Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3711/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3711/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 42741/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3711/2015
Ședința din camera de consiliu de la 12 Martie 2015
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL în contradictoriu cu pârâtul M. V. - E., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost reținută spre soluționare în ședința din camera de consiliu din data de 26.02.2015, când, din lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 08.12.2014, sub nr._ reclamanta S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.RL. a chemat în judecată pe pârâtul M. V. E., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, pe calea procedurii cererii de valoare redusă, să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 715,37 lei reprezentând contravaloare servicii de telefonie prestate și neachitate, la plata penalităților de întârziere în cuantum de 715,37 lei, la plata dobânzii legale în cuantum de 101,52 lei și la plata taxei de reziliere în cuantum de 1180,16 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii completate pe formularul de cerere și prin precizări, reclamanta a arătat că, între Orange România (fosta Mobil Rom SA) și debitor s-a încheiat contractul de servicii comunicații integrate nr._/29.06.2011 în baza căruia a fost atribuit codul de abonat_.
Orange România a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual emițând facturile fiscale depuse in copie la dosar. Pentru serviciile prestate și neachitate la termen s-au calculat penalități de întârziere conform contractului până la concurența debitului principal, iar apoi s-au calculat dobânzi legale, conform OG 13/2011.Susține că a încercat rezolvarea pe calea amiabilă a litigiului intervenit, însă demersurile nu au avut rezultatul așteptat.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1025 și urm C. proc. civ..
Reclamanta a depus la dosar, în dovedirea cererii înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În temeiul art. 411 C.proc. civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin formularul de răspuns reclamanta a solicitat ca soluționarea cauzei să se facă fără dezbateri orale.
Pârâtul nu a depus formularul de răspuns completat corespunzător și nici nu a răspuns printr-un alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns în termenul acordat de 30 de zile de la primirea comunicării.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Între Orange România și pârâtul M. V. E. s-a încheiat pe o perioadă minima de 24 luni contractul de servicii comunicații integrate nr._/29.06.2011.
În temeiul contractului au fost emise facturile fiscale depuse in copie la filele 16-23 din dosar, in valoare de 715,37 lei.
Pârâtul nu și-a îndeplinit obligația contractuală de plată a contravalorii serviciilor prestate.
Pentru neîndeplinirea obligației de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere aferente facturilor, în valoare de 0,5% /zi de întârziere, fiind cuantificată la limita debitului principal reprezentat de contravaloarea facturilor neachitate respectiv suma de 715,37 lei .
În ceea ce privește legea aplicabilă potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
În soluționarea prezentei cauze sunt incidente următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 969 Cod civil, convențiile legal încheiate reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
Articolul 970 din același cod, conform căruia convențiile trebuie executate cu bună-credință.
În conformitate cu art. 1082 C. civ. debitorul este osîndit, de se cuvine, la plata daunelor interese sau pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este de rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
Art. 1066 C. civ din 1864 prevede că, clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că prezenta acțiune este întemeiată și o va admite pentru următoarele considerente:
Din analiza prevederilor art. 249 C.proc. civ ( Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă) rezultă că reclamanta care pretinde executarea obligației trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloace de probă admisibile.
Existența raporturilor contractuale dintre reclamantă și pârât este dovedită prin contractul de prestări servicii încheiat, cu putere de lege între părțile contractante.
Pârâtul nu a făcut dovada că și-a îndeplinit obligația corelativă de a plăti contravaloarea facturilor emise.
În aceste condiții, având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, întrucât pârâtul nu a dovedit îndeplinirea obligației prevăzută în contract, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâtul să plătească suma 715,37 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate.
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere instanța găsește acest capăt de cerere întemeiat. Prin contractul de prestări servicii de telefonie mobilă menționat s-a stipulat clauza penală, conform căreia, pentru sumele neplătite la termen clientul (debitorul), va plăti penalități de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere cu titlu de daune moratorii până la plata întregii sume.
Constatând că obligația de plată a penalităților de întârziere în cazul neîndeplinirii obligației de plată a serviciilor a fost prevăzută de părți în contract văzând că reclamanta a calculat penalități de întârziere doar până la concurența debitului principal și prin urmare, a evaluat echitabil prejudiciul pentru neexecutarea obligației de către debitor, instanța va admite cererea privind plata penalităților, urmând să oblige pârâtul la plata sumei de 715,37 lei reprezentând penalități de întârziere.
În ceea ce privește plata dobânzii legale, instanța reține că, stipularea unei clauze penale înlătură posibilitatea acordării dobânzii legale, întrucât atât penalitățile de întârziere cât și dobânda legală reprezintă daune-interese, echivalentul prejudiciului suferit de către creditor pentru neexecutarea obligației de plată de către debitorul său.
Așadar, faptul că părțile au convenit prin contract, cuantumul despăgubirilor datorate de debitor în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către acesta, înlătură posibilitatea creditoarei de a se prevala și de dispozițiile O.G. 13/2011 privind dobânda legală, aceste dispoziții fiind incidente în situația în care părțile nu ar fi înserat în contract o clauză penală. Prin urmare, instanța urmează să respingă cererea privind acordarea dobânzii legale ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea privind acordarea taxei de reziliere.
Prin contractul de prestări servicii de telefonie mobilă menționat, părțile au stipulat la punctul 1.16, ,,rezilierea contractului" clauza penală, conform căreia pentru rezilierea intervenită înainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul (debitorul) plătește o despăgubire egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale. Același articol, pct. (i), stabilește că rezilierea contractului intervine în condițiile art. 1.9 alin. 6 ( neplata facturii) .
Contractul de prestări servicii de telefonie nr._/29.06.2011 a fost încheiat între părți la data de 29.06.2011, pentru o perioadă de 24 luni, pârâtul beneficiind de ofertă promoțională de la operator cu privire la achiziționarea unui telefon. Conform facturilor fiscale atașate la dosar, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a abonamentului în lunile imediat următoare, intervenind rezilierea contractului. Întrucât creditoarea a suportat niște costuri și a făcut investiții știind că poate conta pe un contract care se încheie pentru o anumită perioadă, instanța apreciază că pârâtul datorează justa despăgubire, denumită în contract ,,taxa de reziliere" în cuantum de 1180,16 lei.
Pentru toate motivele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța urmează să admită în parte acțiunea formulată pe calea specială a procedurii cererii cu valoarea redusă, de către reclamanta . SRL împotriva pârâtului M. V. E. și îl va obliga pe acesta din urmă să plătească reclamantei suma de 715,37 lei (reprezentând preț al serviciilor de telefonie mobilă), suma de 715,37 lei (reprezentând penalități de întârziere) și suma de 1180,16 lei (reprezentând taxa de reziliere).
Instanța va respinge cererea privind acordarea dobânzii legale în cuantum de 101,52 lei, ca neîntemeiată.
Față de solicitarea reclamantei, având în vedere că pârâtul a căzut în pretenții, fiind reținută culpa sa civilă și procesuală, în temeiul art. 453 C.proc.civ. instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată pe calea procedurii cererii de valoare redusă, de reclamanta S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L. cu sediul în București, ..10A, sector 2, înregistrată la Oficiul Comerțului sub nr. J40/_/2002,CUI_ în contradictoriu cu pârâtul M. V. E., CNP_ domiciliat în sat D., ., ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei următoarele sume:
- suma de 715,37 lei reprezentând preț al serviciilor prestate si neachitate;
- suma de 715,37 ei reprezentând penalități de întârziere;
- suma de 1180,16 lei reprezentând taxa de reziliere.
Respinge cererea privind acordarea dobânzii legale în cuantum de 101,52 lei, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 1032 C.proc. civ.
Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Prezenta hotărâre este executorie de drept, potrivit art. 1030 alin. 3 C.proc. civ.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.03.2015.
Președinte, Grefier,
G.E. P.M.
RED./TEHNORED. G.E.
4 EX./06.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4308/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 4140/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
