Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 14331/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014

Ședința publică de la 06 Octombrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE I. Z.

Grefier L. C.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant . pe pârât S. P., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat L. D. pentru pârât, care depune împuternicire avocațială la dosar în ședință publică, lipsă fiind reclamantul.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, iar prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat judecata în lipsă, după care:

Instanța, constatând că este primul termen de judecată cu părțile legal citate, în temeiul art. 131 N.C.P.C, procedează la verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale și acordă cuvântul părților pe acest aspect.

Avocat L. D. pentru pârât, având cuvântul, apreciază că Judecătoria Iași este competentă să soluționeze prezenta cauză.

Instanța, în temeiul art. 131 N.C.P.C, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.

În temeiul art. 238 NPCC, instanța pune în discuție estimarea duratei soluționării procesului.

Avocat L. D. pentru pârât,având cuvântul, arată că estimează durata de soluționare a cauzei la o lună.

Instanța estimează durata procesului la șase luni, raportat la obiectul cererii.

Instanța ia act că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.

Avocat L. D. pentru pârât arată că înțelege să recunoască pretențiile reclamantului cu privire la cuantumul debitului și a penalităților solicitate, sume pe care pârâtul nu le-a achitat.

Instanța, în temeiul art. 254 și urm. N.C.P.C., încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat L. D. pentru pârât solicită ca instanța să ia act de recunoașterea pretențiilor de către pârât la primul termen de judecată, cu aplicarea dispozițiilor art. 454 N.C.P.C. Solicită respingerea cheltuielilor de judecată, iar în ceea ce privește cheltuielile aferente medierii, arată că pârâtul nu a primit nici o informare cu privire la avantajele medierii. Solicită comunicarea hotărârii la domiciliul pârâtului din ..

Luând concluziile pârâtului pe fondul cauzei, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 24 aprilie 2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. _/245/2014 cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A., prin care se solicita instanței pronunțarea unei hotărâri prin care pârâtul S. P. să fie obligat la plata sumei de 347,09 LEI cu titlu de preț și 76,56 lei cu titlul de penalități. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapta acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul contractul de salubritate nr._/18.03.2009, prin care reclamanta s-a obligat să colecteze, să transporte și să depoziteze reziduurile menajere pentru pârât, acesta având obligația de a achita prețul serviciilor prestate pe baza facturilor emise de reclamantă. S-a susținut totodată că în baza art. 8 pct. 4 din contract, la acest debit au fost calculate penalități în cuantum de 76,56 lei, aplicându-se un coeficient de penalizare de 0,04 %, conform Legii nr. 51/2006, că respectivul contract îl obligă pe pârât la respectarea clauzelor sale și că reclamanta a încercat rezolvarea amiabilă, convocând pârâtul la conciliere.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1516 din Noul Cod Civil.

Acțiunea a fost legal timbrată.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate copii xerox de pe următoarele înscrisuri: contractul de salubritate nr._/18.03.2009, invitație la conciliere, dovada primirii acesteia de către pârât, fișă calcul majorări de întârziere, facturi fiscale.

Deși legal citat, conform relatiilor SEIP ( fila 36 ds), pârâtul S. P. nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță personal pentru a-și preciza poziția procesuală, prezentându-se insă avocat L. D. pentru pârât care, in numele acestuia, a recunoscut pretentiile reclamantului fata de el .

Instanta a administrat proba cu înscrisuri pentru reclamant.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 18.03.2009 s-a încheiat între reclamanta S.C. S. S.A. și pârâtulS. P. contractul de prestări servicii nr._/18.03.2009 prin care reclamanta se obliga să ridice și să transporte reziduurile menajere pentru persoanele care locuiesc la adresa menționată, iar pârâtul se obliga să achite prețul serviciilor prestate pe baza facturilor emise de reclamantă.

Cu privire la capătul 1 de cerere privind prețul serviciilor de salubrizare, instanța reține că, potrivit art. 8 pct. 3 din contractul părților, plata se efectuează în termen de 15 de zile de la data primirii facturii.

Potrivit art. 969 din Codul civil ( art. 1169 noul cod civil), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Instanța reține că potrivit facturilor fiscale depuse la dosar pârâtul datorează reclamantei suma de 347,09 LEI cu titlu de contravaloare a facturilor emise în perioada iulie 2011-ianuarie 2013.

Din analiza prevederilor art. 1169 din vechiul cod civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, rezultă că reclamantul - creditor care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul - debitor care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.

În speță, instanța reține că reclamanta-creditoare a făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractul depus la dosar și facturile sus-menționate, iar pârâtul – debitor nu a făcut dovada executării acestei creanțe.

În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept prezentate, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 347,09 LEI cu titlu de preț.

Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, instanța reține că potrivit art. 8 pct. 4 din contractul părților, în cazul neîndeplinirii obligației de plată, de la data scadenței beneficiarul va plăti în afara sumei datorate și majorări de întârziere conform legilor în vigoare.

Față de aspectele învederate anterior instanța reține că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate.

Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiilor angajării răspunderii civile contractuale.

Față de aceste considerente, instanța reține că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 din vechiul cod civil (1523 din Noul cod civil), debitorul fiind de drept în întârziere, părțile contractând expres că debitorul va fi în întârziere la momentul scadenței.

În speță, instanța reține că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere pentru sumele datorate de pârâtă, aplicând un coeficient de penalizare prevăzut de legile în vigoare la momentul emiterii facturilor –0,04% pentru fiecare zi de întârziere conform Legii nr. 51/2006.

Pentru motivele de drept și de fapt expuse, instanța urmează a admite și capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a-l obliga pe pârâtul S. P. la plata către reclamantă a sumei de 76,56 lei cu titlul de penalități aferente aceleiași perioade.

În ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 451 din Codul de procedură civilă, instanța reține că S. P. este în culpă în ceea ce privește declanșarea prezentului proces și urmează a-l obliga la plata către reclamantă a sumei de 82,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxa de timbru si onorariu mediere .Astfel, raportat la sustinerile făcute de către pârât prin avocat in sensul ca, datorita recunoașterii pretentiilor, nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, instanta constata ca acesta a fost pus in intârziere anterior formulării actiunii, in doua rânduri, conform înscrisurilor atasate la filele 8 și 12 ds, împrejurarea neridicării notificării ( fila 8 verso) sau a neprezentării sale la mediere fiind tocmai culpa pârâtului. Cu alte cuvinte, acesta a fost pus in întârziere anterior introducerii actiunii, in conformitate cu prev. art. 1079 al 1 din vechiul Cod Civil, astfel incât este temeinica cererea reclamantului de obligare a lui la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S. S.A., cu sediul ales în IASI, ., județul Iași în contradictoriu cu pârâtul S. P., domiciliat in comuna Vânători, ..

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 347,09 LEI cu titlu de preț și 76,56 lei cu titlul de penalități.

Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 82,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxa de timbru si cheltuieli mediere.

Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iasi.

Pronunțată în ședință publică azi 06.10.2014.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red./Tehnored. Z.I./4 ex/06.11.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI