Fond funciar. Sentința nr. 2528/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2528/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 2528/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2528
Ședința publică din 19 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul P. A., în contradictoriu cu pârâtele C. L. TOMEȘTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. JUDEȚEANĂ IAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar - modificare T.P.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește reclamantul și reprezentanții legali ai pârâtelor comisii de fond funciar.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra excepției au avut loc în ședința publică din 05.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 19.02.2015, când,
INSTANȚA,
Față de cererea înregistrata cu nr._ formulată de reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALA DE FOND FUNCIAR TOMESTI și C. JUDEȚEANA DE FOND FUNCIAR IASI AVIND CA OBIECT RETIFICARE TITLU DE PROPRIETATE.
În susținerea cererii sale, reclamantul arată că, în fapt, terenul în suprafață de 5 ha 3200 mp situat în localitatea Goruni, ., a fost dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, context în care i-a fost emis titlul de proprietate nr._ emis la data de 25.07.1994.
În perioada aprilie – mai 2014 a solicitat efectuarea unei documentații tehnice cadastrale în vederea înscrierii în Cartea Funciară a terenurilor dobândite prin titlu. Persoana fizică autorizată F. D. I., expert tehnic judiciar în specialitatea topografie, cadastru și geodezie a concluzionat că în conformitate cu măsurătorile efectuate și studierii planului cadastral, identificatorii cadastrali (tarlale/parcele) trecuți în actul de proprietate nu corespund cu cei din planul cadastral, situație care face imposibilă realizarea documentației.
Cele două comisii nu mai pot reveni asupra actului emis ce conține anumite erori de fapt, acest lucru fiind de competența exclusivă a instanței, art. 58 din Legea nr. 18/1991 prevăzând că pe baza hotărârii judecătorești, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 55 si 58 din Legea nr. 18/1991.
În susținerea cererii au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri.
C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a arătat că, a întocmit titlul de proprietate pe baza documentației înaintată de C. Locala de Fond Funciar Tomești, aceasta fiind cea care are atribuit în stabilirea suprafețelor de teren reconstituite, astfel încât, nu se află în culpă procesuală, pentru faptul că în titlul de proprietate au fost înscrise în mod greșit amplasamentul suprafețelor de teren reconstituite.
În drept, au fost invocate dispozițiile legii fondului funciar și H.G. nr. 890/2005.
În ședință publiăa instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor de a soluționa prezenta cauză.
Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 159 indice 1 din Codul de Procedură Civila decretat în 1865, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii.
Potrivit disp. art. I pct. 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative: ”După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9^1 și 9^2, cu următorul cuprins:…
…9^2. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:…
… 2. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59^1, cu următorul cuprins:
«Art. 59^1. - (1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.»"
În speță, prin cererea formulata, reclamanții solicita rectificarea titlului de proprietate nr._/ 1994, în sensul corectării numărului de parcelă și de .> de 5 ha 3200 mp.
În contextul arătat reiese că dispozițiile Legii nr. 219/2012 invocată, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.
Așadar, conform textului de lege menționat comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărâri cu privire la cererile de rectificare.
De precizat este și faptul că, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.
În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L. împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).
Or, analizând cerințele arătate mai sus, instanța constată că prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care, în sine, nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile de proprietate emise, verificări ce însă nu pot fi realizate de către instanțele de judecată cu aceeași celeritate ca în procedura administrativă, având în vedere încărcătura reală a activității actuale a instanțelor judecătorești (în medie 674 de dosare pe judecător la 6 luni la nivelul judecătoriilor în anul 2012, conform Raportului privind activitatea instanțelor de judecată în primul semestru al anului 2012 emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, volumul și încărcătura fiind în creștere). Totodată, prin această reglementare se urmărește și degrevarea instanțelor judecătorești de acest tip de cauze, tocmai pentru a se putea asigura soluționarea cu celeritate a cauzelor înregistrate pe rolul judecătoriilor pentru care nu este reglementată o astfel de procedură.
De asemenea, se observă că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.
Totodată, materialul probatoriu deja administrat în prezentul dosar rămâne câștigat cauzei, putând fi folosit de către reclamant pentru soluționarea administrativă a cererii, neimpunându-se folosirea altor resurse financiare pentru obținerea acelorași mijloace de probă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B. împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.
În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.
Pentru considerentele arătate instanța, în temeiul art. 159 indice 1 alin 1 și art. 159 alin. 1 pct. 1 din Codul de Procedură Civila decretat in 1865 și art. 59 ind. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, instanța va admite excepția invocata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată din oficiu.
Respinge cererea reclamantului P. A., cu domiciliul în mun. Iași, ., ., ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALA DE FOND FUNCIAR TOMESTI, cu sediul în ., și C. JUDEȚEANA DE FOND FUNCIAR IASI, cu sediul în mun. Iași, .. 60, jud. Iași, având ca obiect rectificare titlu de proprietate.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE,
C. C.
GREFIER,
J. V. G.
Red. C.C./Teh.C.c.+U.E.
5 ex./16.03.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 2498/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2597/2015.... → |
|---|
