Obligaţie de a face. Sentința nr. 7876/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7876/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 30225/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. N.
Grefier D.-G. M.
SENTINȚA Nr. 7876/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta P. V. și pe intimata C. DE A. D. M., având ca obiect obligație de a face anulare clauză contractuală.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 27.05.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, notează următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 20 august 2014, sub nr._, reclamanta P. V., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C. A. „DANȚUS M.”anularea clauzei stipulate la art. 4 pct. 4.8 din contractul de asistență juridică nr. 127/23.06.2008, pentru cauză ilicită și imorală, fiind o fraudă la lege. A solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, la data de 23.06.2008 a încheiat cu pârâta C. de avocat D. M., prin avocat D. M. contractul de asistență juridică nr. 127, având ca obiect „reprezentare mediere Barou, redactare plângere P., acțiuni Tribunal constatarea nulitate absolută, notificare chiriași”, asumându-și, conform art. 2 din contract, să achite un onorariu fix de 10.000 lei, în două tranșe - 4000 lei la momentul încheierii contractului și 6000 lei până la 01.07.2008. Cu rea credință avocat D. M., fără știrea sa și prin inducerea în eroare, profitând de vârsta înaintată, dar și de starea de sănătate precară a inserat în partea finală a contractului clauza conform căreia „în cazul în care obiectul contractului se va realiza, partea contractantă P. V. va achita onorariu de succes în cuantum de 40.000 euro, ce vor fi achitați la vânzarea imobilului situat în Iași, .. 12 A”. Reclamanta a susținut că nu s-au purtat discuții cu privire la achitarea unui onorariu de succes, apreciind că și suma de 10.000 lei, reprezintă un onorariu disproporționat și exorbitant, raportat la complexitatea obiectului contractului. A mai arătat că a luat cunoștință de acest onorariu cu ocazia executării silite declanșate de către avocat.
Reclamanta a subliniat faptul că această clauză nu are un caracter real și rezonabil, fiind concepută sub cauză ilicită și imorală. A invocat încălcarea dispozițiilor art. 132 alin 2 din Statutul profesiei de avocat, care impun stabilirea de onorarii în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului, dar și a dispozițiilor deontologice care stabilesc ca valoarea onorariilor să fie echitabilă și justificată, precum și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia pentru a fi considerat onorariu de succes părțile trebuie să convină asupra unui onorariu care să îndeplinească condiția proporționalității în raport de natura și complexitatea cauzei, devenind ilegale, dacă ascund un profit garantat avocatului.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1235 și urm. Cod civil, Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocaților.
În probațiune reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei. A anexat în copie contractul de asistență juridică și reprezentare juridică nr. 127 din 23.06.2008.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, reclamanta făcând dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în valoare de 4633 lei – fila 58, după ce, în prealabil, instanța a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru formulată de reclamantă.
Fiindu-i legal comunicată cererea de chemare în judecată, pârâta C. A. „DANȚUS M.” a formulat și depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind nelegală și netemeinică. În esență, pârâta a arătat că susținerile reclamantei privind reaua credință, inducerea în eroare și starea de sănătate sunt nereale, reclamanta fiind cea care a dat dovada de rea credință prin promovarea unei cereri de acordare ajutor public judiciar deși are putere financiară foarte mare. Pârâta a descris pe larg activitatea efectuată în baza contractului, arătând că onorariul a fost stabilit de comun acord. Reclamanta a citit, a înțeles și a semnat că a primit un exemplar al contractului.
Contractul s-a încheiat în temeiul și considerarea unor sarcini concrete și își are cauza nu numai în obligații corelative, dar mai ales în reprezentarea sarcinilor concrete cuprinse în contract. Cauza a existat, a fost reală, licită și morală. În ce privește legalitatea onorariului de succes, pârâta a enunțat dispozițiile art. 134 pct. 6 din Statutul profesiei de avocat. S-a mai susținut faptul că pârâta cunoaște noțiunea „onorariu de succes”, anterior încheind două contracte de asistență juridică cu C. F. care conțineau astfel de prevederi. Totodată, pârâta a subliniat că exista riscul pierderii imobilului, activitatea prestată fiind de mare complexitate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm. Cod procedură civilă, art. 134 pct. 6 din Statutul profesiei de avocat și Legea 51/1995.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul reclamantei.
În termen legal, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, reiterând în esență susținerile din cererea inițială.
În fața instanței reclamanta a fost reprezentată de mandatar avocat C. A. M., în baza împuternicirii depusă la fila 85 dosar, iar Cabinetul de avocat de reprezentantul legal - avocat D. M..
În cadrul cercetării judecătorești instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri. În temeiul dispozițiilor art. 355 Cod procedură civilă, pârâta a răspuns întrebărilor formulate de reclamantă (filele 331-344). Pârâta a depus la dosar în copii certificate toate lucrările întocmite în temeiul contractului de asistență juridică – filele 104-321. Deși a fost încuviințat proba cu interogatoriul reclamantei, pârâta a renunțat la administrarea acestei probe. La termenul din 13.05.2015, reclamanta a anexat în copie sentința civilă nr. 4048/2011,pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2010, decizia civilă nr. 2288/2011, pronunțată în același dosar, procesul verbal emis în dosarul de executare silită nr. 681/2010, certificatul de atestare fiscală care atestă valoarea imobilului, acte medicale.
În baza dispozițiilor art. 394 alin. 2 Cod procedură civilă ambele părți au formulat note de concluzii, anexate la dosar și avute în vere de instanță la pronunțarea prezentei cauze.
Analizând probatoriul administrat, prin raportare la susținerile părților, dar și la dispozițiile legale incidente reține următoarele:
În fapt, la data de 23.06.2008 între reclamanta P. V., în calitate de client și pârâta C. A. „DANȚUS M.”, în baza dispozițiilor Legii 51/1995 a fost încheiat contractul de asistență juridică și reprezentare juridică nr. 127, obiectul acestui contract fiind „reprezentare mediere Barou, redactare plângere P., acțiuni Tribunal constatarea nulitate absolută, notificare chiriași”. Onorariul a fost fixat la 10.000 lei, plătibil eșalonat în rate – 4000 lei la data încheierii contractului și 6.000 lei până la 01.07.2008. potrivit art. 4.8 din contract „în cazul în care obiectul contractului se va realiza, partea contractantă P. V. va achita onorariu de succes în cuantum de 40.000 euro, ce vor fi achitați la vânzarea imobilului situat în Iași, .. 12 A”. Contractul este semnat olograf de ambele părți. Totodată poartă mențiunea olografă „Am primit un exemplar original 23 iunie 2008” și semnătura reclamantei.
În temeiul acestui contract, pârâta a sesizat Baroul Iași în vederea medierii conflictului ivit între reclamanta P. V. și mandatarul avocat al acesteia - C. A. F. ( în baza contractelor de asistență juridică nr. 38/10.12.2006 și nr. 06/16.01.2007), a formulat, înregistrat și reprezentat reclamanta în cadrul mai multor acțiuni civile, atât la judecarea fondului, cât și în recurs, acțiuni care au avut ca scop anularea contractului de asistență juridică nr. 38/10.12.2006 și repunerea părților în situația anterioară - dosar_/245/2008, respectiv a contract de asistență juridică nr. 06/16.01.2007 - dosar_/245/2008, a formulat plângeri la P. de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva avocatului L. F., a formulat contestație la executare împotriva executării silite declanșate de C. A. L. C. în baza contractelor de asistență juridică nr. 38/10.12.2006 și nr. 06/16.01.2007 – dosar nr._/245/2008, a reprezentat reclamanta în dosarul de executare 193/2008, înregistrat pe rolul BJ C. A., s-a ocupat de procedura evacuării chiriașilor, prin negociere cu aceștia sau formularea de acțiuni civile - dosar nr._/245/2009, dosar nr._, dosar nr._/245/2009, dosar nr._/245/2009. Pe tot parcursul desfășurării acestor proceduri judiciare, pârâta a acordat permanent reclamantei asistență juridică telefonică, purtând și corespondență scrisă cu aceasta.
La momentul încheierii contractului de asistență juridică și reprezentare juridică nr. 127/23.06.2008, imobilul situat în Iași, .. 12 A, proprietatea reclamantei urma să fie scos la licitație publică, în cadrul dosarului execuțional nr. 193/2008, dosar în care executarea silită a fost declanșată la cererea creditorului Cabinetului de A. L. F. în baza contractelor de asistență juridică nr. 38/10.12.2006 și nr. 06/16.01.2007.
Raportat la momentul încheierii contractului, instanța reține că, în drept, sunt incidente în cauză dispozițiile Codului civil de la 1865, art. 3 din legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului cod civil stabilind că „Actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz a săvârșirii ori producerii lor”.
Potrivit art. 948 Codul civil de la 1865, condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părților ce se obligă, un obiect determinat si o cauză licită.
Potrivit art. 966 Codul civil de la 1865,” Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect”. Cauza, reprezintă în esență motivul psihologic determinat al consimțământului. Cauza, fiind una din condițiile generale de validitate a actului juridic, reprezintă expresia poziției subiective a părților față de actul juridic încheiat. Cauza trebuie să existe, să fie licită și morală, prin cauză ilicită înțelegându-se cauza contrară legii și ordinii publice. Frauda la lege nu este o încălcare directă a legii, ci o nesocotire indirectă a ei, atunci când anumite norme imperative se folosesc în alt scop decât acela pentru care au fost create. Părțile fraudează legea nu atât în scopul de a păgubi pe alții, cât mai ales de a obține ele însele un folos injust.
Potrivit dispozițiilor art. 967 Cod civil „Cauza este prezumată până la dovada contrarie”, motiv pentru care lipsa cauzei trebuie dovedită.
Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept public și de drept privat. În exercitarea dreptului la apărare recunoscut și garantat de Constituția României, de lege, de pactele și de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul și obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părților.
Libertatea și independența profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează și apără, drepturile, libertățile și interesele legitime ale clienților potrivit. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului și garantează activitatea sa profesională. Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu excepția cazurilor privitoare la asistența judiciară obligatorie și asistența gratuită. Orice clauză ori convenție contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovită de nulitate absolută.
Totodată, relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate. Drepturile și obligațiile avocatului sunt prevăzute de lege și contractul de asistență juridică legal încheiat cu fiecare client. Avocatul are sarcina de a apăra drepturile și interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul și apărătorul clientului său.
Contractul de asistență juridică este un contract bilateral care da naștere la obligații in sarcina ambelor părți. Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecători și de părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens. Pentru activitatea prestată avocatul are dreptul la plata onorariilor, care potrivit art. 132 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat „ vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.”, acestea depinzând de următoarele elemente: „ a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client; b) natura, noutatea și dificultatea cazului; c) importanța intereselor in cauză; d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea in muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului; f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului; g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situația financiară a clientului; i) constrângerile de timp in care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.”
Potrivit art. 134 din Statutul profesiei de avocat onorariile pot fi stabilite astfel:”a) onorarii orare;b) onorarii fixe forfetare); c) onorarii de succes; d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) și c).”
Conform art. 134 alin. 6 Statutul profesiei de avocat „Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat”. Așadar plata onorariul de succes este determinată de obținerea unui rezultat, în cauză rezultatul fiind obținut într-adevăr, fiind anulate în instanță contractele de asistență juridică nr. 38/10.12.2006 și nr. 06/16.01.2007, fiind oprită executarea silită pornită în baza acestora, fiind evacuați chiriașii din imobilul și finalizate demersurile penale îndreptate împotriva avocatului L. F.. Rezultatul nu trebuie să constea doar în obținerea unui bun, ci poate fi reprezentat și de împiedicarea pierderii acestuia. Prin activitatea desfășurată de avocatul pârât, a fost împiedicată scoaterea din patrimoniul reclamantei a imobilului situat în Iași .. 12 A, imobil evaluat conform expertizei efectuate de ing. L. Liliean, în dosarul execuțional nr. 193/2008, la suma de 2.912.283 lei, echivalentul a 796.554 euro. Raportat la această valoare onorariul de succes nu este disproporționat și exagerat, reprezentând 5%. Nu prezintă importanță locul unde a fost inserată clauza în contract.
Așa cum s-a reținut în situația de fapt, activitatea desfășurată de avocat s-a desfășurat pe parcursul a 3 ani și a constat în asistență juridică și reprezentare complexă, atât în fața instanțelor de judecată (Judecătoria Iași, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași), a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, a Biroului Executoriului Judecătoresc A. C., cât și în negocierea cu chiriașii, dar și în fața altor instituții – Baroul Iași, Oficiul de cadastru și Publicitate imobiliară Iași, activitatea efectuată fiind constantă și susținută așa cum rezultă din înscrisurile anexate la filele 104-321 dosar. Evacuarea chiriașilor s-a efectuat atât în cadrul unor acțiuni judecătorești, dar și prin negociere cu aceștia, atunci când situațiile speciale au impus-o (cazul chiriașului A.).
Așadar onorariul de succes respectă criteriile legale, fiind stabilit ținând cont de elementele prevăzute de art. 132 alin. 2, avându-se în vedere timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client, natura, noutatea și dificultatea cazului, importanța intereselor în cauză, precum și situația financiară a reclamantei. Plata onorariului de succes a fost stabilită pentru momentul vânzării imobilului, tocmai pentru a asigura resursele financiare necesare, deși reclamanta este o persoană cu putere financiară mare, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar la momentul analizării cererii de acordare ajutor public judiciar.
În conformitate cu prevederile art. 135 din Statutul profesiei de avocat, este interzis avocatului să-și fixeze onorariile în baza unui pact dequota litis, care este o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, prin care se fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. Pactul dequota litis nu trebuie confundat cu onorariul de succes, prin care părțile convin asupra unui onorariu care să îndeplinească condiția proporționalității în raport de natura și complexitatea cauzei în care se acordă asistență juridică, la care se adaugă onorariul de succes cu titlu complementar raportat la atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Așadar clauza prevăzută de dispozițiile art. 4.8 din contratul de asistență juridică și reprezentare nr. 127/23.06.2008 nu reprezintă un pact de quota litis, ci are natura unui onorariu de succes fiind stabilit proporțional cu activitatea prestată și valoarea litigiului.
În concluzie cauza există, este licită, onorariul de succes fiind stabilit în baza prevederilor legale și este morală, în contextul în care nu contravine ordinii publice, nefiind întrunite condițiile privitoare la farudă..
Nulitatea absolută este acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice care ocrotesc un interes general, obștesc, edictate pentru încheierea sa valabilă. Susținerea reclamantei în sensul că nu și-a exprimat consimțământul la această clauză, nu poate fi reținută întrucât acesta nu a reușit să dovedească inserarea ulterioară a clauzei în contract, contrar art. 1169 Cod civil. Reclamanta nu a fost în măsură să prezinte dovezi sub acest aspect, motiv pentru care contractul prezentat de pârâtă și semnat de reclamantă este prezumat a reprezenta voința părților. Eventuala lipsă de atenție a reclamantei la încheierea contractului nu poate reprezenta cauză de nulitate absolută a clauzei datorată lipsei totale de consimțământ, întrucât nimeni nu își poate invoca propria culpă pentru a obține protecția juridică a unui drept. Totodată reclamanta nu a dovedit inducerea în eroare și nici starea de sănătate de care avocatul pârât ar fi profitat.
Instanța mai reține că, deși aparent situația juridică creată este identică cu cea născută din contractele de asistență juridică nr. 38/10.12.2006 și nr. 06/16.01.2007, în realitate situațiile sunt diferite, în contextul în care pârâta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, iar rezoluțiunea contractelor încheiate cu cabinetul de avocat L. F. a fost dispusă tocmai pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea de constatare a nulității absolute a clauzei privind onorariul de succes din contractul de asistență juridică contractul de asistență juridică și reprezentare juridică nr. 127/23.06.2008, ca fiind neîntemeiată.
Față de dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă și de principiul disponibilității, instanța va lua act că nu au fost solicitate, de către părți, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta P. V., CNP_, cu domiciliul în București, sector 4, .. 34, ., . cu pârâta C. A. „DANȚUS M.”, cu sediul în Iași, .. 19, .. 2A, . neîntemeiată.
Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. În situația în care se formulează cerere de apel, aceasta se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2015.
Președinte, Grefier,
M. N. Pentru grefier aflat în CO, Grefier desemnat cu atribuțiile
grefierului Șef al Secției civile
A. M. B.
Red./tehnored. M.N./ 4 ex. / 24.08.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7920/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 9027/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
