Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3706/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3706/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 33528/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3706/2015
Ședința publică de la 12 Martie 2015
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta . ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. în contradictoriu cu pârâta G. N., având ca obiect actiune in raspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost reținută spre soluționare în ședința publică din data de 26.02.2015, când, din lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 19.09.2014 sub nr._ reclamanta . a solicitat instanței obligarea paratei Galban N. la plata sumei de 435,61 lei reprezentând contravaloare energie termica furnizata si facturata in perioada 02._ si la plata sumei de 223,19 lei penalități de întârziere pe perioada 06._, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, . încheiat cu pârâta convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica anexata cererii de chemare in judecata. Susține reclamanta prin motivele cererii că in baza contractului s-a obligat sa furnizeze paratei energie termica iar parata s-a obligat sa achite la termen contravaloarea serviciilor de care a beneficiat.
Astfel în baza contractului încheiat cu parata, arată reclamanta că a emis facturi a căror contravaloare nu a fost achitata la termenul de scadenta stabilit de către parți.
Arata reclamanta ca in temeiul contractuui parata datorează si penalități de întârziere.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 194 Cod procedura civila, art. 1270, art. 1516 alin. 1 si art. 169 Cod civil, Legea nr. 325/2006, Ordinul A.N.R.S.C nr. 483/_.
În dovedire reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
Reclamanta a anexat la cerere copii după următoarele înscrisuri: convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica nr. 384/07.02.2005. componență sold agent termic, facturi, alte înscrisuri (filele 6-81 din dosar).
Parata nu a depus la dosar întâmpinare.
La solicitarea instanței reclamanta a depus la dosar un calcul detaliat al penalităților de întârziere – filele 90-91 din dosar.
Instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție ce a fost pusa in discuția contradictorie a parților la termenul de judecata din data de 26.02.2015.
Analizând cu prioritate excepția invocata, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011: Prescripțiile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a Codului civil sunt si rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Retine instanța ca in cauza excepția prescripției dreptului la acțiune a fost invocata cu privire la debite scadente anterior datei de 01.10.2011, deci înainte de . Noului Cod civil, astfel ca in ce privește prescripția dreptului la acțiune in cauza sunt aplicabile dispozițiile Decretului 167/1958.
Potrivit art. 1,7,8,11 și 21 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și art. 1903 -1904 C.civ, drepturile de creanță, indiferent de izvorul lor sunt supuse prescripției extinctive, care este, potrivit articolului trei din decretul menționat mai sus, un termen general de 3 ani și care începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Potrivit art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul 167/1958 una din cauzele de întrerupere a cursului prescripției o reprezintă recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcuta de cel in folosul căruia curge prescripția. Instanța reține că pentru a avea efect întreruptiv de prescripție, recunoaștere dreptului de către cel în favoarea căruia curge prescripția - art.16 alin.1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 - trebuie să fie voluntară, expresă, neîndoielnică și făcută înăuntrul termenului de prescripție.
In cauza de fata, instanța retine ca reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 435,61 lei reprezentând contravaloare energie termica furnizata si facturata in perioada 02._ si la plata sumei de 223,19 lei penalități de întârziere pe perioada 06._.
Instanța retine ca reclamanta a formulat cererea de chemare in judecata pentru debite mai vechi de 3 ani prin raportare la momentul promovării cererii de chemare in judecata. Astfel, reclamanta a promovat cererea pentru facturi emise in anul 2010 si in anul 2011, ultima factura emisa fiind cea din data de 30.04.2011 cu scadenta la data de 30.06.2011 așa cum rezulta din înscrisul de la fila 40 dosar.
Or cererea de chemare in judecata a fost înregistrata pe rolul instanței la data de 19.09.2014, după expirarea termenului de 3 ani calculat de la data scadentei ultimei facturi depuse de reclamanta.
Reclamanta a susținut ca prin plățile voluntare efectuate de parata s-ar fi întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune.
Susținerea este insa nefondata.
Astfel in calculul detaliat al penalităților de întârziere depus la filele 90-91 din dosar reclamanta a evidențiat doua plați efectuate de parata: una din data de 28.02.2010 si una din data de 10.09.2014.
Instanța retine in primul rând ca reclamanta nu a făcut dovada acestor plați invocate prin depunerea la dosar a unor documente care sa ateste efectuarea plaților.
Pe de alta parte de la data de 28.02.2010 pana la data de 10.09.2014 au trecut mai mult de trei ani.
P. urmare plata efectuata la data de 10.09.2014 invocata de către reclamanta a fost efectuata după împlinirea termenului de prescripție in ce privește debitul principal.
Or plata efectuata de către debitor după împlinirea termenului de prescripție nu poate fi de natură să întrerupă cursul prescripției extinctive, în sensul dispozițiilor art. 16 din Decretul nr. 167/1958.
În ce privește penalitățile de întârziere solicitate de către reclamanta, in cuantum de 223,19 lei, din calculul detaliat depus la filele 90-91 dosar instanța retine ca acestea au fost calculate pentru facturile emise in perioada 02._.
Conform art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii.
Penalitățile fiind un drept accesoriu al creanței principale, prescripția dreptului la acțiune în realizarea creanței atrage și prescripția dreptului la acțiune pentru plata penalităților.
In consecința, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune si va respinge acțiunea.
În baza dispozițiilor art. 453 Cod procedura civila instanța va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata in cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție invocată din oficiu de către instanța.
Respinge acțiunea formulata de reclamanta S.C. C.E.T. Iași S.A., înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, județul Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâta G. N., CNP_, domiciliata in Iași, ., ., ., ca fiind prescris dreptul la acțiune.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata in cauza.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.03.2015.
Președinte, Grefier,
G.E. P.M.
RED./TEHNORED. G.E.
5 EX/17.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3118/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 3845/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
