Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2083/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2083/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 17591/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2083
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta – pârâtă G. (F. CIOBANICĂ) O. I. și pe pârâtul – reclamant C. C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial disjungere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă, fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 26 Ianuarie 2015 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 06 Februarie 2015 și ulterior pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 20.05.2014 sub nr._, ca urmare a disjungerii cererii de partaj formulate în cauza cu nr._/245/2013, reclamanta G. (fostă C.) O. – I. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul C. C. să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cu stabilirea, în favoarea sa, a unei cote de contribuție de 100%.
În motivare, reclamanta a arătat că părțile s-au căsătorit la data de 24.07.1999, nu au avut copii și că în timpul căsniciei au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în localitatea Tomești, ., reclamanta având o cotă de contribuție de 100%.
A mai arătat reclamanta că din prețul obținut de către mama sa, numita G. V., din vânzarea unui imobil situat în Iași, cartierul Copou, i-a dat reclamantei și fratelui acesteia câte o sumă de bani, și anume suma de 29.000.000 ROL, această situație fiind probată cu un înscris sub semnătură privată. Cu suma astfel obținută, reclamanta a plătit prețul apartamentului achiziționat în timpul căsătoriei cu pârâtul.
Cererea de partaj nu a fost motivată în drept.
În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1447 din 12.06.2000 de către B.N.P. B. – A. L., înscrisul sub semnătură privată intitulat „Declarație”.
Prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 20.01.2014 dată în dosarul nr._/245/2013, instanța a admis cererea reclamantei privind acordarea ajutorului public judiciar și a dispus scutirea acesteia de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.250 lei.
Pârâtul C. C. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat partajarea bunurilor comune cu reținerea în favoarea fiecărei părți a unei cote de contribuție de 50%, atribuirea apartamentului reclamantei – pârâte și obligarea acesteia la plata unei sulte, obligarea reclamantei – pârâte la plata cheltuielilor de judecată. Pârâtul – reclamant a contestat susținerile reclamantei – pârâte din cererea de chemare în judecată.
Totodată, a solicitat ca masa de partaj să cuprindă și următoarele bunuri mobile: televizor NEO în valoare de 208 lei; hotă Platinium în valoare de 154 lei; combină frigorifică Zanusi în valoare de 999 lei; aragaz Zanusi în valoare de 570 lei; ferestre termopan – 3 bucăți - în valoare de 1508 lei; sistem home cinema Sharp în valoare de 831 lei; mobile bucătărie 2 corpuri suspendate + dulap 1 buc. în valoare de 3400 lei; corp bucătărie înalt cu rafturi în valoare de 200 lei; canapea extensibilă bucătărie în valoare de 170 lei; masă + 2 scaune bucătărie în valoare de 170 lei; mască chiuvetă în valoare de 70 lei; covor bucătărie în valoare de 130 lei; mașină spălat automată în valoare de 500 lei; bibliotecă în valoare de 1050 lei; canapea în valoare de 800 lei; led TV (plasmă) în valoare de 1200 lei; ușă metalică intrare în valoare de 760 lei; centrală termică în valoare de 2000 lei; dulap cameră 2 uși în valoare de 800 lei; covor sufragerie în valoare de 150 lei.
În motivare, pârâtul – reclamant a arătat, în esență, că susținerea reclamantei – pârâte conform căreia ar fi achiziționat apartamentul cu banii părinților ei este nereală. Este adevărat că reclamanta – pârâtă a primit o sumă de bani de la părinții săi, pe care i-a depus într-un cont, însă la cumpărarea apartamentului aceasta a contribuit numai cu suma de 15.000.000 ROL. Diferența de preț a fost achitată de către pârâtul – reclamant cu bani împrumutați de la un coleg de serviciu, numitul S. C..
A mai susținut pârâtul că, pe perioada căsniciei, reclamanta nu a realizat niciun venit, a lucrat doar un singur an (2012 - 2013), pârâtul – reclamant fiind cel care a întreținut familia. Îmbunătățirile care au ridicat valoarea apartamentului ( geamuri de termopan, centrală termică, parchet, ușă metalică, racorduri la apă și gaz separate etc.) au fost suportate din banii câștigați de către pârâtul – reclamant, ca salariat.
Pârâtul – reclamant a contestat înscrisul intitulat „Declarație”, prin care mama reclamantei – pârâte susține că lasă moștenire fiicei ei suma de 29.000.000 ROL, actul fiind încheiat pro causa.
În drept, întâmpinarea și cererea reconvențională au fost întemeiate pe prevederile art. 339, art. 343 Cod civil, art. 979 și următoarele Cod procedură civilă.
În susținerea cererii reconvenționale, pârâtul – reclamant a depus declarația vecinilor de . încheiate cu furnizorii de utilități, facturi fiscale, certificat de atestare fiscală în cazul persoanelor fizice emis de către ., caracterizare întocmită de către .., carnetul de muncă . nr._, declarația numitului S. C., planșe fotografice.
Prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 10.03.2014 dată în dosarul nr._/245/2013, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de către pârâtul – reclamant și a eșalonat plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.240,1 lei în 6 rate lunare egale (fila 155 din dosarul nr._/245/2013).
Reclamanta – pârâtă C. O. – I. a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională prin care a contestat apărările pârâtului – reclamant, a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată și a menționat că pârâtul – reclamant a omis să treacă la masa de partajat și autoturismul marca Opel Astra dobândit de către părți în anul 2011.
În drept, reclamanta – pârâtă a invocat prevederile art. 200, art. 965 Cod procedură civilă.
Au fost administrate proba cu înscrisuri, expertize tehnice având ca obiective evaluarea imobilului (filele 132-139), autovehiculului (filele 140-151) și bunurilor mobile (filele 123-126), proba testimonială, instanța procedând la audierea martorilor Tarcă Andriana (fila 164) și C. E. (fila 165).
Instanța a respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de către pârâtul – reclamant cu privire la rapoartele de expertiză tehnică judiciare întocmite de către experții S. E. și S. A.. Instanța a avut în vedere, în ceea ce privește raportul de expertiză tehnică de specialitate având ca obiectiv evaluarea imobilului, și coeficienții negativi menționați în raport, dar și concluziile d-nei expert S. E. conform cărora prețul stabilit prin expertiză se încadrează în limitele tranzacțiilor practicate în zonă (filele 135 și 137).
Părțile au depus concluzii scrise.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta - pârâtă G. (fostă C.) O. – I. și pârâtul - reclamant C. C. au încheiat la data de 24.07.1999, în Iași, căsătoria înscrisă în registrul de stare civilă al Primăriei Iași la nr. 1219 din 24.07.1999, căsătorie declarată desfăcută, prin acord, prin sentința civilă nr. 7087 din 19.05.2014 pronunțată de către Judecătoria Iași în cauza cu nr._/245/2013.
În timpul căsniciei, părțile au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 15 situat în Tomești, ., județul Iași (zona 4), conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1447 din 12.06.2000 de către B.N.P. B. – A. L., în valoare de 41.511 lei, dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile, în valoare de 4.030,50 lei (televizor NEO (1 buc.) în valoare de 52,50 lei; hotă Platinium (1 buc.) în valoare de 34,50 lei; combină frigorifică (1 buc.) în valoare de 405 lei; aragaz Zanussi (1 buc.) în valoare de 157,50 lei; sistem home cinema Sharp (1 buc.) în valoare de 129 lei; mobilă bucătărie: 2 corpuri suspendate și 1 dulap în valoare de 215 lei; corp bucătărie înalt cu raft (1 buc.) în valoare de 90 lei; canapea extensibilă bucătărie (1buc.) în valoare de 52,50 lei; masă + 2 scaune taburet în valoare de 50 lei; mască chiuvetă (1 buc.) în valoare de 15 lei; covor bucătărie – carpetă în valoare de 30 lei; mașină de spălat automată (1 buc.) în valoare de 97,50 lei; bibliotecă (1 buc.) în valoare de 780 lei; canapea (1 buc.) în valoare de 112,50 lei; Led TV – plasmă (1 buc.) în valoare de 1.000 lei; centrala termică (1 buc.) în valoare de 632,50 lei; dulap cameră cu 2 uși (1 buc.) în valoare de 141 lei; covor sufragerie (1 buc.) în valoare de 36 lei) și dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Opel Astra C. GL cu nr. de înmatriculare_, nr. de identificare W0L000051N2629909, conform cărții de identitate . nr._, în valoare de 4.278 lei.
Instanța nu a inclus în masa bunurilor mobile, în mod distinct, astfel cum a solicitat pârâtul – reclamant prin cererea reconvențională, ușa metalică și ferestrele termopan, aceste bunuri fiind încorporate în imobil, sporindu-i valoarea.
În ceea ce privește declarațiile martorilor audiați, instanța reține că martora Tarcă Andriana, fostă colegă de serviciu și prietenă cu mama reclamantei - pârâte (fila 164) a susținut că reclamanta a primit de la mama ei suma de 29 milioane lei vechi, suma fiind depusă la BCR, în timp ce pârâtul nu a primit de la tatăl lui suma de bani solicitată cu titlu de împrumut. Martora a arătat că apartamentul supus partajului a fost achiziționat cu suma depusă de către reclamantă la BCR, acest aspect fiind cunoscut de la reclamantă și mama acesteia. A învederat că ambii foști soți au avut loc de muncă și realizau venitul minim pe economie, fiind ajutați de mama reclamantei – pârâte care le aducea produse alimentare. Totodată, martora știe de la mama reclamantei că părinții pârâtului – reclamant solicitau contravaloarea alimentelor pe care le dădeau părților.
La rândul său, martorul propus de către pârâtul – reclamant, numitul C. E., fost coleg de serviciu cu acesta, a susținut că, la data cumpărării apartamentului, pârâtul – reclamant avea „ceva bani strânși pentru achiziționarea unei case”, suma fiind completată cu un împrumut acordat de către numitul S. C.. Suma împrumutată a fost restituită de către pârâtul – reclamant. Martorul a mai susținut că până în 2013 reclamanta – pârâtă nu a lucrat niciodată, în timp ce fostul soț a lucrat la S.C. Salubris S.A., în timpul liber efectua curse de taximetrie, era mecanic, iar în prezent lucrează la ..
Susținerea martorului conform căreia pârâtul – reclamant a realizat permanent venituri în timpul căsniciei este confirmată de copia carnetului de muncă (filele 74-80 din dosarul nr._/245/2013) și adeverința nr. 917 din 30.10.2013 eliberată de către .. (fila 54 din dosarul nr._/245/2013).
Având în vedere contestarea de către pârâtul – reclamant a înscrisului intitulat „Declarație” (fila 7 din dosarul nr._/245/2013), instanța nu-l va avea în vedere la soluționarea cauzei pentru următoarele considerente:
Înscrisurile sub semnătură privată produc efecte față de părți de la data menționată în act, iar față de terți de la momentul dobândirii datei certe.
La momentul când se pretinde că a fost întocmit înscrisul sub semnătură privată (08.10.1999) contestat de către pârâtul – reclamant, terț față de acest act, erau în vigoare prevederile art. 1182 cod civil din 1864 potrivit cărora data scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfãțișat la o dregătorie publică, din ziua în care s-a înscris într-un registru public, din ziua morții aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte fãcute de ofițeri publici, precum procese-verbale pentru punerea pecetii sau pentru facerea de inventare.
Or, față de textul legal menționat, instanța constată că înscrisul sub semnătură privată de care înțelege să se prevaleze reclamanta – pârâtă în susținerea cererii privind recunoașterea unei cote majorate nu poate fi opus pârâtului – reclamant pentru lipsa datei certe.
Cu toate acestea, pârâtul – reclamant a recunoscut contribuția fostei soții la achiziționarea apartamentului bun comun al părților.
Totodată, instanța nu va avea în vedere declarația autentificată a numitului S. C., întrucât acesta nu a fost audiat nemijlocit și cu respectarea principiului contradictorialității, reclamanta – pârâtă neavând posibilitatea de a adresa întrebări acestuia.
În ceea ce privește sumele pe care pârâtul – reclamant le-a depus la CEC (filele 38-42) până în anul 1994 (cu cinci ani înainte de încheierea căsătoriei), instanța apreciază că acesta nu a probat, conform art. 10 alin.1 Cod procedură civilă, că la data cumpărării imobilului mai deținea aceste sume, cuantumul lor, modul în care au fost utilizate.
Instanța nu a avut în vedere declarația martorei Tarcă Andriana (fila 164) conform căreia reclamanta – pârâtă a avut loc de muncă pe toată perioada căsniciei, apreciind ca subiectivă afirmația acesteia cât timp cunoaște aceste aspecte de la mama reclamantei – pârâte, iar susținerea făcută nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în prezenta cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 320 Cod civil (art. 36 alin.1 din vechiul Cod al familiei), în caz de încetare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin buna învoiala, sau, in caz de neînțelegere, pe cale judiciara. Totodată, potrivit prevederilor art. 339 Cod civil, bunurile dobândite in timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune in devălmășie ale soților, iar, potrivit art. 343 din același act normativ, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită (art. 30 alin. 1 și 3 din vechiul Cod al familiei). Astfel, în temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor la art. 357 al 2 Cod civil, oricare bun dobândit în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art.340 Cod civil.
Cu privire la cota de contribuție, instanța arată că, în ceea ce privește partajul bunurilor comune dobândite de către soți, aceasta este stabilită prin raportare la totalitatea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, nu în mod individual, fiind avute în vedere nu doar veniturile realizate din muncă de către fiecare dintre foștii soți, ci și contribuția fiecăruia în cadrul gospodăriei comune, precum și la dobândirea și conservarea bunurilor.
Reclamanta - pârâtă a susținut că a avut o cotă superioară de contribuție.
Cu toate acestea, față de probele administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că nu se poate reține o cotă superioară în favoarea vreuneia dintre părți, pentru motivele arătate mai sus, astfel încât prezumția legală privitoare la contribuția egală a foștilor soți la dobândirea și conservarea bunurilor comune (instituită de art. 357 alin.2 Cod civil) nu a fost înlăturată.
Prin urmare, instanța urmează a reține că fiecare dintre foștii soți a avut o cotă egală de contribuție la dobândirea și conservarea bunurilor comune și urmează a constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 15 situat în Tomești, ., județul Iași (zona 4), conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1447 din 12.06.2000 de către B.N.P. B. – A. L., în valoare de 41.511 lei, dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri mobile, în valoare de 4.030,50 lei: televizor NEO (1 buc.) în valoare de 52,50 lei; hotă Platinium (1 buc.) în valoare de 34,50 lei; combină frigorifică (1 buc.) în valoare de 405 lei; aragaz Zanussi (1 buc.) în valoare de 157,50 lei; sistem home cinema Sharp (1 buc.) în valoare de 129 lei; mobilă bucătărie: 2 corpuri suspendate și 1 dulap în valoare de 215 lei; corp bucătărie înalt cu raft (1 buc.) în valoare de 90 lei; canapea extensibilă bucătărie (1buc.) în valoare de 52,50 lei; masă + 2 scaune taburet în valoare de 50 lei; mască chiuvetă (1 buc.) în valoare de 15 lei; covor bucătărie – carpetă în valoare de 30 lei; mașină de spălat automată (1 buc.) în valoare de 97,50 lei; bibliotecă (1 buc.) în valoare de 780 lei; canapea (1 buc.) în valoare de 112,50 lei; Led TV – plasmă (1 buc.) în valoare de 1.000 lei; centrala termică (1 buc.) în valoare de 632,50 lei; dulap cameră cu 2 uși (1 buc.) în valoare de 141 lei; covor sufragerie (1 buc.) în valoare de 36 lei, dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Opel Astra C. GL cu nr. de înmatriculare_ , nr. de identificare W0L000051N2629909, în valoare de 4.278 lei. Valoarea totală a masei bunurilor de împărțit este de 49.819,5 lei.
La formarea loturilor urmează a fi avute în vedere prevederile art. 983 alin.2 Cod procedură civilă potrivit cărora instanța va face împărțeala în natură, iar în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani precum și criteriile prevăzute de art. 987 Cod procedură civilă. Instanța are în vedere cererile de atribuire a bunurilor formulate de către ambele părți, necesitatea asigurării folosinței normale a imobilului utilat corespunzător, cota egală de contribuție reținută în favoarea fiecărei părți.
Așadar, dispunând sistarea stării de coproprietate în devălmășie, instanța va atribui reclamantei - pârâte G. (fostă C.) O. – I. dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 15 situat în Tomești, ., județul Iași și asupra următoarelor bunuri mobile: mască chiuvetă (1 buc.) în valoare de 15 lei; covor bucătărie – carpetă în valoare de 30 lei; bibliotecă (1 buc.) în valoare de 780 lei; canapea extensibilă bucătărie (1buc.) în valoare de 52,50 lei; Led TV – plasmă (1 buc.) în valoare de 1.000 lei; centrala termică (1 buc.) în valoare de 632,50 lei; dulap cameră cu 2 uși (1 buc.) în valoare de 141 lei. Valoarea lotului atribuit reclamantei – pârâte este de 44.162 lei.
Totodată, instanța va atribui pârâtului – reclamant C. C. dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri: autovehiculul marca Opel Astra C. GL cu nr. de înmatriculare_, nr. de identificare W0L000051N2629909, în valoare de 4.278 lei; televizor NEO (1 buc.) în valoare de 52,50 lei; hotă Platinium (1 buc.) în valoare de 34,50 lei; combină frigorifică (1 buc.) în valoare de 405 lei; aragaz Zanussi (1 buc.) în valoare de 157,50 lei; sistem home cinema Sharp (1 buc.) în valoare de 129 lei; mobilă bucătărie: 2 corpuri suspendate și 1 dulap în valoare de 215 lei; corp bucătărie înalt cu raft (1 buc.) în valoare de 90 lei; masă + 2 scaune taburet în valoare de 50 lei; mașină de spălat automată (1 buc.) în valoare de 97,50 lei; canapea (1 buc.) în valoare de 112,50 lei; covor sufragerie (1 buc.) în valoare de 36 lei. Valoarea lotului atribuit pârâtului – reclamant este de 5.657,5 lei.
De asemenea, instanța o va obliga pe reclamanta – pârâtă, în temeiul dispozițiilor art. 983 alin. 2 Cod procedură civilă, să plătească pârâtului – reclamant C. C. suma de 19.252,25 lei, cu titlu de sultă, stabilind termen de plată a acesteia 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe civile, în concordanță cu dispozițiile art. 989 Cod procedură civilă.
Prin urmare, instanța, în temeiul art. 355 și următoarele Cod civil, va admite în parte atât cererea formulată de către reclamanta – pârâtă, cât și cererea reconvențională formulată de către pârâtul – reclamant, dispunând potrivit celor arătate mai sus.
În temeiul prevederilor art. 453 alin.2 Cod procedură civilă, față de soluțiile ce urmează a fi pronunțate și cheltuielile suportate de către fiecare parte, instanța va compensa cheltuielile de judecată.
Potrivit prevederilor art. 502 din O.U.G. nr. 51 din 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în situația în care, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã și irevocabilã, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanțã a cãror valoare, respectiv cuantum, depãșește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sã restituie ajutorul public.
Față de textul legal menționat mai sus, instanța va obliga pe reclamanta-pârâtă să restituie către stat, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe civile, suma de 1.250 lei reprezentând ajutorul public judiciar constând în scutirea de la plata taxei judiciare de timbru datorate, ajutor public ce a fost acordat prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 20.01.2014 (fila 27 din dosarul nr._/245/2013).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea exercitată de către reclamanta – pârâtă G. (fostă C.) O. – I., CNP_, cu domiciliul în Tomești, ., ., județul Iași în contradictoriu cu pârâtul – reclamant C. C., CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „S. I. L.” din Iași, ., ., ..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de către pârâtul – reclamant C. C. în contradictoriu cu pârâta – reclamantă G. (fostă C.) O. – I..
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote egale de contribuție, de câte 50% fiecare, următoarele bunuri:
-dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 15 situat în Tomești, ., județul Iași (zona 4), conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1447 din 12.06.2000 de către B.N.P. B. – A. L., în valoare de 41.511 lei.
-dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri mobile, în valoare de 4.030,50 lei: televizor NEO (1 buc.) în valoare de 52,50 lei; hotă Platinium (1 buc.) în valoare de 34,50 lei; combină frigorifică (1 buc.) în valoare de 405 lei; aragaz Zanussi (1 buc.) în valoare de 157,50 lei; sistem home cinema Sharp (1 buc.) în valoare de 129 lei; mobilă bucătărie: 2 corpuri suspendate și 1 dulap în valoare de 215 lei; corp bucătărie înalt cu raft (1 buc.) în valoare de 90 lei; canapea extensibilă bucătărie (1buc.) în valoare de 52,50 lei; masă + 2 scaune taburet în valoare de 50 lei; mască chiuvetă (1 buc.) în valoare de 15 lei; covor bucătărie – carpetă în valoare de 30 lei; mașină de spălat automată (1 buc.) în valoare de 97,50 lei; bibliotecă (1 buc.) în valoare de 780 lei; canapea (1 buc.) în valoare de 112,50 lei; Led TV – plasmă (1 buc.) în valoare de 1.000 lei; centrala termică (1 buc.) în valoare de 632,50 lei; dulap cameră cu 2 uși (1 buc.) în valoare de 141 lei; covor sufragerie (1 buc.) în valoare de 36 lei.
-dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Opel Astra C. GL cu nr. de înmatriculare_, nr. de identificare W0L000051N2629909, în valoare de 4.278 lei.
Valoarea totală a masei bunurilor de împărțit este de 49.819,5 lei.
Dispune sistarea stării de coproprietate în devălmășie și, ca efect al partajului,
Atribuie reclamantei - pârâte G. (fostă C.) O. – I. dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 15 situat în Tomești, ., județul Iași și asupra următoarelor bunuri mobile: mască chiuvetă (1 buc.) în valoare de 15 lei; covor bucătărie – carpetă în valoare de 30 lei; bibliotecă (1 buc.) în valoare de 780 lei; canapea extensibilă bucătărie (1buc.) în valoare de 52,50 lei; Led TV – plasmă (1 buc.) în valoare de 1.000 lei; centrala termică (1 buc.) în valoare de 632,50 lei; dulap cameră cu 2 uși (1 buc.) în valoare de 141 lei.
Valoarea lotului atribuit reclamantei – pârâte este de 44.162 lei.
Atribuie pârâtului – reclamant C. C. dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri: autovehiculul marca Opel Astra C. GL cu nr. de înmatriculare_, nr. de identificare W0L000051N2629909, în valoare de 4.278 lei; televizor NEO (1 buc.) în valoare de 52,50 lei; hotă Platinium (1 buc.) în valoare de 34,50 lei; combină frigorifică (1 buc.) în valoare de 405 lei; aragaz Zanussi (1 buc.) în valoare de 157,50 lei; sistem home cinema Sharp (1 buc.) în valoare de 129 lei; mobilă bucătărie: 2 corpuri suspendate și 1 dulap în valoare de 215 lei; corp bucătărie înalt cu raft (1 buc.) în valoare de 90 lei; masă + 2 scaune taburet în valoare de 50 lei; mașină de spălat automată (1 buc.) în valoare de 97,50 lei; canapea (1 buc.) în valoare de 112,50 lei; covor sufragerie (1 buc.) în valoare de 36 lei.
Valoarea lotului atribuit pârâtului – reclamant este de 5.657,5 lei.
Obligă pe reclamanta - pârâtă G. (fostă C.) O. – I. să plătească pârâtului - reclamant C. C. suma de 19.252,25 lei, cu titlu de sultă.
Stabilește termen de plată a sultei 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe civile.
Compensează cheltuielile de judecată.
Obligă pe reclamanta-pârâtă să restituie către stat, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe civile, suma de 1.250 lei reprezentând ajutorul public judiciar constând în scutirea de la plata taxei judiciare de timbru datorate, acordat prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 20.01.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. E. C. P. C.
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./ 10.04.2015, 4 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2218/2015. Judecătoria IAŞI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 6676/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
