Fond funciar. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 11535/2015
Acesta nu este document finalizat
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința publică de la 13 Octombrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: C. E. D.
Grefier:D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. A. în contradictoriu cu pârâtele C. C. R. DE FOND FUNCIAR, C. JUDEȚEANĂ DE PE LÂNGĂ PREFECTURA IAȘI DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE, având ca obiect fond funciar nulitate TP, rectificare TP.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta asistat de av. P. D., lipsă fiind pârâtele prin reprezentant legal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, s-a solicitat judecata în lipsă; la data de 10.09.2015, prin compartimentul Registratură, pârâta C. Județeană de Fond Funciar Iași a depus la dosar cerere prin care solicită comunicarea documentației ce a stat la ba emiterii titlului de proprietate a cărui rectificare se solicită, după care:
Reclamanta C. A. este identificată de către instanță prin actul de identitate având CNP:_.
Interpelată fiind de către instanță, reclamanta prin mandatar avocat precizează că solicită anularea titlului de proprietate nr._/25.02.1998, în considerarea faptului că s-a indicat în mod greșit numărul tarlalei.
Instanța verifică și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 131 din Noul cod de procedură civilă raportat la art. 58 din Legea nr. 18/1999, art. III din Legea nr. 169/1997.
Instanța, față memoriu depus de reclamantă de la fila 10 din dosar, în care aceasta indică datele fraților săi, pune în discuție, în temeiul art.78 Cod procedură civilă, introducerea în cauză a numiților V. V. R. și V. M..
Av. P., având cuvântul, precizează că nu solicită introducerea în cauză a moștenitorilor V. V. R. și V. M., motivat de faptul că oricare dintre moștenitori poate sta singur în instanță, nefiind obligatorie coparticiparea procesuală, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ.
Având în vedere temeiurile de fapt și de drept ale cererii și poziția reclamantei față de completarea cadrului procesual instanța invocă, cu prioritate, în temeiul disp. art. 248 Cod procedură civilă, excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii și pune în discuție excepția invocată.
Avocatul reclamantei, având cuvântul, solicită respingerea excepției lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, motivând faptul că oricare dintre moștenitori poate sta singur în judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii.
INSTANȚA,
Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19 mai 2015 reclamanta C. A. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună nulitatea titlului de proprietate emis în beneficiul lui C. N. V. și să dispună rectificarea titlului în sensul schimbării amplasamentului pentru suprafața de 2500 mp teren din tarlaua 20 ./2/10/10 în tarlaua 20/765/10/1/1 cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acestei cereri reclamanta a învederat în esență următoarele:în anul 2015 a început formalitățile pentru dezbaterea succesiunii după tatăl său C. N V. iar după ce a intrat in posesia titlului de proprietate a constatat că teren de 2500 mp atribuit prin actul de proprietate nu i s-a reconstituit acestuia în aceeași parcelă ci într-o parcelă pe care a fost amplasată groapa de gunoi, fiind deci inutilizabil.
Când s-a eliberat titlul de proprietate mama reclamantei era bătrână și bolnavă și nu a realizat faptul că a fost înșelată și că din totalul celor 5000 mp reconstituiți, 2500 mp teren era inutilizabil.
Anterior colectivizării părinții reclamantei au avut 5000 mp teren agricol într-un singur trup .
Comisiile au profitat de neputința și neștiința mamei reclamantei.
În dovedire s-au solicitat probe cu înscrisuri, martori, expertiză.
În drept s-au invocat prevederile art.51 și art 58 din Lg nr.18/1991 (f.32 dosar).
Alăturat acțiunii reclamanta a depus și un memoriu în care a arătat în esență faptul că titlul de proprietate trebuia emis exact cu respectarea vechiului amplasament, a celui pe care bunicul său C. N. l-a dat mamei sale C. V.. În acest memoriu reclamanta a indicat și datele fraților săi, moștenitori după C. V. – beneficiara titlului de proprietate precum și datele de identificare ale martorilor (f.10 dosar).
S-au atașat înscrisuri (f.11-28 dosar).
În conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă instanța a dispus comunicarea cererii reclamantei către pârâtele C. Județeană de Fond Funciar și C. Locală de fond Funciar R..
C. Locală de Fond Funciar nu a depus întâmpinare.
În termenul acordat a depus întâmpinare C. Județeană de Fond Funciar Iași (f.36 dosar ). În întâmpinare comisia a arătat că ceea ce dorește practic reclamanta este înscrierea în titlul de proprietate a vechiului amplasament conform rolului agricol.
S-au învederat dispozițiile art.5 din HG nr.890/2005 și s-a arătat că asupra rectificării titlului de proprietate C. Locală ar trebui să îți exprime opinia, aceasta din urmă având atribuții de stabilire a amplasamentului.
În temeiul art.411 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Întâmpinarea formulată a fost comunicată reclamantei; în termenul de 10 zile, prevăzut de lege, acesta nu a depus un răspuns scris la întâmpinare.
Pentru primul termen de judecată fixat C. Județeană de Fond Funciar a înaintat documentația aferentă titlului de proprietate contestat.
La primul termen de judecată fixat având în vedere temeiurile de fapt și de drept ale cererii și poziția reclamantei față de completarea cadrului procesual instanța a pus în discuție excepția lipsei coparticipării procesuale active obligatorii excepția asupra căreia deliberând constată următoarele:
Ceea ce solicită reclamanta prin acțiunea de față este nulitatea parțială a propriului titlu de proprietate pentru suprafața de 2500 mp teren cu privire la care se arată că i s-a atribuit autoarei sale pe un amplasament neutilizatbil- fostă groapă de gunoi.
Din motivarea acțiunii rezultă că modificarea titlului de proprietate solicitată de reclamantă are drept cauză nu o eroare de identificare topocadastrală a amplasamentului atribuit în fapt și deținut în posesie de reclamantă ci chiar faptul punerii in posesie a autoarei sale pe un amplasament care, susține reclamanta, ar fi altul decât vechiul amplasament și în plus față de aceasta nu ar prezinta aceeași utilitate economică, ridicând și probleme în exploatare.
În aceste condiții „modificarea” solicitată ar presupune două operațiuni juridice: una de anulare (parțială) a actului în forma sa inițială și alta de obligare a comisiilor la emiterea unui nou act de proprietate.
Or, nulitatea actului de proprietate emis în beneficiul autoarei reclamantei (mama acesteia) C. N. V. nu poate fi pronunțată doar în contradictoriu cu autoritățile ce au emis actul și fără participarea în proces a tuturor succesorilor numitei C. N. V. (frații reclamantei).
Coparticiparea este acea instituție procesuală care se traduce prin participarea la judecată în calitate de reclamanți sau după caz pârâți a mai multor persoane atunci când obiectul judecății este un drept sau o obligație comună ori atunci când drepturile sau obligațiile părților au aceeași cauză.
Conform dispozițiilor art.59-60 Cod procedură civilă ea este, ca regulă, facultativă.
Deși în principiu coparticiparea are caracter facultativ sunt situații în care natura litigiului imprimă coparticipării procesuale caracter obligatoriu.
Este cazul de pildă al proceselor privitoare la sistarea stării de indiviziune unde neparticiparea tuturor coproprietarilor atrage nulitatea partajului.
Este însă în egală măsură și cazul acțiunilor în anularea sau nulitatea unui act juridic când instanța este chemată să cerceteze valabilitatea actului situație în care va trebui să o facă în raport de toate părțile; pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu toate părțile actului respectiv este în acest caz o necesitatea obiectivă întrucât siguranța circuitului civil reclamă o decizie uniformă.
Ca efect al nulității, actul ar trebui desființat or, acesta nu ar putea fi desființat cu efect retroactiv în privința unei părți și subzista ca valid în privința altei /altor părți.
În speța de față reclamanta solicită în calitate de moștenitor anularea titlului de proprietate emis pe numele autoarei sale însă, după cum a învederat nu este singurul moștenitor al acesteia, iar eventuala nulitate a titlului de proprietate ar afecta și drepturile comoștenitorilor care nu sunt parte în proces, ceea ce nu poate fi admis.
Instanța reține că și în materia nulității acestui tip de act juridice litisconsorțiul este întotdeauna necesar și obligatoriu, cauza neputând fi judecată fără a fi chemati în judecată în calitate de pârâti toți beneficiarii titlului de proprietate față de care hotărârea judecătorească ar trebui să producă efecte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția coparticipării procesual obligatorii invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de pârâta C. A. domiciliată în mun. Iași ..46, jud. Iași în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI și C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR R., având ca obiect nulitate/modificare titlul de proprietate nr._/_ pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii.
Cu drept de a formula apel împotriva prezentei hotărâri, în termen de 30 zile de la data comunicării, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 13 oct.2015.
Președinte, Grefier,
D. C. E. V. D.
Red/teh/ced
16.12.2015,5ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Hotărâre din 12-10-2015, Judecătoria IAŞI → |
|---|
