Contestaţie la executare. Sentința nr. 4899/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4899/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 3087/245/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 07 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE Z. L. F. M.
GREFIER Z. N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4899/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestator G. C. și pe intimat A.N.A.F. - D.G.R.F.P. IAȘI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, având ca obiect contestație la executare încetare executare silită.
Instanța a reținut cauza spre soluționare la termenul de judecată din data de 24.03.2015 în baza art. 394 din Codul de procedură civilă, față de solicitarea părților de judecare a cauzelor în lipsă, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru termenul de judecată din 31.03.2015 și ulterior pentru cel de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
I. Susținerile părților
1. Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 06.02.2015, sub nr. mai sus menționat (în antet), contestatorul G. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași ca instanța să anuleze actele de executare din dosarul de executare silită al intimatei cu nr._/22/_ /_, adică somația nr._/14.01.2015 și titlul executoriu nr._/14.01.2015 și să oblige intimata la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat următoarele:
Prin somație, a fost somat să achite 184 lei în termen de 15 zile, ce reprezintă contribuții de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Nu datorează nicio sumă, deoarece nu are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. De asemenea, nu sunt indicate perioadele pentru care au fost calculate sumele respective. CAS trebuia să îl informeze cel puțin o dată pe an cu privire la nivelul contribuției.
În cuprinsul titlului executoriu se face referire la o . decizii de calcul accesorii, care nu i-au fost comunicate, fiind astfel lipsite de efectele prevederilor art.45 din C.pr.fisc..
În drept, a invocat și art.172, 173 C.pr.fisc., art.711, art.411 C.pr.civ. etc.
În dovedirea celor afirmate, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând actele de executare.
2. La data de 23.03.2015, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității și a solicitat respingerea contestației.
A invocat excepția inadmisibilității (cu motivarea că pentru contestarea debitului există o altă procedură prevăzută de lege, conform art.172 alin.3 OG 92/2003) și excepția tardivității, în ceea ce privește contestarea titlului executoriu nr._/27.12.2011.
În motivarea fondului, a arătat că reclamantul a încălcat art.81 din OG 92/2003 și art.215 din legea 95/2006, nedepunând declarația fiscală, astfel încât au fost calculate corect penalități de întârziere.
În drept, a invocat prevederile art.115 C.pr.civ..
A atașat copiile filelor din dosarul de executare, printre care actele atacate de contestator, decizia referitoare la obligațiile de plăți accesorii, cu anexă.
II. Aspecte procesuale
La ultimul termen, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind vorba despre cele la care s-a făcut deja referire.
III. Situația de fapt
Prin decizia referitoare la obligațiile de plăți accesorii și anexa acesteia, s-au calculat accesorii în cuantum de 98 lei. Pentru a dovedi comunicarea acestui document către contestator, intimata nu a depus niciun act.
Ulterior, în temeiul acestor decizii privind obligațiile accesorii, intimata AFPM Iași a emis somațiile și titlurile executorii contestate de reclamant.
IV. Analiza excepției inadmisibilității
Inadmisibilitatea este o sancțiune procesuală care intervine în raport de acțiunile pe care legea nu le permite sau pentru care există o altă cale de realizare sau protejare a dreptului sau interesului dedus judecății.
În speță, acțiunea este în mod clar o contestația la executare, formulată în conformitate cu art.172 C.pr.fisc., acesta fiind și temeiul indicat.
Este adevărat că aceasta poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege, precum și faptul că pentru invocarea anumitor motive, ce țin de cuantumul obligației fiscale, există calea contenciosului administrativ.
Cu toate acestea, inadmisibilitatea invocării anumitor motive într-o cale prevăzută de lege nu echivalează cu inadmisibilitatea acelei căi de atac. Astfel, contestația la executare nu devine inadmisibilă dacă motivele invocate nu pot face obiectul analizei pe această cale, ci neîntemeiată sub aspectul acelor motive.
De altfel, din argumentarea contestatorului a reieșit că acesta cunoaște diferența între cele două căi de atac, el precizând de altfel că a atacat decizia de impunere, dar că nu a primit răspuns din partea intimatei.
In consecință, instanța va respinge excepția inadmisibilității.
V. Analiza fondului
În drept, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 172 din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Conform art.110 alin.2 C.pr.fisc., colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz, iar potrivit alin.3, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Decizia de impunere poate fi un asemenea titlu, potrivit aceluiași text.
Potrivit art. 141 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Față de textele legale anterior redate, rezultă că decizia de impunere reprezintă titlu de creanță.
Deși contestatorul a afirmat prin contestație că decizia de calcul accesorii nu i s-a comunicat, intimata nu a depus doveda de comunicare a acesteia.
Or, potrivit art.45 C.pr.fisc., intitulat „opozabilitatea actului administrativ fiscal”, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii, iar actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.
În aceste condiții, se reține că intimata a pornit executarea silită fără a avea la bază un titlu de creanță devenit titlu executoriu.
Prin urmare, va admite contestația și va anula somațiile de plată și titlurile executorii indicate, emise de intimată în sarcina contestatoarei.
În temeiul art.453 C.pr.civ., va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea taxei de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, ridicată de intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul G. C. (cu domiciliul în Iași, ..148, ., . și cu domiciliul procesual ales în Iași, ..40, jud.Iași) în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.
Anulează actele de executare din dosarul de executare silită al intimatei cu nr._/22/_ /_, adică titlul executoriu nr._/14.01.2015 și somația de executare nr._/14.01.2015.
Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei de timbru achitate.
Cu apel la Tribunalul Iași (care se depune la Judecătoria Iași), în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.04.2015.
Președinte Grefier
Z.L.F.M. N.Z.
Red/ Tehnored Z.L.F.M.
4 ex./19.06.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 5120/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 5955/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
