 2013.
Președinte, Grefier,
O.M. M.A.
Redactat O.M.
Teh. 8ex. I. L. – 27.11.2013
| ← Contestaţie la procesul verbal de distribuire a preţului. Art.... | Validare poprire. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
