Plângere contravenţională. Hotărâre din 30-09-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 37351/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 30 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: I.-C. R.
Grefier: I. A. V.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul H. G. R. și pe intimata R.A.T.P. IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 30.09.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei Iași la data de 20.11.2013, sub nr.de dosar_, petentul H. G.-R. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Transport Iași, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la 02.11.2013 de către agentul intimatei și, pe cale de consecință, exonerarea de plata amenzii stabilite în sarcina sa.
În motivarea plângerii, petentul a invocat nulitatea procesului-verbal ca urmare a neîndeplinirii, de către controlor, a prevederilor art.16 alin.7 din O.G.nr.2/2001, și anume lipsa aducerii la cunoștință a dreptului de a face obiecțiuni și lipsa consemnării distincte în procesul-verbal a acestor obiecțiuni. Cu privire la temeinicia actului sancționator, se arată că, la data amendării, petentul a urcat într-o mașină de transport în comun, în jurul orelor 18,00, deplasându-se dinspre gară spre complexul studențesc „T.”. După ce a introdus biletul în aparat, acesta i l-a pliat în jumătate, pe toată lungimea sa. Petentul a scos biletul cu atenție, dar, nefiind lumină în mijlocul de transport, nu a observat dacă biletul a fost perfect compostat, astfel încât l-a mai introdus o dată în aparat. La controlul efectuat, agentul intimatei i-a spus petentului că a compostat biletul de mai multe ori și, deși petentul a încercat să-i explice modul în care a compostat biletul pentru acea călătorie, i s-a întocmit procesul-verbal. Petentul susține că a semnat actul sancționator deși nu distingea mai nimic pe el, iar, ulterior, a observat că apărea și numele unui martor, dar se distingeau doar câteva litere, în condițiile în care nu i s-a cerut niciunei persoane să semneze.
Se mai învederează instanței că nu au fost completate rubricile privind ocupația și locul de muncă ale petentului, nici nu s-au arătat împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea pagubei pricinuite, ori organul la care se poate depune plângerea.
Nu în ultimul rând, petentul H. G.-R. susține că nu a mai fost niciodată sancționat pentru vreo faptă contravențională sau penală, ulterior acestui incident achiziționând un abonament R..
În subsidiar, se solicită înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 100 RON cu cea a avertismentului, dată fiind situația concretă a petentului (student la Universitatea Al.I.C. Iași-FEEA, cu taxă, fără venituri și beneficiind de sprijinul familiei pentru subzistență).
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G.nr.2/2001.
Plângerii i-au fost atașate, în susținere, biletul de călătorie . nr._ (în original), precum și copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe procesul-verbal de contravenție, abonamentul R._ și carnetul de student al petentului. Acesta a solicitat judecarea plângerii și în absența sa.
Prin încheierea de ședință din data de 14.01.2014, instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de petent, în sensul scutirii acestuia de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON.
Intimata R. Iași, legal citată, nu a formulat întâmpinare, nu a înaintat instanței documentația care a stat la baza încheierii actului sancționator contestat, nici nu s-a înfățișat vreun reprezentant al său la termenele de judecată acordate în vederea soluționării cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 29.04.2014, instanța a încuviințat, pentru petent, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele :
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contraventiei . nr._ încheiat la data de 02.11.2013, de către intimata Regia Autonomă de Transport Iași, petentul H. G.-R. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 100 RON, în baza art.5 lit.a din Hotărârea Consiliului Local Iași nr.260/2000, întrucât, la data de 02.11.2013, a circulat cu un bilet de călătorie recompostat.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește motivele de nulitate invocate de petent, privind lipsa mențiunilor obligatorii ale înscrisului, respectiv a descrierii faptei și a obiecțiunilor persoanei sancționate, conform dispozițiilor art.16 alin.1 și 7 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt de natură să atragă această sancțiune, în condițiile în care fapta a fost menționată corespunzător în cuprinsul procesului-verbal, fiind arătate suficiente împrejurări care să servească la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Mai mult, petentul a avut posibilitatea să combată situația de fapt reținută în actul sancționator prin intermediul plângerii adresate instanței de judecată, în cadrul căreia a invocat apărările pe care le-a considerat de cuviință.
Mai mult, neindicarea ocupației și a locului de muncă ale persoanei sancționate nu sunt de natură să determine nulitatea procesului-verbal. Instanța reține că inserarea ocupației și a locului de muncă al contravenientului nu reprezintă mențiuni a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută, iar textul legal nu prevede o nulitate expresă pentru acest caz, situație în care suntem în prezența unei nulități relative și virtuale, caz în care petentul trebuie să facă dovada unei vătămări cauzate prin omisiunile respective. Or, petentul nu a făcut proba unei astfel de vătămări, nici a faptului că anularea procesului-verbal de contravenție este singura modalitate de înlăturare a acestei vătămări.
De asemenea, instanța observă că, pe verso-ul procesului-verbal, în cuprinsul înștiințării de plată, este indicat organul la care se depune plângerea.
În ceea ce privește martorul-asistent, instanța observă că, într-adevăr, în cuprinsul procesului-verbal, la rubrica corespunzătoare martorului sunt consemnate literele HOGG U, dar, în absența altor date concrete de identificare, aceste litere nu pot avea semnificația menționării unui martor-asistent.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Potrivit art.55 lit.a din Hotărârea Consiliului Local Iași nr.260/2000 referitoare la modificarea Hotărârii nr.144/1997 privind stabilirea și sancționarea unor fapte și contravenții în domeniul transportului în comun, „ Constituie contravenții la normele privind transportul în comun de călători, următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în altfel de condiții încât potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a) Călătoria fără bilet, abonament sau legitimație adecvată mijlocului de transport folosit sau refuzul prezentării organelor de control la cererea acestora, a legitimațiilor de călătorie și a actelor de identitate.”
Instanța apreciază că procesul-verbal întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii are valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt în măsura. Din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenție nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c.Franța din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c.Suedia, par.101).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrară dispozițiilor art.6 par.2 din Convenție, deoarece autorului contravenției i se asigură fără nici o îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal, iar într-o astfel de situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate, fără ca aceasta să însemne răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație în justiție trebuie s-o dovedească .
Or, în speță, petentul H. G.-R. nu a dovedit o situație de fapt contrară, neadministrând nicio probă din care să rezulte, în mod neîndoielnic, faptul că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, fapta fiind constatată personal de către agentul constatator. Dimpotrivă, instanța reține că biletul de călătorie depus la fila 4 a dosarului prezintă 5 urme de compostare, existând posibilitatea ca acestea să provină de la trei compostări diferite, fără să se fi probat, de către petent, că una din aceste încercări a eșuat independent de culpa sa.
În ce privește sancțiunea aplicată, respectiv amendă în cuantum de 100 RON, instanța reține că art.5 alin.5 din O.G. nr.2/2001 prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art.21 alin.3 din același act normativ, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei este una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Muller c. Franța, Handyside c. Regatul Unit).
Astfel, situația de fapt, așa cum a fost reținută, nu absolvă întrutotul petentul de răspundere, însă sancțiunea trebuie dozată în așa fel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Ținând cont de prevederile art.21 din O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de comitere a contravenției, remarcând și atitudinea sinceră a petentului, din care rezultă că acesta nu a acționat cu intenție, ci din culpă, față și de situația concretă a petentului (student cu posibilități materiale reduse), instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancțiunii.
Având în vedere considerentele de mai sus, urmează ca instanța să admită în parte plângerea și să înlocuiască sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 100 RON cu sancțiunea avertismentului, cu menținerea celorlalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Nu în ultimul rând, date fiind dispozițiile art.451 N.C.proc.civ. și față de principiul disponibilității, care guvernează procesul civil, instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată, cheltuielile procesuale pentru care petentul a beneficiat de ajutor public judiciar (taxa judiciară de timbru) rămânând în sarcina statului, în temeiul art.19 alin.1 din O.U.G.nr.51/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul H. G.-R., domiciliat în R., ., ., în contradictoriu cu intimata REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAȘI, cu sediul în IAȘI, ., J. IAȘI și împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 02.11.2013.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 100 RON cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție . nr._/02.11.2013.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.09.2014.
Președinte, Grefier,
I.C.R. I.A.V.
Red./Tehnored.I.C.R./I.A.V.
4 ex./05.12.2014
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
