Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 35259/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2014
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. D. B.
Grefier C. M. R.
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant P. M. C. și pe pârât P. E., având ca obiect exercitarea autorității părintești stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică din data de 28.11.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata instanta retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 31.10.2013 sub nr._ reclamantul P. M.-C. a chemat in judecata pe parata P. E. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa de dispuna exercitarea in comun a autoritatii parintesti in comun in privinta minorei P. A. maria, nascuta la data de 20.04.2006 si sa se stabileasca un program de vizitare a minorei de catre reclamant.
In motivare a aratat ca prin sentinta civila nr.5133/31.03.2010 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosar nr._/245/2009 s-a dispus desfacerea casatoriei partilor iar minora paunet A. M. a fost incredintata spre crestere si educare mamei sale.
In prezent reclamantul are un loc de munca stabil in Italia, unde are si resedinta, iar in vacanta de vararevine in concediu in Romania. Nu si-a abandonat nici un moment copilul si chiar dupa despartirea in fapt a sotilor a continuat sa trimita bani, pachete, a venit in tara si s-a implicat in evolutia copilului.
In drept, art.397, art.403 NCC.
Alaturat au fost depuse inscrisuri (filele 6-19).
Legal citata, parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea celor doua capete de cerere si mentinerea in tot a sentintei civile nr.5133/31.10.2010 a Judecatoriei Iasi. In fapt, arata ca aspectele legate de custodie au fost dezlegate cu autoritate de lucru judecat prin sentinta anterior amintita. Reclamantul nu a aratat nici un moment care sunt imprejurarile noi, schimbate so necunoscute de instanta care a pronuntat divortul. Reclamantul a introdus actiunea in mod sicanator pentru a o determina sa renunte la actiunea de plata a pensiei de intretinere, mai mult acesta a venit in vizita la minora doar de 3 ori, ocazie cu care a vazut copilul si a avut legaturi personale cu acesta. Astfel, reclamantul nu a facut dovada ca nu i s-a permis sa viziteze minora, mai mult nu a facut dovada interventiei vreunei modificari in starea de fapt existenta de mai bine de 4 ani.
Arata ca se opune programului de vizitare propus de reclamant intrucat perturba programul minorei.
In drept, art.486, 487 NCC etc.
Alaturat au fost depuse inscrisuri (filele 30-39)
La termenul din 18.03.2014 instanta a incuviintat si ulterior s-au administrat proba cu inscrisuri, proba cu ancheta sociala si pentru parata si proba testimoniala cu martora V. R., ulterior inlocuita cu martora Usurelu S., declaratia acesteia fiind consemnata separat si atasata la dosarul cauzei. De asemenea, a fost audiat minorul in camera de Consiliu la data de 02.06.2014, precum si la data de 15.10.2014.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine ca partile s-au casatorit la data de 05.11.2005 iar prin sentinta civila nr. 5133 din 31.03.2010 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosar nr._/245/2009 s-a dispus desfacerea casatoriei partilor si incredintarea spre crestere si educare a minorei Paunei A.-M. catre mama.
Din probatoriul administrat in cauza, retinand ca de la pronuntarea sentintei civile si pana in prezent au intervenit modificari legislative, noua reglementare a art.503 din Noul cod civil stabilind faptul că parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea părintească, iar potrivit disp.art.505 alin.2 NCC, „daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritarii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort”, instanta va analiza cererea reclamantului de exercitare a autoritatii parintesti solicitata prin prezenta cerere.
Dacă exista motive intemeiate, instanta poate decide ca autoritatea părintească să fie exercitata numai de către unul dintre părinti, celalalt părinte păstrând dreptul de a veghea la modul de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la casatoria acestuia (art.398 C.civ.).
Avand in vedere precizarile paratei in sensul opozitiei la exercitarea in comun a autoritatii parintesti in privinta minorei, aratand chiar faptul ca instanta care a solutionat cererea de divort a statuat si asupra acestui aspect, instanta constata intemeiata cererea reclamantului, retinand ca instanta care a pronuntat divortul partilor nu ar fi avut cum sa solutioneze un astfel de capat de cerere, neexistand la acel moment in legislatia romana institutia autoritatii parintesti, motiv pentru care va respinge ca neintemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat.
Noua reglementare a art.397 si 398 din NCC stabileste faptul că după divort autoritatea părintească revine in comun ambilor părinti, in afara cazului in care instanta decide altfel. Dacă exista motive intemeiate, instanta poate decide ca autoritatea părintească să fie exercitata numai de către unul dintre părinti, celalalt părinte păstrând dreptul de a veghea la modul de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la casatoria acestuia.
Instanta mai retine că, cu inviintarea instantei tutelare, părintii se pot intelege cu privire la exercitarea autorității părintesti sau cu privire la luarea unei măsuri de protectie a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia.
Instanta nu impartaseste punctul de vedere al paratei in ceea ce priveste autoritatea parinteasca, in cauza neexistand motive exceptionale care sa justifice acordarea exclusiva a exercitiului autoritatii parintesti, de natura sa puna in pericol dezvoltarea fireasca a minorei, astfel ca, fiind in interesul superior al copilului, va admite cererea reclamantului cu privire la acest aspect, in temeiul disp.art. 397 NCC urmand a dispune ca exercitarea autorității părintesti asupra minorei să se facă in comun de catre ambii părinti.
Instanta va retine si faptul ca minora are o varsta frageda, avand nevoie deopotriva de figura materna si de cea paterna in viata sa, iar din procesul-verbal de ascultare a acesteia in Camera de Consiliu rezulta ca atitudinea sa declarata fata de tata este una indusa din exterior, aratand pe de o parte ca nu-si amineste de vreun incident legat de tatal biologic, insa nu doreste sa se vada cu el pentru ca nu ii aduce jucarii.
Din probatoriul administrat nu rezultă faptul că reclamantul ar fi un părinte iresponsabil și nici că ar exista vreun motiv întemeiat ca aceasta să nu poată exercita asupra copilului său autoritatea părintească, aspecte de natura sa conduca la admiterea cererii reclamantului.
Cat priveste cererea de stabilire a legaturilor personale cu minorul, instanta constata ca prin sentinta civila prin care s-a pronuntat divortul partilor, instanta nu a stabilit si un program de vizită al minorului.
Reclamantul are resedinta in Italia si domiciliul in Iasi, iar parata locuieste impreuna cu minora in ..
Instanta va avea in vedere si opozitia paratei manifestata in fata instantei, apreciind in sensul ca este necesar ca exercitarea dreptului de a avea legături personale cu copilul să se facă în așa fel încât să se creeze minorei un cat mai mic disconfort, dar, in acelasi timp sa ofere părintelui posibilitatea de a întreține legături personale reale și directe cu copilul, într-o asemenea manieră încât să nu aibă o influență negativă asupra dezvoltării acestuia.
Totodată, părintele nu trebuie să fie stânjenit de prezența celuilalt părinte, pentru a se putea realiza o comunicare firească cu copilul, fără nicio restrângere.
D. fiind ca in cauza nu s-a dovedit ca reclamantul este inpiedicat de parata in exercitiul dreptului de a avea legaturi cu copilul sau, dar tinand cont de faptul ca intre minora si tatal ei biologic legaturile personale s-au exercitat mai rar in ultima perioada, instanta va incuviinta un program de vizitare a minorei in doua trepte.
În drept, potrivit art.401 C.civ., părintele separat de copilul său are dreptul de a avea legături personale cu acesta. Exercitarea drepturilor părintești se realizează însă numai în interesul superior al copilului, astfel cum statuează art. 2 alin. 2, 3 din Legea nr. 272/2004.
De asemenea, potrivit art. 31 alin 2 din Legea 272/2004, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale.
Din analiza textelor legale menționate, coroborată și cu art.263 C.civ., instanța deduce că, în stabilirea programului de vizitare a copilului, trebuie să țină cont de principiul conform căruia dreptul părintelui trebuie exercitat în raport cu interesul superior al copilului.
Totodată, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ce fac parte integrantă din dreptul intern conform art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituție. În cauza Eriksson contra Suediei, Curtea Europeană a statuat cu valoare de principiu, că, în lumina drepturilor garantate de Convenție, contactele reciproc acceptate ale copilului cu părintele său constituie un element fundamental al vieții de familie. Același principiu a fost aplicat și în cauza Monory contra României și în cauza Ignaccolo-Zenide contra României, subliniindu-se că în cazul în care copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-și exprima ei înșiși în mod clar propriile preferințe, instanța trebuie să promoveze interesele superioare ale acestora.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 1 si 2 din Legea nr. 272/2004: "copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia, ca rezultat al unei masuri judiciare, are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiilor cand acesta contravine interesului superior al copilului".
Conform legii, exercitarea acestor drepturi poate fi limitata de instanta "daca exista motive temeinice care pot pune in pericol dezvoltarea psihica, intelectuala, morala sau sociala a copilului". Standardele mai sus mentionate sunt instrumente esentiale pentru promovarea drepturilor acelor copii afectati de separarea parintilor prin proceduri judiciare.
Apreciază instanța că interesul copilului este acela de a beneficia de sprijinul, protectia si echilibrul emotional conferite de prezenta ambilor părinți, deci și a figurii paterne in viata sa, iar exercitarea acestui drept trebuie sa aiba loc in mod firesc si fara a fi stanjenit eventual de prezenta celuilalt parinte, astfel ca va incuviinta reclamantului cererea de stabilire a unui program de vizitare a minorului dupa urmatorul program:
1. Pentru o perioada de 12 luni incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari:
- in prima si a treia saptamana din luna, sambata si duminica, intre orele 10,00-17,00 la locuinta minorei.
-in luna iulie, a doua si a treia saptamana, zilnic, intre orele 9,00-12,00 la locuinta minorei.
2. Dupa expirarea celor 12 luni:
- in prima si a treia saptamana din luna, sambata, intre orele 10,00-17,00 la locuinta minorei.
-in vacanta de vara, alternativ, un an in luna iulie si urmatorul an in luna august, in a doua si a treia saptamana din luna, la domiciliul tatalui in Iasi.
- catre 3 zile, alternativ, un an in perioada de Paste si celalalt an in perioada de C., la domiciliul tatalui in Iasi.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat invocata prin intampinare.
Admite cererea astfel cum a fost formulata de reclamantul P. M.-C. in contradictoriu cu parata P. E..
Dispune exercitarea in comun a autoritatii parintesti in privinta minorei P. A. M., nascuta la data de 20.04.2006.
Incuviinteaza reclamantului urmatorul program de vizitare:
1. Pentru o perioada de 12 luni incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari:
- in prima si a treia saptamana din luna, sambata si duminica, intre orele 10,00-17,00 la locuinta minorei.
-in luna iulie, a doua si a treia saptamana, zilnic, intre orele 9,00-12,00 la locuinta minorei.
2. Dupa expirarea celor 12 luni:
- in prima si a treia saptamana din luna, sambata, intre orele 10,00-17,00 la locuinta minorei.
-in vacanta de vara, alternativ, un an in luna iulie si urmatorul an in luna august, in a doua si a treia saptamana din luna, la domiciliul tatalui in Iasi.
- catre 3 zile, alternativ, un an in perioada de Paste si celalalt an in perioada de C., la domiciliul tatalui in Iasi.
Respinge cererea paratei de acordare a cheltuielilor de judecata.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, calea de atac urmand a fi depusa la Judecatoria Iasi.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28.11.2014
Președinte, Grefier,
B. C. D. R. C. M.
Red./teh. CDB
14.04.2015 - 4 ex.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
